4,674 matches
-
când Liu e ocupat cu încercarea de a salva națiunea. Liu închide sistemul comunei lui Mao și îl înlocuiește cu propria sa invenție, programul zi-liu-de, care le permite țăranilor să dețină proprietatea asupra ogrăzilor lor și să vândă ceea ce au plantat. Localnicii sunt încurajați să lucreze în familie. În esență, este capitalism în stil chinezesc. E ca un scuipat în obrazul lui Mao. Doamna Mao Jiang Ching observă starea de spirit a soțului ei. Ea tocmai s-a întors de la Shanghai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ascuțite de copaci. Zăcând alături de cutii albe de lemn cu acoperișuri țuguiate, cu fum încolăcindu-se din coșuri desenate cu creionul - casa mâzgălită a unui copil. Balena asta e durere și frig pârjolitor. Rafale de informații vin din pielea lui. Plantată în preria asta plată, aruncată de un val prea grăbit. Fălci grozave, mai mari decât un garaj, plescăie pe pământ, zgomotoase. Fiecare strigăt din gâtul ca o peșteră zgâlțâie ziduri și sparge geamuri. Departe, la câteva cvartale mai jos, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fie. Singura care ar putea să-l ajute. Nevoia lui de ea o sfâșia în bucăți, mai mult decât propria-i senzație de neajutorare. Femeile îl consolară multă vreme. Îi arătară străzile, casele, arțarul de zahăr singuratic pe care îl plantase el în pustiul peluzei, scobitura din stânga garajului pe care o făcuse în urmă cu opt luni. Karin se ruga ca unul dintre vecini să iasă afară ca să-i salute. Dar toate ființele vii se ascundeau în fața acestei epidemii. Karin se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dreapta, de zici că s-ar face bucăți dacă l-ar lovi o radiație slabă de microunde. Dar înainte să ajungă lângă el, Karin Doi calcă frâna. Îl ia cu: unde-i copacul? A dispărut platanul. Ăla de l-ai plantat tu cu tati când am împlinit eu doisprezece ani. Mă rog, la început asta-l cam zgâlțâie. Știe ce și când au plantat. Dar în fine, uite cum stă ciotul acolo. Și oricine din oraș i-ar fi putut spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Karin Doi calcă frâna. Îl ia cu: unde-i copacul? A dispărut platanul. Ăla de l-ai plantat tu cu tati când am împlinit eu doisprezece ani. Mă rog, la început asta-l cam zgâlțâie. Știe ce și când au plantat. Dar în fine, uite cum stă ciotul acolo. Și oricine din oraș i-ar fi putut spune. Proștii ăia de Schluteri, care au plantat un copac mare, care consumă multă apă, când ei n-au apă nici cât să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
eu doisprezece ani. Mă rog, la început asta-l cam zgâlțâie. Știe ce și când au plantat. Dar în fine, uite cum stă ciotul acolo. Și oricine din oraș i-ar fi putut spune. Proștii ăia de Schluteri, care au plantat un copac mare, care consumă multă apă, când ei n-au apă nici cât să nu li se pârlească fasolea. Am auzit că l-au tăiat mai demult, zice el. Ea se întoarce spre el, cu ochii suferinzi rău. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
iarbă. Înspre stradă, era mărginită de un șir de tufișuri. Tufișurile creșteau dezordonat și se făceau tot mai înalte, încât de două ori pe an erau tunse și aduse la aceeași înălțime. Pe fâșia de pământ acoperită cu iarbă se plantau simetric tufe de trandafiri. Am stat toată ziua în grădiniță, așteptând. Ședeam pe un scaun, nu lângă gard, ci aproape de ușa de la intrare. Pusesem un picior peste altul și le tot legănam. Le urmăream cu privirea, pantofii aveau pielea roasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
teroriști. Aperi viața copilului tău. A soției tale. A mamei tale. Atât ți-a mai rămas. Prin copilul tău vei curge mai departe, În viitor. La 12 ani, prin 1959, În curtea școlii, În apropiere de strada Popa Nan, ai plantat un brad, alături de ceilalți colegi de clasă, rândul doi, al cincilea. Întâmplător toamna ai trecut pe acolo. Bradul era tăiat. Rândul doi, al cincilea, un ciot. Casa ți-au dărâmat-o. Două camere, nici un fel de mansardă. Cumpărată cu banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
