4,022 matches
-
Aurlandsfjord, Nærøyfjord(cel mai îngust din lume, inclus în patrimoniul UNESCO), Lustrafjord. • Geirangerfjord - inclus și el în patrimoniul UNESCO, este in acelasi timp și unul dintre cele mai renumite fiorduriale Norvegiei, cu priveliști încântătoare oferite de două dintre cele mai pitorești cascade : Brudesloret (Voalul Miresei) și Desyvsostrene(Cele 7 surori); Lysefjord, faimos pentru peisajele muntoase inedite. • Hardangerfjord - al doilea ca mărime din Europa, al treilea din lume. Este renumit pentru frumuseșea peisajelor primăvară și zona ghețarului Folgefonna unde se poate schia
Turismul în Norvegia () [Corola-website/Science/309120_a_310449]
-
să plece mulțumit din casa lor. Închipuiește-ți o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curățenie exemplară, o grădiniță drăgălașă în față, în fund, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Și totul situat într-o poziție neasemănat de pitorească."" Casa parohială are o arhitectură în stil austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument, și cu un beci boltit. În toamna anului 2003, la
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
de patima aurului și setea de mărire. Cocea și Barbu ezită în filmele lor haiducești între formula de capă și spadă și cea a comediei populare doldora de snoave și vorbe de duh. În cazul de față se preferă un pitoresc tablou de moravuri, pretext pentru procesiuni religioase și panorame de păpușari, străvechi obiceiuri de nuntă și ritualuri de trecere la mahomedanism, vizite în palatele lui Hangerli și pașei din Vidin. Spre deosebire de primul episod, filmul nu mai conține drame, ci doar
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Mosoru, Toplița (reședința) și Vălari. Este localizată în Ținutul Pădurenilor și este strabătută de valea râului Cerna. În comuna Toplița există două văi principale formate de cele două râuri, Cerna (numită uneori și "Cerna hunedoreană") și Vălărița, Mureș. Ambele sunt pitorești. Pe valea Cernei se află satele Toplița, Dăbâca și Hășdău, iar pe valea Vălăriței satul Vălari. În aval de Toplița, pe cursul Cernei, a fost creat un baraj de acumulare, Barajul Cinciș. În cursul construcției acestui baraj, satul Dealu Mic
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
vie cu soiuri de struguri deosebiți care dau viață unor vinuri deosebite, vinurilor de Porto. Podgoriile din jurul localităților Pinhăo și Sao Joao da Pesqueira sunt considerate a fi centrul de productie al Vinului de Porto și sunt cunoscute pentru fermele pitorești, terasate și frumos aranjate, una lângă alta, din vârful dealului și până la malul râului, minunații autentice parcă rupte din poveste (quintas în portugheză înseamnă fermă sau podgorie): Quinta do Junco, Quinta da Vinha Velha, Quinta de Vargellas (Taylor Porto -), Quinta
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
cu același nume. Comună Sieu, glie de seamă a lumii românești Maramureșului, străveche provincie din nordul țării, este o “glie” de seamă a lumii românești, ce oferă o priveliște istorică de un excepțional interes. În acest cadru istoric și deosebit de pitoresc al Maramureșului este cuprinsă așezarea românească ce poartă numele Șieu, localitate situată în partea estică a județului, în Depresiunea Maramureșului, la 83 km de municipiul Baia Mare. Comună se întinde pe cursul a doua râuri care o străbat< Iza, pe o
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
Brazilia). Față de alte stiluri de muzică electronică, psy trance este considerat mai mult decât muzică, fiind simbolul unui stil de viață și a unei filosofii. Aceasta se datorează în mare parte festivalurilor de psy trance, care se organizează în zone pitorești, unde se adună la un loc oameni din toate țările lumii pentru a petrece câteva zile în uniune cu natura și muzica psihedelică. În anii 2000 numărul festivalurilor și petrecerilor psychedelic trance a crescut considerabil în întreaga lume, în anul
Psychedelic trance () [Corola-website/Science/310668_a_311997]
-
nefericiți, amestecați cu evrei (...) Ei abia știu că aceste ruine sunt din timpul lui Ștefan."" Printre cei care au descris Biserica Albă din Baia se află și scriitorul Alexandru Vlahuță. După cum scrie în povestirea "" În munții Sucevii"" din volumul "România pitorească" (1901), în drumul său prin Ținutul Suceava, ""cel din urmă ținut de munte al țării"", s-a oprit și la Baia pe care-l descrie ca un ""sat harnic și bogat, oraș de frunte pe vremea lui Dragoș-vodă, pământ frământat
