5,068 matches
-
gândește la posibilitățile receptorului de a decodifica sensul dorit și îl codează ținând cont de acest aspect. În caz contrar se instituie un ,,limbaj al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
al orbilor sau surzilor" care duce la neînțelegerea, deformarea sau nesesizarea intenției emițătorului. În concluzie, analiza pragmatică insistă asupra funcției comunicative, acționale a gestului în interacțiunile umane. Concepută în sens larg ca domeniu al acțiunii și interacțiunii comunicative determinate contextual, pragmatica oferă un cadru integrator pentru studiul comunicării gestuale în general, care deține o amploare din ce în ce mai mare în relațiile sociale actuale. Capitolul 2 Aplicații semiotice 2.1. Semioza didactică Intervenția educativă este definită de Constantin Sălăvăstru ca o ,,structură articulată de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice este dată de armonia dintre substratul rațional, tematic și performativ al comunicării didactice. Asumarea semnificațiilor unităților de învățare cu ajutorul virtuților comunicative (dimensiunea semantică) implică logica internă a comunicării (dimensiunea sintactică) și depinde de impactul/rezonanța comunicării asupra elevilor (dimensiunea pragmatică). Unitatea și integralitatea analizei semiozei didactice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina eficiența comunicării didactice în afara respectării normelor de ordin logic, sintactic sau în afara înțelegerii semnificațiilor unităților de învățare sau intervențiilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a înțelege anumiți termeni. Un alt aspect esențial al dimensiunii semantice se referă la construirea unui discurs coerent, ceea ce presupune o adecvare semantico-pragmatică a comunicării (repertoriul comun de cunoștințe, impactul parametrilor paraverbali, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). c) Analiza pragmatică a discursului didactic Dacă aspectele legate de sintactică și semantică au fost îndelung studiate, astăzi capătă o importanță tot mai mare dimensiunea pragmatică, performativă a limbajului și comunicării, care îmbină două direcții de cercetare: cea franceză, bazată pe distincția dintre
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a comunicării (repertoriul comun de cunoștințe, impactul parametrilor paraverbali, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). c) Analiza pragmatică a discursului didactic Dacă aspectele legate de sintactică și semantică au fost îndelung studiate, astăzi capătă o importanță tot mai mare dimensiunea pragmatică, performativă a limbajului și comunicării, care îmbină două direcții de cercetare: cea franceză, bazată pe distincția dintre enunț și enunțare, și cea engleză, centrată pe dubla natură acțională și interacțională a comunicării verbale. Din cele trei componente ale unui act
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îmbină două direcții de cercetare: cea franceză, bazată pe distincția dintre enunț și enunțare, și cea engleză, centrată pe dubla natură acțională și interacțională a comunicării verbale. Din cele trei componente ale unui act de vorbire (locuționară, ilocuționară, perlocuționară), analiza pragmatică a discursului didactic este interesată de dimensiunea ilocuționară (ca expresie a intenției comunicative) și de cea perlocuționară (care urmărește efectul asupra elevului și-l determină să acționeze). Amintim faptul că efectul discursului didactic nu depinde numai de intenția profesorului, cât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acest sens, eficacitatea discursului didactic nu este evaluată numai de calitățile sale intrinseci, de care se ocupă sintactica, ci și de impactul asupra elevilor, de capacitatea de a schimba, forma, dezvolta percepții, atitudini, valori, interese, credințe, motivații etc. Din perspectivă pragmatică, discursul didactic ca act cuprinde atât conținutul, cât și forma acestuia, și urmărește interpretarea lui din perspectiva distanței psiho-afective dintre profesor și elevi. Orice discurs didactic poartă amprenta autorului său, care se manifestă prin rolul asumat (în funcție de scopul urmărit și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
