4,027 matches
-
germanilor în fața presiunii sovieticilor, toate aceste eforturi ducând la scurtarea războiului și la victoria aliată. Victoria din Normandia a fost favorizată de o serie de factori. Aliații și-au asigurat superioritatea materială în punctele critice prin inovații precum conductele submarine (PLUTO) și porturile prefabricate (Mulberry). Aceste inovații au permis desfășurarea unui flux continuu de oameni și materiale, care a depășit chiar și cele mai optimiste previziuni ale planificatorilor aliați, chiar și după distrugerea de către furtunile din mijlocul lunii iunie a unuia
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
datorită curentului puternic al apei și stâncilor care mai târziu au fost aruncate în aer, regiunea fiind în prezent sub protecție UNESCO. In comună există din anul 1968 un muzeu al plutașilor și al navigației, printre exponatele din muzeu sunt plute și vapoare (cu motor cu aburi). Muzeul este patronat de clubul plutașilor și matrozilor din comună. Cetatea Liebenstein și Cetatea Sterrenberg se află situate pe dealul de deasupra comunei. în apropiere una de alta, fiind numite de localnici „cei doi
Kamp-Bornhofen () [Corola-website/Science/309243_a_310572]
-
Biserica benedictină, despre care se spune că ar fi fost construită de o mână de călugări ai ordinului Sfântului Benedict prin sec. XI-lea, cu drepturile uzurpate ulterior de către anumiți nobili laici pentru a fi folosită ca punct vamal al plutelor care transportau sare de la Ocna Dej sau alte produse, la curtea împăratului de la Viena. La ieșirea spre miazănoapte ne așteaptă alt izvor cu apa captată din Dealul Cetății, pe malul Someșului, în zona în care a funcționat până nu demult
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
a unui adult este de 80 cm înălțime și 2,8 kg, femelele sunt mai mari decât masculii, putând ajunge la 3,5 kg. Anvergură aripilor variază între 1,9 și 2,2 m. Trăiesc în păduri de stejar de pluta ("Quercus suber") și stejar de stâncă ("Quercus ilex") cu câmpuri deschise în apropiere. Alimentația este formată din: iepuri, vulpi, rozătoare, porumbei, corbi și alte păsări. Prăzile sunt mai mici decât la vulturul auriu. Spre deosebire de acvila imperiala din Eurasia și Africa
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
în tot timpul anului. Acvila imperiala iberica este monogama. Epoca de împerechere este între martie și iulie, în acest timp acvilele îmbunătățesc un cuib dintre cele care au folosit prin rotație anii trecuți. Aceste cuiburi sunt așezate pe stejari de pluta sau pini. În zonele reîmpădurite s-au obișnuit să-și facă cuibul în ecualipți, atât în ramurile înalte cât și în cele joase. Femelă depune 4/5 ouă de 130 grame și le incubează timp de 43 zile. Este destul de
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
Stejarul de pluta ("Quercus suber") este un arbore de mărime medie, sempervirescent (își menține frunzele în toate anotimpurile), originar din Europa de Sud-Vest și Africa de Nord. Din scoarță lui se obține pluta. Frunzele lui au circa 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimțate
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
Stejarul de pluta ("Quercus suber") este un arbore de mărime medie, sempervirescent (își menține frunzele în toate anotimpurile), originar din Europa de Sud-Vest și Africa de Nord. Din scoarță lui se obține pluta. Frunzele lui au circa 4-7 cm lungime, pot fi lobulate sau zimțate, de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime. Are o scoarță groasă și neregulata. Cu timpul scoarță crește și se poate
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
pot fi lobulate sau zimțate, de culoare verde închisă și mai deschise pe spate. Ghindele sunt de 2-3 cm lungime. Are o scoarță groasă și neregulata. Cu timpul scoarță crește și se poate recolta la fiecare 9-14 ani, în funcție de calitatea plutei, care depinde de precipitații. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifica pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
Are o scoarță groasă și neregulata. Cu timpul scoarță crește și se poate recolta la fiecare 9-14 ani, în funcție de calitatea plutei, care depinde de precipitații. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifica pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarță, deci este un produs renovabil. Stejarul de pluta
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
crește și se poate recolta la fiecare 9-14 ani, în funcție de calitatea plutei, care depinde de precipitații. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifica pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarță, deci este un produs renovabil. Stejarul de pluta se cultivă pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
plutei, care depinde de precipitații. Grosimea optimă este dată de dopurile pentru sticle, acestea fiind principalul produs unde se valorifica pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarță, deci este un produs renovabil. Stejarul de pluta se cultivă pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franța, Italia și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
pluta. Un dop standard are 38-44 mm lungime, iar pluta optimă recolectată ar trebui să fie de 50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarță, deci este un produs renovabil. Stejarul de pluta se cultivă pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franța, Italia și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste țări suprafețe de 2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
50 mm. Recolectarea plutei nu dăunează arborelui, acesta având capacitatea de a produce o nouă scoarță, deci este un produs renovabil. Stejarul de pluta se cultivă pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franța, Italia și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste țări suprafețe de 2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea stejarului de pluta, excepție făcând doar arborii bătrâni și neproductivi. Stejarul de pluta este un component al
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
