3,978 matches
-
nivelul țărilor europene, fiind dependent de o serie de variabile, În funcție de contextul specific În care ele sunt implementate (Pollitt și Bouckaert, 2000). În ceea ce privește țările central și est-europene, acest demers s-a desfășurat concomitent cu cel de Îndeplinire a condițiilor de preaderare la Uniunea Europeană. Astfel, aceste țări s-au aflat În situația de a răspunde la două provocări. Pe de-o parte, democratizarea administrației publice, ca o condiție obligatorie În vederea dobândirii statutului de membru al Uniunii Europene, și, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
diferite În aceste țări, principalul motiv de interes fiind, În noile condiții, capacitatea de absorbție a fondurilor structurale (Banca Mondială, 2006). Având În vedere perspectiva unei schimbări de accent, În cadrul unei evaluări a măsurilor de reformă inițiate În perioada de preaderare, se poate dovedi utilă și o explorare a posibilelor consecințe pe care aceste măsuri ar putea să le aibă În perioada de post-aderare, când presiunea politică privind implementarea măsurilor corespunzătoare Îndeplinirii criteriilor de aderare ar putea să scadă simțitor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și participând la elaborarea principalelor politici care-i vizează pe membrii săi. Transferul de politici se desfășoară În felul următor: a) direcțiile generale din cadrul Comisiei Europene lucrează direct cu ministerele de resort din România pentru a elabora principalele politici de preaderare, dar, mai ales, pentru a pregăti România să participe din mers la mecanismul de elaborare a politicilor europene. Romii sunt parte a politicilor europene pentru persoane dezavantajate, ministerul de resort fiind Ministerul Muncii, În parteneriat cu Agenția Națională pentru Romi. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ceea ce am putea numi premetoda de coordonare deschisă (toți actorii interesați de politicile de incluziune socială pentru romi sunt invitați să participe la elaborarea instrumentelor de politică publică); b) societatea civilă romă participă și ea la elaborarea acestor instrumente de preaderare, Uniunea Europeană având grijă ca procesul de elaborare să nu se facă fără consultarea partenerilor sociali; programele europene sunt din ce În ce mai focusate pe pregătirea societății civile de a face față politicilor europene și fondurilor structurale. Tabelul 6.2. Model de transfer 3
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politicilor economice și supravegherea acestora, aderarea la dispozițiile Pactului de Stabilitate și Dezvoltare), precum și adoptarea și transpunerea acquis-ului comunitar. Un an mai târziu, la Consiliul European de la Essen, va fi definit un nou instrument în vederea extinderii, și anume Strategia de preaderare, al cărei scop era asistența statelor candidate în vederea adoptării a acquis-ului comunitar. La aceste criterii s-a adăugat un al patrulea, introdus de Consiliul European de la Madrid, din 1995, și anume capacitatea administrației țărilor candidate de a gestiona calitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o face compatibilă cu cea din Uniunea Europeană; îndeplinirea strategiei de pre-aderare (stabilită de Consiliul European de la Essen, 1994) și a aceleia de pre-aderare întărită (Consiliul European de la Luxembourg 1997) implica aplicarea acordurilor europene și adoptarea acquis-ului comunitar, precum și ajutorul de preaderare (împrumuturi nerambursabile pentru a întări capacitatea de reformă și construcție comparabilă cu cea comunitară), iar realizarea acestora a fost confirmată de către instituțiile comunitare. Aderarea a constat în negocierile pe care le-a purtat România cu Uniunea Europeană (și nu într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
F = UNITATEA DE MANAGEMENT A TREZORERIEI STATULUI*1) G = DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE EXTERNE H = DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU ACORDURI, COOPERARE ȘI DECONTĂRI EXTERNE I = DIRECȚIA DE EVALUARE A VENITURILOR BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT J = DIRECȚIA GENERALĂ A FONDULUI NAȚIONAL DE PREADERARE K = OFICIUL DE PLĂȚI ȘI CONTRACTARE PHARE*4) L = DIRECȚIA GENERALĂ DE ARMONIZARE LEGISLATIVĂ ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ M = DIRECȚIA GENERALĂ NOTIFICARE ȘI URMĂRIRE AJUTOR DE STAT, PRACTICI NELOIALE ȘI PREȚURI REGLEMENTATE N = DIRECȚIA GENERALĂ A POLITICILOR ȘI RESURSELOR UMANE*5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156450_a_157779]
-
României la Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PT/004, ratificată prin Ordonanța Guvernului nr. 21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Reabilitarea secțiunii Craiova - Drobeta-Turnu Severin a drumului național DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova - Lugoj), România", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 și la București la 1 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184601_a_185930]
-
