3,799 matches
-
bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor bine și bielșug; să știe și cei de jos că județul nostru nu se va clăti niciodinioară din cumpăna dreaptă poruncită nouă de Cel care stă deasupra vieții și a morții. (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1. Prezintă, pe scurt
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mine, știi la ce-a ajuns? Mi-a spus că, dacă nu dau eu importanță lucrului, o să-i dea publicul, pentru că scrisoarea o să se publice duminică la gazetă și o să fie pusă în cercevea, ca s-o vază oricine-o pofti. (I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: mizerabilul, lung. 2.Explică rolul ghilimelelor din prima replică a lui Trahanache. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 4.Notează două elemente specifice oralității stilului. 5.Motivează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul înflorit și verde "a poftit la o floare frumoasă". A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas însărcinată. Și de această dată, accentul în nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu-zise, ci asupra conceperii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, îi răspunde regelui: "Fiica mea a tors cinci caiere, cinci". Regele, bucuros, îi spune că el își caută o nevastă și îi propune: "Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate îmbrăca tot ce îi place, poate avea câte prietene dorește, dar în luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, îi tai capul!" O mogâldeață neagră îi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vulpea. - Bună ziua, răspunse cuviincios Micul Prinț întorcându-se, dar nu văzu pe nimeni. - Sunt aici, zise glasul, sub măr... - Cine ești tu? zise Micul Prinț. Ești tare frumoasă... - Sunt o vulpe, zise vulpea. - Vino să te joci cu mine, o pofti Micul Prinț. Sunt atât de trist... - Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită. Vulpea tăcu și se uită îndelung la Micul Prinț. - Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. - Bucuros aș vrea, răspunse Micul Prinț, numai
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a răspunde la această întrebare vom face referire la câteva analize a ceea ce unii gânditori consideră a fi educația: Platon, Karl Popper și Paulo Freire. În debutul Banchetului, Socrate ajuns mai târziu pentru că era frământat de o problemă nerezolvată, este poftit de gazda sa, Agathon, să se așeze lângă el pentru a-i împărtăși și lui din înțelepciunea dobândită prin "moșirea problemei" respective; la aceasta Socrate răspunde: "Ce bine ar fi, Agathon, dacă înțelepciunea ar avea darul să se scurgă, ori de câte ori
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
constatarea cu regret a cosecințelor negative ale muncii excesive, consecințe care se răsfrâng asupra sănătății individului. 21 p. 201, r. 20 23 : „cel ce cunoaște cât de puțin firul oarecăror lucrări, tot mai de folos poate fi decât cel ce poftește a face experiențe din nou, dacă are plăcere să o facă și nu este altăceva la mijloc”competența unei persoane într-un anumit domeniu și lipsa intereselor ascunse pot fi calități necesare unor manifestări apreciate în diverse contexte socio-culturale. 22
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pederastia era la mare cinste încă din vechime. Acest nărav mîrșav al rabinilor ivriți, îl găsim amintit în A doua epistolă sobornicească a lui Petru unde la 2,10 zice: ,,mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, și disprețuiesc stăpînirea.” La cîtă căldură dădea Sfîntul Soare peste căpățînele lor, nu este de mirare că se înfirbîntau după fel de fel de ,,găuri vii” și îi apucau vedeniile! Cînd vreo kedeșă rămînea la ghioc cu mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
soare pentru că au cumpărat bunăvoința unor senatori romani ce se bucurau de influență pe lîngă împăratul Caligula dar nu reușesc să-l înduplece pe imperator să le înghită ivriților noile isprăvi! El interzice o parte din privilegiile acestora și îi poftește să părăsească orașul, tratînd cu un dispreț absolut acest trib de zurbagii necunoscut de istorie. Însă împăratul este asasinat la 15 ianuarie 41 de către tribunul Chaereas și noul uns împărat, Claudius(41-54) care a beneficiat din plin de generozitatea ivrită
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din clocitoarea lui Iahwe care s-au dat cu Neamurile. Împăratul ca mare preot al cultului mitraic, fiind meseriaș în mînuit spada și scutul le-a pus-o zurbagiilor în bot cu un edict în anul 197 prin care îi poftea să stea blînd altfel îi liniștește el pe vecie. Atît le-a trebuit înfierbîntaților, au pornit fără zăbavă la martiraje puhoi după cum scriu cărțile lor mincinoase. Chiar și pe cei prinși cu hoția și executați, i-au trecut în rîndul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aici coțcarul nu face altceva decît să treacă prin ciurul lui Iahve firimi- turi din creștinismul arimin, religie răspîndită în tot imperiului roman, pentru a spu-ne că numai ei au gîndit pe lumea asta. Oricine este doritor de adevăr îl poftesc să citească concomitent