3,789 matches
-
lor. Prin aceasta Le-a arătat, ce fel va fi slava cea viitoare, și Le-a arătat în icoană chipul cel viitor al trupului nostru”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Duminica a 14-a după cincizecime, în vol. Predici la duminici și sărbători..., p. 125) 115 „Acum avem nevoie și de trup, și de locuințe, din pricina slăbiciunii trupului, dar atunci, la înviere, același trup ne va fi și trup, și locuință; nu va avea nevoie de acoperiș, nici de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
același trup ne va fi și trup, și locuință; nu va avea nevoie de acoperiș, nici de vreo îmbrăcăminte, în locul tuturor acestora îi e de ajuns trupului nestricăciunea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt despre învierea morților, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 129) ,, Dacă strălucirea trupului celui înviat aș asemăna-o cu razele soarelui, cu lumina fulgerului, totuși aș zice prea puțin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Duminica Lăsatului sec
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Epistola a doua către Corinteni, omilia X, p. 108) „Noi, pentru care sfârșitul de aici este începutul altei vieți mai strălucitoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, XI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 324) 102 Notă Prof. I. Ivan: Care nu se înșeală și nu poate fi înșelat. (n. s. 5, p. 209) 103 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Deși au plecat din viața pământească
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 405 pp. 18. „Primele patru omilii despre statui ale Sfântului Ioan Chrisostom”, Traducere din original de Stoenescu Apostol, Noua Tipografie „Profesională”, Dimitrie C. Ionescu, București, 1908, 85 pp. 19. „Predicile despre statui”, Partea a II-a, Traducere din original de Șt. Bezdechi, Editura Sfintei Episcopii a Râmnicului-Noului Severin, 1938, 227 pp. 20. „Sf. Ioan Gură de Aur Predici la duminici și sărbători”, traduse și orânduite după Duminicile și sărbătorile anuale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Apostol, Noua Tipografie „Profesională”, Dimitrie C. Ionescu, București, 1908, 85 pp. 19. „Predicile despre statui”, Partea a II-a, Traducere din original de Șt. Bezdechi, Editura Sfintei Episcopii a Râmnicului-Noului Severin, 1938, 227 pp. 20. „Sf. Ioan Gură de Aur Predici la duminici și sărbători”, traduse și orânduite după Duminicile și sărbătorile anuale ale Bisericii Ortodoxe de Episcopul de Roman - Melchisedek, Ediția a II-a, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, 304 pp. 21. „Omiliile despre pocăință”, Traducere din limba greacă de Preotul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Roman - Melchisedek, Ediția a II-a, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, 304 pp. 21. „Omiliile despre pocăință”, Traducere din limba greacă de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 185 pp. 22. „Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți”, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, 573 pp. 23. „Despre mărginita putere a diavolului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998, 169 pp. 32. „Problemele vieții”, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, 379 pp. 33. „Puțul și Împărțirea de grâu - 57 de predici de Sfântul Ioan Gură de Aur”, Editura Buna Vestire, Bacău, 1995, 530 pp. 34. „Din ospățul Stăpânului”, Introducere, traducere, note și comentarii de † Irineu Slătineanu, Editura Adonai, București, 1995, 190 pp. 35. „Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
judecă pe sine, se înțelege și se construiește. E vorba despre un model ideal cu toată distanța față de imediat pe care un ideal o presupune , și nu despre o inginerie socială aplicată cu brutalitatea pozitivistă a totalitarismelor moderne. într-o predică germană, Meister Eckhart a reluat imaginea cetății ca analogon al omului interior, mizînd în mod fericit pe dublul sens al termenului vechi german Stat : cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o propune Eckhart, fluxul torențial