1), pe fiecare an din întreaga durată a serviciului datoriei publice locale a finanțărilor respective, cu excepția finanțărilor rambursabile contractate și/sau garantate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare și postaderare de la Uniunea Europeană. ----------- Alin. (5^2) al art. 1 a fost modificat de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 665 din 29 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 8 iulie 2011. (5^3) Sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184846_a_186175]
-
ori garanții pentru refinanțarea datoriei publice locale, potrivit planului de redresare a crizei financiare sau a insolvenței, după caz, precum și cele care contractează/garantează finanțări rambursabile pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare și postaderare de la Uniunea Europeană. ----------- Alin. (5^3) al art. 1 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 665 din 29 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 8 iulie 2011. (6) Documentele prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184846_a_186175]
-
Turismului, în limita prevederilor anuale aprobate cu destinația cheltuieli aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanțare prevăzut în Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistență financiară nerambursabila acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsură «Reabilitarea secțiunii Drobeta-Turnu Severin - Lugoj a drumului național DN 6 (fază a 2-a a proiectului Craiova-Lugoj), România», semnat la Bruxelles la 13 noiembrie 2001 și la București la 17 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 154/2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180025_a_181354]
-
construirea unor noi laboratoare pentru controlul alimentelor. Pentru aceasta măsura sprijinul este asigurat în deplina complementaritate cu Programele Phare și ținând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD" (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare). Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi în acord cu PAC și acquis-ul din domeniul veterinar și pentru siguranța alimentelor. Alinierea la standardele UE a metodologiei privind recoltarea, ambalarea, transportul și pregătirea probelor provenite de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
cazuri, acoperind practic cea mai mare parte a tranziției. Pe parcursul întregului demers al cercetării, am avut în vedere nu numai dependența biunivocă dintre investiții străine directe și sustenabilitatea creșterii economice, dar și impactul aderării României la UE, comparând perioadele de preaderare și postaderare din punctul de vedere al evoluției unor indicatori macroeconomici relevanți. Primul capitol al lucrării cercetează aspectele teoretico-metodologice ale investițiilor străine directe, ținând seama că, pe de o parte, acestea intră sub incidența cadrului instituțional-legal al României ca orice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
României la Uniunea Europeană și de postaderare, după cum urmează: 1991 1995 - perioada de preasociere a României la Uniunea Europeană; 1996-2000 - perioada de asociere și începerea negocierilor pe capitole ale acquis ului comunitar pe cele 31 de articole ale acestuia; 2001-2006 - perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană; 2007-2012 - perioada de postaderare sau de integrare. Ca factori cu influență strategică deosebită pentru volumul, structura și dinamica investițiilor străine directe în România au fost luați în considerare următorii factori favorizanți: liberalizarea comerțului exterior și a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
liberalizarea comerțului exterior și a cursului de schimb (trecerea la convertibilitatea totală); implicarea în procese la nivel regional european și internațional de abordare strategică și de implementare a politicilor dezvoltării durabile; aderarea României la NATO (în anul 2004); strategia de preaderare la Uniunea Europeană; evoluția cadrului investițional juridic al activelor statului și a cadrului investițiilor străine directe; implicarea României în procesul de globalizare și internaționalizare a piețelor. În acest capitol, predominant aplicativ, s-a efectuat o analiză economică a tendințelor privind volumul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
greenfield, atât pentru economiile țărilor dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare, am efectuat analiza evoluției acestora pe baza indicilor cu bază fixă în perioada 2003-2011, acordând o atenție deosebită subperioadelor 2003-2006 și 2007-2011, care marchează etapele de preaderare și postaderare a României, dar și în cea de-a doua subperioadă, impactul crizei economice și financiare internaționale, care a avut ca efect reducerea volumului de investiții totale și investiții greenfield, atât într-o categorie de țări, cât și în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ascendent, în cadrul căruia pot fi distinse mai multe subperioade cu particularități determinate de mersul reformei economice și sociale în România, dificultățile anumitor factori de stop and go ai implementării programelor de reformă, dar și de parcurgerea etapelor de preasociere, asociere, preaderare și aderare la UE, de țara noastră. În continuare, încercăm să evidențiem principalele aspecte privind evoluția ISD în România, în perioada 1991-2012, ținând seama de indicatorii numărul de societăți comerciale cu capital străin și volumul capitalului social subscris în lei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