pe zone mari în Spania, Portugalia, Alger, Maroc, Franța, Italia și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste țări suprafețe de 2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea stejarului de pluta, excepție făcând doar arborii bătrâni și neproductivi. Stejarul de pluta este un component al pădurii mediterane și are nevoie de ierni mai blânde și umede decât stejarul, care îl preceda în interiorul continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
și Tunisia. Stejarul de pluta acoperă în aceste țări suprafețe de 2,5 milioane ha. Portugalia deține 50% din producția mondială și în acestă țară este interzisă tăierea stejarului de pluta, excepție făcând doar arborii bătrâni și neproductivi. Stejarul de pluta este un component al pădurii mediterane și are nevoie de ierni mai blânde și umede decât stejarul, care îl preceda în interiorul continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta se produce începând cu luna septembrie până în ianuarie. Dezvoltarea stejarului
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
pluta, excepție făcând doar arborii bătrâni și neproductivi. Stejarul de pluta este un component al pădurii mediterane și are nevoie de ierni mai blânde și umede decât stejarul, care îl preceda în interiorul continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta se produce începând cu luna septembrie până în ianuarie. Dezvoltarea stejarului de pluta pare a fi evoluționat ca specie care se protejează de foc, fenomen foarte frecvent în pădurile mediterane cu puține precipitații. Interesul economic constă în conservarea de mari suprefețe
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
un component al pădurii mediterane și are nevoie de ierni mai blânde și umede decât stejarul, care îl preceda în interiorul continentului unde climă este continentală. Ghinda stejarului de pluta se produce începând cu luna septembrie până în ianuarie. Dezvoltarea stejarului de pluta pare a fi evoluționat ca specie care se protejează de foc, fenomen foarte frecvent în pădurile mediterane cu puține precipitații. Interesul economic constă în conservarea de mari suprefețe de păduri și dezvoltarea sostenibilă a regiunilor unde se exploatează. Ghindele sunt
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
în pădurile mediterane cu puține precipitații. Interesul economic constă în conservarea de mari suprefețe de păduri și dezvoltarea sostenibilă a regiunilor unde se exploatează. Ghindele sunt folosite pentru alimentarea unui mare număr de animale, migratoare sau nu. Recoltarea scoarței de pluta, folosită ca materie primă pentru dopuri, produse pentru izolație, materiale decorative, etc se face prima dată la 25 de ani de la plantarea stejarului. Următoarele recoltări se fac o dată la 9-10 ani (deoarece scoarță se reface natural dacă este corect recoltata
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
dată la 25 de ani de la plantarea stejarului. Următoarele recoltări se fac o dată la 9-10 ani (deoarece scoarță se reface natural dacă este corect recoltata). Doar începând cu cea de a treia recoltare scoarță are calitățile necesare producerii dopurilor de pluta. Stejarii de pluta pot trăi 200-250 de ani și în toată această perioadă scoarță se poate recolta o dată la 9-10 ani. Între diferitele utilizări ale plutei, putem sa diferențiem în principal sigilarea sticlelor de băuturi alcoolice, pentru care se realizează
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
de ani de la plantarea stejarului. Următoarele recoltări se fac o dată la 9-10 ani (deoarece scoarță se reface natural dacă este corect recoltata). Doar începând cu cea de a treia recoltare scoarță are calitățile necesare producerii dopurilor de pluta. Stejarii de pluta pot trăi 200-250 de ani și în toată această perioadă scoarță se poate recolta o dată la 9-10 ani. Între diferitele utilizări ale plutei, putem sa diferențiem în principal sigilarea sticlelor de băuturi alcoolice, pentru care se realizează numeroase probe de
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
începând cu cea de a treia recoltare scoarță are calitățile necesare producerii dopurilor de pluta. Stejarii de pluta pot trăi 200-250 de ani și în toată această perioadă scoarță se poate recolta o dată la 9-10 ani. Între diferitele utilizări ale plutei, putem sa diferențiem în principal sigilarea sticlelor de băuturi alcoolice, pentru care se realizează numeroase probe de calitate. După selecționare cele care sunt respinse pentru deficiențe , sunt reciclate prin triturare fiind folosite la fabricarea plăcilor numite "conglomerate de pluta" cu ajutorul
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
ale plutei, putem sa diferențiem în principal sigilarea sticlelor de băuturi alcoolice, pentru care se realizează numeroase probe de calitate. După selecționare cele care sunt respinse pentru deficiențe , sunt reciclate prin triturare fiind folosite la fabricarea plăcilor numite "conglomerate de pluta" cu ajutorul a diferite procese. Conglomeratele sunt folosite la învelirea sateliților (5-6 mm grosime), în izolarea pereților (pentru izolare termică), sau talpă în industria încălțămintei. Lemnul de se folosește tradițional pentru a fabrica cărbune vegetal, dar nu cu rezultat așa bun
Stejar de plută () [Corola-website/Science/309476_a_310805]
-
97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea trunchiurilor de molid
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul. Dat fiind timpul
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
și un alt statut social locuitorilor, pe lângă vechea lor ocupație de crescători de animale. Lemnele erau tăiate de sus cu topoarele, „corhănite” pe jgheaburi cu apă la vale, adunate în stăvilare la Măcârlău și Făina, iar de aici, formate în plute, erau duse pe apa Vaserului și mai departe pe Tisa. Multe din obiceiurile coloniștilor țipțeri au fost preluate și de români. La pădure se lucra toată săptămâna, numai sâmbăta se cobora la vale, uneori pentru cei ce locuiau departe, perioada
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]