patru ochi. Am așteptat ca persoanele în plus să se retragă cu discreție. Am fi putut aștepta până la Crăciun. —De ce nu mergem în grădină? am zis într-un final. Am încercat să nu mă uit la arbuștii pe care-i plantaserăm împreună sau la merii pitici pe care-i cumpăraserăm împreună. Am hotărât să vorbesc eu prima. Noile haine se pare că mă făcuseră să fiu plină de inițiativă. —Te-am sunat pentru că sunt îngrijorată pentru Lynn și tatăl tău. —Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
filme proaste! Ne-am luat de braț și ne-am alăturat celorlalți. Da, eram OK. — Deci totul este în regulă, ești sigură, da? ne-a întrebat mătușa Lynn pentru a cincea oară. —Sunt absolut sigură! Plecați în Spania. Fiți fericiți. Plantați măslini și mâncați paella. Noi vom termina până la Paști, dacă Mark va reuși să scape de la sală, iar eu nu voi fi îngropată în muncă. — Nu exagera, m-a avertizat Lynn. Încă nu te-ai refăcut complet. Știu, știu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un sandvici cu o bucățică de șuncă. Nu pusese unt pe sandviș, în schimb în pachet era și o floare din grădinița de care încercase tanti Mae să aibă grijă. Știam că era singura floare care răsărise din tot ce plantase. Avea doar câteva petale albastre și chiar nu știu ce soi era pentru că nu mai văzusem niciodată o floare atât de prăpădită. I-am dus-o înapoi când am mers acasă. A fost atât de fericită s-o primească înapoi și atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de metal cu prânzul ei. Era cam cea mai bătrână femeie care lucra în fabrică, dar avea o slujbă mai bună decât multe dintre cele mai tinere. Mama stătea acasă și avea grijă de bucățica de pământ pe care o plantase tata pe deal. Îmi spunea că tata o menționa în fiecare scrisoare pe care o trimitea, amintindu-i să o îngrijească și să-i scrie cum e. Plantase două rânduri de varză de mărimea unor mingi de baseball, iar restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
stătea acasă și avea grijă de bucățica de pământ pe care o plantase tata pe deal. Îmi spunea că tata o menționa în fiecare scrisoare pe care o trimitea, amintindu-i să o îngrijească și să-i scrie cum e. Plantase două rânduri de varză de mărimea unor mingi de baseball, iar restul nu am reușit să-mi dau seama ce era din cauză că putrezise dedesubt când uitase mama să sape acolo. Eu terminasem deja clasa a patra și eram în clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ceva la rădăcina unuia dintre ei. Era mama, care răscolea pământul în jurul pinului. S-a uitat în sus și m-a văzut, apoi s-a întors spre pin și a zâmbit. — Of, David, uite ce mare s-a făcut varza plantată de taică-tu. N-am crezut niciodată că legumele lui or să crească vreodată în tot lutul ăsta, dar uite! Ce varză mare-mare a crescut tatăl tău! Tanti Mae se trezea acum în fiecare dimineață să-mi facă prânzul pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
sunt tăticii tăi. Pe urmă m-a dus în curtea din față, pe cenușă și a arătat cu mâna spre dealuri. — Vezi cum cresc? M-am uitat la miile de pini din toată valea. Dintr-o sămânță pe care a plantat-o tăticul tău, cresc acum peste tot, dar eu i-am văzut crescând mai întâi la el în poiană. Eu i-am văzut prima. Îmi plăcea să lucrez la drogherie. Domnul Williams, proprietarul, îmi dăduse slujba pentru că auzise de mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
fizică este necesară pentru a crea, în jurul nostru, un ambient curat, plăcut și odihnitor. Să întreținem permanent curat spațiul în care locuim, să facem ordine și curățenie în locuință, în bloc, în jurul blocului și în orașul în care locuim. Să plantăm flori, arbori, să-i îngrijim și să-i ocrotim, pentru că plantele purifică aerul atmosferic pe care îl respirăm. Înainte de a întreprinde o acțiune (o activitate), să ne întrebăm : - De ce fac acest lucru? (de exemplu: de ce fumez ?) Ce voi obține făcând
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
dezechilibru natural ? Oamenii, care nu văd și nu știu ce fac. Toți simt și suportă schimbarea climei în defavoarea vieții și nu se opresc din a o produce, dând vina pe Dumnezeu. Mai sunt suprafețe libere de teren, pe care ar putea fi plantați pomi, dar rămân virane. Ca o paranteză spun, că noi locatarii blocului meu, am plantat pomi fructiferi, în fața blocului, dar cineva i-a rupt și i-a aruncat. A fost un cais, care reușise să scape și să crească mare