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fisură care atrage prezența celuilalt regim. în Evanghelie, fățarnicii sînt cei care pretind și își primesc în imediat, pe față, în vizibil, răsplata pentru faptele lor de pietate. Sînt cei care își conduc evlavia după principiul plenitudinii exterioare. Cînd, în Predica de pe munte, Christos îi îndeamnă pe oameni să nu aștepte răsplata cuvenită, beneficiul îndeobște prevăzut pentru faptele lor, el îi îndeamnă să rupă logica plenitudinii exterioare, să facă în comportamentul lor o breșă care declanșează, prin golul ei, răspunsul supranatural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
una dintre marile teme eckhartiene, prezentă mai cu seamă în Cuvinte de învățătură (în rom., Meister Eckhart, Despre omul nobil, cupa din care bea regele. Tratate, traducere și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în predicile germane. Cum e posibil un altceva față de realitatea densă, atotcuprinzătoare a divinului? se întreabă orice teorie a creației. Cum e cu putință să apară natura din perfecțiunea omogenă a supra naturii? Cum e posibil spațiul exterior al lumii, un afară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cinci asceți împreună cu care practicase asceza în junglele Uruvelă și care îl abandonaseră, nemulțumiți că renunțase la automortificare. Îi găsește în Parcul Cerbilor din Isipatana, pe locul actualului Sarnath, în apropiere de Benares. Lor le expune prima sa cuvântare, celebra predică de la Benares, cunoscută și cu denumirea de Dharmaćakrapravartana (păli: Dhammacakkappavattana), „Punerea în mișcare a Roții Legii”. În această cuvântare, Buddha enunță Calea de Mijloc și cele patru Nobile Adevăruri despre suferință, originea suferinței, încetarea suferinței și drumul care duce la
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și cu denumirea de Dharmaćakrapravartana (păli: Dhammacakkappavattana), „Punerea în mișcare a Roții Legii”. În această cuvântare, Buddha enunță Calea de Mijloc și cele patru Nobile Adevăruri despre suferință, originea suferinței, încetarea suferinței și drumul care duce la încetarea suferinței. „Prin predica de la Benares, Buddha a pus în mișcare roata învățăturii proprii, învățătură prin care el respingea ascetismul śramanilor, subtilitățile dialecticienilor, platitudinile materialiștilor, preocupările de cosmogonie, de metafizică chiar, urmărind doar să elaboreze o învățătură care să fie calea de izbăvire de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mai de seamă familii de negustori din Benares și de încă 50 de tineri de la țară. După ce Yasa s-a alăturat Ordinului, tatăl său a venit să-l caute și l-a întâlnit pe Buddha, care i-a ținut o predică. Tatăl a fost și el convertit. Acesta l-a invitat apoi pe Buddha să mănânce și, în casa lui, Iluminatul a cunoscut-o pe fosta soție a lui Yasa și pe mama acestuia, care „au găsit adăpost” și ele în preajma
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ei. Propovăduiți-o în spiritul ei, în litera ei, arătați, în toată puritatea sa, practica vieții religioase. Există ființe care sunt din fire orbite de patimă: acestea se vor converti la Lege”. Buddha însuși se îndreaptă spre Uruvilvă (păli: Uruvelă). Predica sa aici cunoaște un succes considerabil, iar doctrina atrage rapid asceți, căutători ai salvării și în general pe toți cei care nu erau satisfăcuți de filosofia și religia tradițională. Se bucură de protecția unor persoane de vază precum: regele Bimbisăra
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
avant la lettre (la fel cum a fost și Porphyrius pentru Plotin), și la memoria lui au apelat discipolii pentru a fixa în scris învățăturile Maestrului. Atât Buddha cât și discipolii săi nu organizau adunări publice și nici nu țineau predici cu conținut dinainte stabilit; cuvântul lui Buddha era răspândit numai pe calea conversației. El își propovăduiește învățătura sub formă de prelegeri, povestiri, pilde și aforisme. Discursurile Maestrului luau forma chestionării socratice, a parabolelor morale, a controversei curtenitoare sau a formulelor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