manifestă prin rolul asumat (în funcție de scopul urmărit și de personalitatea acestuia), tonul adoptat, stilul de predare, modul în care își proiectează în discurs starea psihică etc. Această amprentă denotă performanța comunicativă a profesorului care include, pe lângă competența lingvistică, și competența pragmatică. Depinde de arta profesorului de a motiva și de a determina o clasă de elevi omogenă sau neomogenă să-și însușească ideile, convingerile, atitudinile lui. De aceea, profesorul trebuie să evite excesele în favoarea unui stil democratic, moderat, constructiv, în care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să primeze claritatea, nu limbajul sofisticat, abstract; ideile, nu artificiile de stil; varietatea, nu rigiditatea; naturalețea și originalitatea, nu șablonismul și monotonia. Performativitatea discursului didactic este asigurată numai atunci când elevii asimilează mesajul în semnificația dată de profesor. Exigențele de ordin pragmatic ne relevă faptul că discursul didactic, prin transmiterea sensurilor și fixarea semnificațiilor, influențează percepția și mentalitatea elevilor, schimbă atitudinea și comportamentul acestora, creează imagini, produce emoții și sentimente, îi determină să acționeze. Elevii nu se gândesc la efortul depus de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
altora depinde de calitatea și profunzimea relaționării, de abilitățile de comunicare atât ale profesorului, cât și ale elevilor. Elementul intențional al dicursului implică nu numai profesorul, ci și elevul, în măsura în care acesta recunoaște pe lângă conținutul informațional al discursului și finalitatea sa pragmatică. De obicei, efectul discursului didactic al profesorului este evaluat de către elevi în funcție de următoarele tipuri de performanță: ▪ inteligibilitatea și aplicabilitatea cunoștințelor: sunt centrate pe delimitarea sensului și semnificației unităților de învățare și transpunerea lor în contexte variate. Menținerea discursul la un
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cont de faptul că învățarea este un proces activ și constructiv, care are loc într-un anumit context, deci este situativ, sistematic și multidimensional. Rezultatele învățării nu pot fi anticipate, procesele de construire fiind individuale și specifice situației. Astfel, dimensiunea pragmatică a discursului didactic nu se poate realiza fără o analiză situațională a acestuia. Aceasta presupune definirea ,,situației actului discursiv" prin intermediul căreia se poate afla răspuns la celebra întrebare a lui Harold Lasswell ,,cine, ce, cui, de ce și pe ce canal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sinteză etc.) și nonintelectuali (motivația, atitudinea și aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dintre motivațiile, atitudinile, intențiile, sincronizările corporale dintre profesor și elevi. f) caracterul personalizat se referă la faptul că profesorul acționează ca un adevărat filtru ce selectează, structurează, reformulează, în funcție de context, auditoriu și conținuturile didactice. Una dintre dimensiunile comunicării (informativă, relațională, pragmatică) este accentuată de trăsăturile, competențele și valorile profesorului. Personalizarea comunicării didactice face ca același conținut și același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate în mod diferit în privința rezultatelor obținute. g) caracterul mediat prin tehnologia informației
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
capabili-incapabili, disciplinați-indisciplinați, buni-răi, atenți-neatenți, creativi-necreativi etc. În plus, ne îngrijorează și repercusiunile degradării mediului social asupra mediului școlar. Astfel, în contextul social actual, al abundenței stimulilor și al ritmului accelerat al vieții, al căutării popularității prin mijloace facile, al preocupărilor pragmatice, al sărăcirii limbajului și ,,contopirii"cu tehnologia informatică, comunicarea didactică se află sub presiunea erodării stabilității, durabilității, consistenței și empatiei. De aceea, atragem atenția asupra rolului feed-back-ului în relația cu elevii și importanța autoevaluării în vederea reglării conduitei comunicaționale în funcție de mesajele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vieții acestora. Astfel, eficacitatea comunicării dintre profesor și elev nu este evaluată numai de calitățile sale intrinseci, de care se ocupă sintactica, ci și de impactul asupra elevilor, de capacitatea de a schimba, forma și dezvolta personalități, aspect studiat de pragmatică. Din această perspectivă, contează atât conținutul, cât și forma comunicării, iar interpretarea acesteia se realizează din perspectiva distanței psihologice dintre profesor și elevi. Mesajele comunicate poartă amprenta competențelor și personalității profesorului, care se manifestă prin rolul asumat, tonul adoptat, stilul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât la constatarea negativă a nonadecvării lor"136. Semioza comunicării gestuale presupune trei perspective analitice: sintactică, semantică, pragmatică (Charles Morris), care decurg din însăși structura ternară a semnului, așa cum a fost ea formulată de către Charles S. Peirce (1931): vehicolul semnului (sign vehicle), obiectul desemnat prin semn (designatum) și agentul semiozei (interpreter) sau de către Charles Morris (1938): vehicolul semnului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