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
în defavoarea vieții și nu se opresc din a o produce, dând vina pe Dumnezeu. Mai sunt suprafețe libere de teren, pe care ar putea fi plantați pomi, dar rămân virane. Ca o paranteză spun, că noi locatarii blocului meu, am plantat pomi fructiferi, în fața blocului, dar cineva i-a rupt și i-a aruncat. A fost un cais, care reușise să scape și să crească mare, făcea chiar rod. Și cineva i-a turnat o substanță toxică la rădăcină și s-
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
blocului, dar cineva i-a rupt și i-a aruncat. A fost un cais, care reușise să scape și să crească mare, făcea chiar rod. Și cineva i-a turnat o substanță toxică la rădăcină și s-a uscat. Primăria plantează puieți, de-a lungul străzilor și se văd rupți și aruncați. Cum să lupți pentru supraviețuire într-o astfel de lume, lipsită total de educație, care-și taie craca de sub picioare ? Mediul de viață este o problemă prioritară. Fiecare individ
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Tratamentul bolilor prin legume fructe și cereale” atrage atenția că uleiul volatil degajat de hrean, a produs îmbolnăvirea muncitorilor care îl mânuiesc: tuse, cefalee oboseala dureroasă a membrelor, iritații ale ochilor, până la orbire (J. Koch). 13. Pedicuță - Licopodium clavatum. Toată planta uscată. 14. Păpădia - Taraxacum officinale. Frunzele. 15. Asmățui, Hasmațuchi - Cerefolium sativum, Choerophyllum sativum. Tulpinile cu frunze.
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
într-o figură de judo, proiectându-l lângă măsuță, și dacă domnul Iliescu le-a mulțumit minerilor, într-un discurs urmărit cu sufletul la gură de o țară întreagă, fiindcă au făcut ordine în oraș și în piață și au plantat flori în fața Teatrului Național după ce au devastat corturile greviștilor foamei, pe care i-au bătut și i-au schingiuit și i-au trimis cu dubele la Jilava, unde unii dintre ei au fost uciși în bătaie, lesne putem să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vreun lider carismatic și cu trecut de militant proletar, care - cine nu-și amintea le mulțumise cu zâmbetul pe buze minerilor întorși din Piața Universității cu bâtele înroșite de sânge, nu de vopsea ca în scenele dure din filme, după ce plantaseră din greu „flori” în capul greviștilor foamei și al studenților de la arhitectură?... „Tu să taci, răcane, că mai e destule flori de plantat, așa că ai grijă de tărtăcuța ta, când treci strada!” se stropși la el cât ai zice pește
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Piața Universității cu bâtele înroșite de sânge, nu de vopsea ca în scenele dure din filme, după ce plantaseră din greu „flori” în capul greviștilor foamei și al studenților de la arhitectură?... „Tu să taci, răcane, că mai e destule flori de plantat, așa că ai grijă de tărtăcuța ta, când treci strada!” se stropși la el cât ai zice pește un client mai vechi al forumului, care-și semna consecvent misivele duios-amenințătoare cu numele „Anofelul”, probabil un pensionar de al „organelor” de la Mănăsirea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
se conforma, dar stătea cu fața cât mai aproape de iarbă, ca să-i simtă mireasma. De mică îi plăcuse și să grădinărească. La bunici avea „bucățica ei de grădină”, pe care o negociase la sânge cu bunicul și în care își planta câțiva cartofi, boabe de fasole, răsaduri de ardei, roșii, castraveți. Era bucățica ei de grădină și ea, copil, era foarte interesată de evoluția plantelor tinere și gingașe puse cu propria mână în pământ, la încolțit. Ce bucurie avea, doamne, când
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
din curte fusese strivită și murise sub grămezile de moloz. De amenajarea curții se ocupase în întregime Armanca, și primul lucru pe care îl făcuse era că împărțise curtea în două zone, cea din față, o adevărată grădină, în care plantase mulțime de flori și arbuști ornamentali, dar o făcuse așa încât florile să pară răsărite întâmplător. În curtea din spate, amenajase o frumoasă terasă, apoi realizase un minunat loc de joacă pentru fete: o mică piscină, un leagăn zdravăn. Le făcuse
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]