singurătate, stăpânește repede tehnicile de meditație și devine el însuși arhat. În aceste condiții, prezența îi este admisă. Conciliul a fost prezidat de Mahăkăśyapa și se spune că a durat șapte luni. Scopul său a fost acela de a aduna predicile Preafericitului și de a fixa canonul. Prezența lui Ănanda a fost indispensabilă, deoarece el era singurul care auzise și învățase pe de rost predicile lui Buddha. Răspunzând întrebărilor lui Mahăkăśyapa, Ănanda a recitat textele, sūtra, care constituie Legea (dharma). Un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și se spune că a durat șapte luni. Scopul său a fost acela de a aduna predicile Preafericitului și de a fixa canonul. Prezența lui Ănanda a fost indispensabilă, deoarece el era singurul care auzise și învățase pe de rost predicile lui Buddha. Răspunzând întrebărilor lui Mahăkăśyapa, Ănanda a recitat textele, sūtra, care constituie Legea (dharma). Un alt discipol important, Upăli, a formulat regulile disciplinei monahale (vinaya). Cu ajutorul memoriei extraordinare a orientalilor, preceptele credinței fixate atunci au fost încredințate tradiției și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de Upagupta, cel care l-a convertit, și de o impresionantă suită, a făcut un lung pelerinaj, vizitând locul nașterii lui Buddha, Parcul Lumbīnī, copacul de la Gayă, sub care Gautama a atins Nirvăṇa, localitatea Sarnath, unde a avut loc prima predică, Śravastī, mănăstirea preferată a Iluminatului și Kuśīnagara, locul morții acestuia. În anul 249 î. Hr., la Lumbīnī, a fost ridicată o coloană comemorativă care aduce mărturie despre vizita regelui în acest loc. Se spune că regele a împărțit aur cu mărinimie
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a adus omului învățăturile buddhiste complete ale școlii Mahăyăna. 3. Răspândirea doctrinei și moartea După Trezire, Buddha se îndreaptă spre Benares unde, grație „ochiului său divin”, îi vede pe cei cinci discipoli care îl părăsiseră. Acestora le ține prima sa predică, în urma căreia cei cinci se convertesc. De la Benares, Buddha ajunge la Uruvelă, nu departe de Bodha Gayă, și întâlnește un grup de 30 de tineri mâncând pe iarbă cu soțiile lor. Unul dintre ei nu era căsătorit și a adus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se sfârșește niciodată, devenirea neîntreruptă. Roata se mai referă la ciclul continuu al nașterilor și renașterilor (saṃsăra) și, în același timp la propovăduirea continuă a Dharmei. Din acest motiv, Buddha este numit ćakravarti, „cel care învârte roata”, iar prima sa predică a fost intitulată Dharmaćakrapravastana, „Punerea în mișcare a Roții Legii”. Urma pasului lui Buddha (buddhapăda) reprezintă impactul învățăturilor Iluminatului asupra lumii. Elefantul, animal cu multiple conotații simbolice în mitologia buddhistă, semnifică dominația centrului regal asupra direcțiilor spațiului terestru. Știm că
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
că anturajul celor doi a depins în bună parte de statutul lor social. Discipolii apropiați ai lui Buddha proveneau din familii nobile, în timp ce Apostolii lui Iisus erau ca și El oameni simpli. Atât Buddha cât și Iisus au utilizat în predicile lor în mod frecvent parabolele. Este celebră de exemplu parabola săgeții, prin care Buddha a încercat să sugereze preocuparea necesar constantă a omului pentru eliberare și îndepărtarea tuturor acelor activități și gânduri care nu au acest scop. Mântuitorul Hristos vorbea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vasco, Madrid, Editora Nacional, 1945, p.144-145. Cf. Referitor la naționalismul basc, R.Fusi, El País Vasco, Madrid, Alianza Editorial, 1984. 380 J. Forne, Les Nationalismes identitaires en Europe, Paris, L'Harmattan, 1944, p.45 (începînd cu o serie de predici ale abate-lui Albizo, publicate la 4 noiembrie 1990 de către cotidianul basc Egin). 381 Ibid., p.121. 382 Siglă bască a unei expresii ce semnifică "Poporul basc și li-bertatea sa". 383 R. Garcia Damborenea, La encrucijada vasca, Barcelona, Ed. Argos Vergara
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 8, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 374. footnote>. Actele martirice îi numesc pe martiri „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, Traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 475. footnote>. Sfântul Ioan Gură de Aur
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de credința în El și ajutorul Lui. „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 529. footnote>. Pentru ei, „este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
de laudă la Sfântul sfințit Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, care a fost arhiepiscop al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]