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Limbă și literatură", respectiv la "Luceafărul", din 1977, unde a fost titularul rubricii "Debut" până în anul 1987. Alexandru Condeescu a publicat numeroase articole, studii, prefețe in revistele literare ale vremii, fiind în același timp, până în 1989, redactor al revistei "România pitorească". La data de 17 octombrie 1990 a fost numit, prin ordinul ministrului culturii de atunci, Andrei Pleșu, în funcția de director al Muzeului Literaturii Române, funcție care a păstrat-o timp de 17 ani, până în 2007, data decesului său prematur
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]
-
unitatea de relief denumită Culoarul Comăna la poalele versantului vestic al Perșanilor centrali. Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al râului Olt, pe cursul lui mijlociu, la poalele Munților Perșani. Versantul vestic al Munților Perșani este deosebit de pitoresc, populat de animale sălbatice și cu valoare cinegetică, numeroase vânători avand loc chiar și în prezent. Comăna de Jos află situată la mijlocul distanței dintre Șercaia și Hoghiz pe DN 1 J. La nord se învecinează cu satul Cuciulata, la est
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Braseria Corso are vedere la bulevardul Bălcescu și oferă mese pe tot parcursul zilei. Barul cu pian Intermezzo situat în hol asigură băuturi calde și diverse cocktailuri. Clubul de sănătate al hotelului Intercontinental este amplasat la etajul 22. Are vedere pitorească la oraș și oferă o sală de fitness, o piscină interioară încălzită, o saună și o baie de aburi. La etajul al 19-lea, se află Apartamentul Imperial, devenit cunoscut în 1979 când în acest apartament s-au filmat scene
Hotelul Intercontinental din București () [Corola-website/Science/308933_a_310262]
-
de artă, că au existat cazuri în care interesul peisagistic a prevalat interesului social, exemple în acest sens sunt lucrările intitulate "Moara" (Muzeul Național de Artă) datat în 1881 sau "Casă la marginea orașului" (nedatată) în care cromatica și un pitoresc specific oriental sunt trecute în primul plan. Portretele au reprezentat pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Se găsesc în partea de est a masivului Muntele Mare, pe cursul pârâului Poșaga, afluent pe stânga al Arieșului, la 6 km de la confluență. Căi de acces: pe DN 75 Turda-Câmpeni. Este o rezervație naturală complexă, având un suport geomorfologic pitoresc, cu formele carstice caracteristice reliefului calcaros: abrupturi, creste, turnuri și ogașe prăpăstioase. Totodată conține și unele specii de plante rare. sunt străbătute de pârâul care le-a format, pe o distanță de 400 m, iar în cuprinsul cheilor, chiar la
Cheile Poșăgii () [Corola-website/Science/309402_a_310731]
-
1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicători. Sunt remarcabile gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, limbajul vioi, pitoresc și paremiologic. "„Cartea înțelepciunii poporului”" - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
publicate, fără semnătură, primele sale fabule. În fabulele sale întâlnim originalitatea ce constă în recrearea artistică a realității, ca și în simțul moralizator, ascuns cu măiestrie de gama variată a ironiei și satirei, uneori bonome, într-o limbă vioaie și pitorească. Prima culegere de fabule a lui Krîlov apare la începutul anilor 1809 și de atunci, în decurs de 24 de ani, scriitorul a scris peste 200 de fabule (dintre care câteva constituie adaptări sau traduceri după fabulistul francez La Fontaine
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
omului care dispune de o bogată experiență a vieții, și elevului care cunoaște pentru prima dată comorile literaturii. În fabulele „bunicului Krîlov” este strânsă o comoară de înțelepciune populară și totodată ele redau în chip atît de poetic și de pitoresc concepțiile poporului asupra vieții, cât și o colorată și inepuizabilă bogăție a limbii ruse. Se pare ca eroul principal al fabulelor lui Krîlov a devenit insăși limba rusă — Krîlov este poate singurul scriitor clasic rus care și-a văzut operele
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
Rinului vizavi de Bingen am Rhein. Cele două localități sunt considerate poarta de intrare spre Cursul mijlociu al Rinului. Regiunea Rüdesheim a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO, ea fiind o atracție turistică în Germania. Rüdesheim se află într-o regiune pitorească în apropiere de Groapa Bingen și cetatea Reichenstein, la poalele munților Taunus, un masiv muntos vechi, care aparține de Masivul Șistos Renan, pe malul opus al Rinului se află munții Hunsrück.