Apoplexia acestei secături și Cartea esenă a revelațiilor, astfel singur se va lumina cum vine treaba aceasta miraculoasă cu săltatul la cer și revelații chiar și pentru cei ce nu le cer. Misterios și șmecher este și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arimin sau ariminis-mului în imperiul roman atît în păturile avute cît și în cele sărace sau sclavi iar frățiile arimine erau foarte puternice ca număr, mozaicii și iudeo-creștinii fiind văzuți ca niște gunoaie sociale. Mai amintește că iudeo-sataniștii au fost poftiți să pună și ei o tămînie - tămîia lor de întunecați - pe altarul lui Mitra, cum a făcut împăratul get Decius dar unii s-au ținut bățoși, fiind trecuți prin sabie. Ioan spune că a văzut alt înger care i-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
groaza stîrnită de fioroșii huni, și-au găsit liniștea la sud de Istru unde împăratul get al imperiului roman de răsărit Valens, le-a dat sălaș în Moesia, adică Bulgaria de azi. Cum împăratul își iubea religia strămoșească, i-a poftit pe noii veniți să fie alături de restul neamului său în cele iubitoare de Sîntu, iar episcopul iudeo-creștin pufăie furios: ,,împăratul Valens, răpit de perfidia arienilor... a trimis la ei predicatori din partea sa... Astfel și vizigoții au fost făcuți de către împăratul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ce mănâncă, unde doarme [...]. Unii spuneau că doarme pe o bancă în Cișmigiu [...] se mai spunea că ar locui la o spălătoreasă..." Prin mariaj, situația materială i se îmbunătățește radical una din marile lui năzuințe i se împlinise: Ne-a poftit la el la ceai în primii ani ai căsătoriei, în apartamentul elegant al Maricăi. Pe tot ce plimbi ochii este frumos, fin, de gust: mobilă, tablouri, covoare, argintărie, veselă, tot... un cadru cum și l-a dorit Matei. Ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
moartea bătrânei, care n-a întârziat prea mult, Marica a aflat de adevărata identitate a nefericitei. Atunci ea s-a adresat lui Mateiu cu aceste cuvinte: Bine, Mateiu, se poate să nu-mi spui că era mama ta? Aș fi poftit-o să stea cu noi în conac, aș fi cinstit-o cum se cuvenea. Aristocrația, în concluzie, e de ordin etic, iar nu de naștere și nicidecum de ficțiune." LA PORȚILE ORIENTULUI: TRIVILITATE, SNOBISM, NOBLEȚE Pentru a fixa cît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu o cerere de vasalitate, femeii i se impune, din start, obediența în cămin, supunerea deplină în fața dorințelor masculine, ce pot dispune de ea după bunul plac: „Închina-te-vei de voie/ La cheful meu? Putea-voi neoprit,/ Cum voi pofti, plăcere sau nevoie/ Să-ți fac și să le rabzi necontenit?/ N ai să spui nu când da ți-am poruncit?/ Dacă te juri, atunci mă jur și eu/ Să-ți dau aici pe loc inelul meu.”788 Căsătoria medievală
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Bartolomea, imaginea păcatului nu mai reprezintă ceva înspăimântător, plăcerea proprie vine pe primul loc, femeia afirmând cu dezinvoltură, pe un ton persiflant, în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu care își apără
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o poezie a despărțirii, un legământ puternic între cei doi îndrăgostiți: în cupa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
piatră, pentru a o feri de un accident religios de temut ce ar fi umbrit viața cuplului, în cazul în care mireasa s-ar fi împiedicat de piatra de pe prag. O dată trecut "pragul", mirele "o primea cu triumf și o poftea să împartă cu dânsul focul și apa, simbolurile vieții în comun."217 În Bucovina, ca și în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era eu tinerel / Luam satu de-a lungu, / De-a lungu și de-a latul; / Când mândruța mă vedea / Cu mânuța că-mi făcea, / Porțile că-mi deschidea, / Focu-n vatră-l dezvelea, / Făclii pe masă punea, / În casă că mă poftea / Și din gură că-mi zicea: / Vină, bade, pe-acolea, / Că tu-mi ești pe sama mea / Și cu vin că mă cinstea, / Nume mie că-mi punea: / Spate late de voinic, / Buze moi de copil mic. Mă iubea, / Mă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
război / Și nu pot veni la voi. Nu pot merge singurea, / N-am casa pe cin` lăsa. Dar soarele auzea / Cum sta și se tânguia, / Și din gură le grăia: Lasă casa-n sama mea / Și te du und` te poftea, / Că asta-i durere grea. Ea ast` când o auzit, / Nimică n-o tânguit, / S-o dus și s-o pregătit; Ș-o mai ieșit până-n prag, / Pe Constantin L-o-ntrebat: / Constantine, Constantine, / De mă chemi la veselie, / Să mă-mbrac
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau fraze. În piesele de teatru, sunt puse Între paranteze rotunde indicațiile de regie. Parantezele drepte sunt folosite pentru a Închide un adaos făcut de noi În text, pentru ca acesta să fie mai clar: „Am găsit de cuviință să te poftesc [la praznic - n. I.R.] și pe d-ta” (I. Creangă). Parantezele drepte se mai folosesc pentru a marca lipsa unui fragment, a unui cuvânt dintr-un text. Numite și „croșete”, parantezele drepte au fost utilizate În timpul regimului comunist pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]