obiect/ cuvânt). De exemplu: dacă gestul indicării cu degetul arătător de către profesor este însoțit de un mesaj verbal care exprimă autoritatea sau dominarea, atunci această concordanță gest-cuvânt are o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă faptul că există gesturi specifice în funcție de variabila gen. Încadrați tipurile de gesturi în repertoriul potrivit și descoperiți explicațiile oferite de specialiști în legătură cu acest aspect: Tipuri de gesturi Repertoriul gestual masculin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
of the teacher, as well as the decoding ability of the pupils. In this chapter I have emphasized an evaluation of performance in didactic communication carried out by students in terms of the resonance / impact of the educational relation (a pragmatic dimension); also, I have presented several models of a semiotic analysis of teachers' discourse that reveal both the internal structure and its performance mechanisms. Valuing gestures in didactic communication is illustrated in chapter 3 by exemplifying their functions: gestures accompany
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aduna astfel de informații pe mai multe căi: focus grupuri, chestionare pentru clienți și pentru angajați, opinii obținute de la experți, interviul inițial, rapoarte de evaluare finală de la clienți. 2.2. Modele de training și dezvoltare Activitățile de training sunt intervenții pragmatice care trebuie integrate într-o strategie coerentă pentru a garanta succesul pe termen lung. Principalele modele teoretice pe care le vom prezenta sunt modelul performanței, al învățării și modelul strategic. Modelul performanței este cea mai comună abordare a politicilor de
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru de lucru pentru producătorii culturali și un cadru de receptare și dezbatere pentru diferitele tipuri de publicuri. Combinațiile multiple realizate la nivelul comunicării reflexive și pragmatice dintre critica culturală, critica de artă și arta critică, înțelese ca modalități de depliere (oarecum rizomatică) a teoriei post-estetice, redispun contextele de dezbatere asupra condiției critice a culturii și artei actuale ca procese de investigație post-estetică. Critica culturală ar putea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
adapta la noile situații ale provocării existențiale și la complexitatea variabilității istorice și interculturale. Este posibil ca depășirea acestor contradicții să se poată realiza prin cercetarea analitică a impactului socio-istoric pe care îl poate avea descrierea de suprafață a activităților pragmatice (a practicilor și modurilor de conștientizare) a indivizilor în anumite situații sociale 3. Fragmentarea și dezcentrarea noțiunii de cultură universală, atât prin studiile de nișă ale subculturilor, cât și prin politizarea multiculturalismului, au creat premisele apariției unei crize a cărei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes practic, extraestetic. Această transgresare a câmpului
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critice (critical discourses) interesate de chestionarea și deconstruirea istoriei și implicaților paradigmelor organizate vizual și a practicilor, instituțiilor și tehnologiilor pe care le legitimează. În ceea ce privește abordarea culturii vizuale din perspectiva teoriei culturale, Jennifer Webb și Tony Schirato 104 conștientizează relvanța pragmatică a teoriei culturale manifestată ca un câmp interdisciplinar de cercetare ce ar avea în vedere teoretizarea politicii și politizarea teoriei în scopul înțelegerii relațiilor și practicilor umane și instituționale. Cercetările specifice teoriei culturale, care vine cu propriul set de practici
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de a relaționa viața autorului cu opera sa, despre o critică impresionistă, care se manifestă poetic în încercarea de a exprima sentimentele criticului în raport cu lucrările de artă, și despre o critică pragmatică, care se manifestă strategic prin evidențierea relației stabilite între critic și publicul său119. În raport cu construcția și întrebuințarea teoriei și practicii criticii de artă se constată că secolul al XX-lea se caracterizează printr-un eclectism critic, ținând cont de interesul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]