Rüdesheim am Rhein () [Corola-website/Science/309441_a_310770]
-
invită prietenii să-i scrie la: «Adresa: M. Eminescu, com. Florești, plasa Jiul de Sus, județul Dolj - Stația Telegrafo-Poștală Filiași» (satul Florești aparține azi județului Gorj). Într-o scrisoare către colegii din redacția "Timpului", poetul aprecia ținutul ca fiind deosebit de pitoresc: «Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munții în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încât să fiu Bodnărescu aș nenoroci poate "Convorbirile" cu amintiri de călătorie ale unui june. Dar numai grijă
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
mai înaltă cotă a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizează spre partea superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
legat o bună parte din viața și activitate de cest oraș. Începând cu data de 15 august 1997, orașul Baia Sprie are la granița dintre centrul vechi și centrul nou o statuie numită „Minerul” realizată de sculptorul Adi Joseph. Personaj pitoresc, aproape boem, a creat o lume fascinantă din lenm, pe care a insuflețit-o cu harul și talentul său în peste 40 de altare în biserici și mănăstiri din România. Sculptor de o deosebită valoare Adi Joseph lasă în urma sa și
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
din România. Orașul Nisporeni este situat în cel mai mare defileu al Republicii Moldova, pe câteva coline, de-a lungul râului Nârnova, afluentul Prutului. Locația geografică a orașului este: 47°5′N 28°11′E. Orașul se află într-o zonă pitoreasca din Codrii Moldovei în partea de vest a Republicii Moldova, la 70 km de la capitala și 12 km de la frontiera cu România. Nisporeni are o suprafață de 14 km² și o densitate de 865,2 de locuitori pe km². Populația orașului
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
de turism din țară. În 1929 a fost fondată Asociația Drumeților din Munții Înalți ai României (A.D.M.I.R.), care și-a desfășurat activitatea în Munții Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș, având sedii în Ploiești, Pitești, Câmpulung-Muscel și Făgăraș. „Asociatia Turistică România Pitorească” (A.T.R.P.), constituită în București la 21 mai 1930, a construit cabana Ciucaș și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
și-a desfășurat activitatea în Munții Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș, având sedii în Ploiești, Pitești, Câmpulung-Muscel și Făgăraș. „Asociatia Turistică România Pitorească” (A.T.R.P.), constituită în București la 21 mai 1930, a construit cabana Ciucaș și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
în Munții Bucegi, Piatra Craiului, Făgăraș, având sedii în Ploiești, Pitești, Câmpulung-Muscel și Făgăraș. „Asociatia Turistică România Pitorească” (A.T.R.P.), constituită în București la 21 mai 1930, a construit cabana Ciucaș și a tipărit revista România Pitorească, apoi Buletinul România Pitorească. La 18 martie 1934 s-a înființat Clubul Alpin Român (C.A.R.), ocupat cu precădere de ascensiunile grele în munți. A realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al munților Bucegi, a construit refugiul Coștila și
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]