valoric anual al ISD în România, în perioada 1991-2012, pe subperioade legate de aderarea României la Uniunea Europeană, au fost analizate pe următoarele intervale semnificative pentru procesul pregătitor al aderării: 1991-1995 - perioada de preasociere; 1996-2000 - perioada de asociere; 2001-2006 - perioada de preaderare; 2007 2012 - perioada de postaderare. În intervalul 1991-2000, care cuprinde perioada de preasociere și asociere, volumul anual al investițiilor străine directe în România s-a situat sub un miliard de euro, ceea ce reflectă slaba atractivitate pentru investitorii străini a economiei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
condus la scăderea volumului anual al ISD până în anul 2012 și continuarea acesteia în anul 2013. Pentru a evidenția impactul aderării României la UE din punctul de vedere al ISD, am calculat volumul mediu anual al acestora în perioadele de preaderare (2001-2006) și postaderare (2007-2012). Volumul mediu anual al ISD în perioada de postaderare a fost de 1,95 ori mai mare față de perioada de preaderare, ceea ce semnifică un trend favorabil. În cazul în care se aplică metodologia BNR (anexa 7
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
punctul de vedere al ISD, am calculat volumul mediu anual al acestora în perioadele de preaderare (2001-2006) și postaderare (2007-2012). Volumul mediu anual al ISD în perioada de postaderare a fost de 1,95 ori mai mare față de perioada de preaderare, ceea ce semnifică un trend favorabil. În cazul în care se aplică metodologia BNR (anexa 7), includerea creditelor intra-firme cu capital străin în ISD mărește substanțial volumul anual al acestora. Creditele pe care investițiile străine directe le au primit de la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ai ISD, precum și legătura dintre cei privind efortul, am încercat să surprindem aspectele eficienței macroeconomice a investițiilor străine directe utilizând un set de indicatori. Totodată, am împărțit intervalul de timp 1997-2011 în trei subperioade: perioada de asociere: 1997-2000; perioada de preaderare: 2001-2006; perioada de postaderare: 2007-2011. Datele din tabelul 3.8, care exprimă eficiența sub forma raportului efect/efort, pun în evidență următoarele concluzii mai importante: la un euro ISD se înregistrează o scădere permanentă a PIB aferent de la 63,59
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
s a realizat calculând volumul valoric al exportului ce revine la un euro PIB. În ceea ce privește indicatorul de tipul efect/efect (export/PIB) asupra căruia impactul ISD nu poate fi neglijat, constatăm o tendință de creștere foarte mare în perioada de preaderare față de perioada de asociere și o ușoară diminuare în perioada de postaderare față de cea de preaderare, explicabilă printre altele și datorită costurilor de acomodare a economiei românești în complexul economic al Uniunii Europene. Eficiența economică de tipul efort/efort Calculul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de tipul efect/efect (export/PIB) asupra căruia impactul ISD nu poate fi neglijat, constatăm o tendință de creștere foarte mare în perioada de preaderare față de perioada de asociere și o ușoară diminuare în perioada de postaderare față de cea de preaderare, explicabilă printre altele și datorită costurilor de acomodare a economiei românești în complexul economic al Uniunii Europene. Eficiența economică de tipul efort/efort Calculul eficienței economice de tipul efort/efort s-a realizat determinând volumul valoric al ISD ce revine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
care evidențiază eficiența sub forma raportului efort/efort, reflectă următoarele: în cazul primului indicator, ISD/import, se constată o tendință de creștere a volumului ISD de la 5,01 eurocenți în perioada de asociere la 6,50 eurocenți în perioada de preaderare și 6,87 eurocenți în preaderare, ceea ce arată clar o tendință a performanțelor de eficiență ale ISD, explicația constând în faptul că ISD sunt pentru România un generator mai mare de import decât de export; volumul ISD în euro ce
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
efort/efort, reflectă următoarele: în cazul primului indicator, ISD/import, se constată o tendință de creștere a volumului ISD de la 5,01 eurocenți în perioada de asociere la 6,50 eurocenți în perioada de preaderare și 6,87 eurocenți în preaderare, ceea ce arată clar o tendință a performanțelor de eficiență ale ISD, explicația constând în faptul că ISD sunt pentru România un generator mai mare de import decât de export; volumul ISD în euro ce revine la un euro datorie externă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]