12,874 matches
-
de către o săteancă, și-au mutat atelierul pentru început la Câmpina unde exista mai multă clientelă. Ana pe când își exercita profesia de croitor, întâlnise un tânăr mai vârstnic decât ea cu câțiva ani în atelierul Cooperativei “Munca”, care s-a priceput să îi tulbure prin experiența lui și al cuvintelor meșteșugit rostite, existenta destul de liniștită și niciodată aflată în pericol până la acea vârstă de șaptesprezece ani. Se îndrăgostise de Costache (așa îl chema pe croitor), atât de mult încât atunci când îl
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
și de încredere, altfel erai izolat de cei care se numărau printre persoanele sale dragi. Ana începea să se maturizeze, să devină femeie în puterea cuvântului, dar Ana era îndrăgostită până peste cap de abilul Costache, un croitoraș isteț și priceput în manevrarea sentimentelor feminine la cei douăzeci și cinci de ani ai săi. La ieșirea de la program, s-au strecurat amândoi ferindu-se de indiscreția colegilor și în drumul ce ducea spre Teșila sau abătut spre pădure, cunoștea Ana un loc unde
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
chiar începu să-i placă foarte mult noua sa îndeletnicire. Stăpânul său, deși plin de treburi și de griji în privința afacerilor sale din cetatea armeană, simțea o vagă curiozitate despre lucrarea celor doi străini. Servitorul îi explica, atât cât se pricepea el, despre ce era vorba, dar spre marea nedumerire a negustorului: - Cum adică, cei doi nu discută afaceri, politică, ori filozofie? întrebă negustorul, contrariat. - Deloc, răspunse servitorul. Ei au o afacere mult mai importantă aici. Ei vorbesc despre o Împărăție
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
ea, se produsese acel ceva care oprise lucrurile să își urmeze cursul gândit de mine. Din clipa aceea, certitudinea că voi putea prevedea ce are să vină fusese întreruptă de un șir de potriviri din care, oricât aș fi vrut, nu pricepeam nimic. Indiferent cât mi-aș fi dat silința, nu ghiceam ce se află dincolo de ele. Henrieta, Ortansa, chiar și Raoul îmi apăreau acum ca niște persoane îndepărtate, niște păpuși trăind fatal o existență nelămurită, pătrunse în viața mea din nu știu ce
LOGODNICUL MEU, FRED (VII) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367561_a_368890]
-
și turnă lichidul într-un pahar aflat pe măsuța din cameră. Încă mai era caldă. Îi savură aroma. Marca aceasta de cafea i-o aducea special cineva de la Istanbul. Știa că-i place cafeaua turcească făcută la nisip. Gina se pricepea să facă o cafea deosebită și nu numai cafeaua o făcea bună, ci și la alte lucruri se pricepea la fel de bine. Era o fată bună la toate. Poate în gândul ei nerostit, încă spera ca el să o ia de
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
aceasta de cafea i-o aducea special cineva de la Istanbul. Știa că-i place cafeaua turcească făcută la nisip. Gina se pricepea să facă o cafea deosebită și nu numai cafeaua o făcea bună, ci și la alte lucruri se pricepea la fel de bine. Era o fată bună la toate. Poate în gândul ei nerostit, încă spera ca el să o ia de soție. Mai aveau din când în când “hârjoneli” pe la hotel. Totul acoperit într-o discreție absolută. Proaspăt bărbierit și
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
bărbați, toți amatorii de toate vârstele și cu toate tipurile de schiuri, sănii și săniuțe, „papuci zburători” și saci de plastic. Îi plăcea aici și intra cu lejeritate în grupurile de orice fel, cu chiote, râs și voie bună. Se pricepea destul de bine și nu putea ignora privirile admirative ale celor pe lângă care trecea săgeată, ca și când asta făcea dintotdeauna. Dar..., cum nemulțumitului îi ia Dumnezeu darul, la a treia coborâre s-a întâmplat să aibă o surpriză nu prea plăcută. Plecase
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
în izvor. Să vadă-orice prieten sau străin cum curgem când năvalnic și când lin dintr-un preaplin intens în alt preaplin. Dar dacă totuși Când ai să vrei să îmi săruți inima anilor pierduți în neguri de uitare, ai să pricepi pentru ce cânt cu petele iubirii-n vânt pe stei de așteptare. Poate atunci ai să-nțelegi de ce în anii mei pribegi am stat mereu de veghe, sperând întruna să primesc în dar un strai împărătesc în loc de-o tristă
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
pe Dumnezeu dacă este și El evreu? Domnul a tăcut vinovat. Știa de ce; nu era împrejur tăiat. • Doi evrei au trei păreri contrare. La noi totul e sfînt, inclusiv păcatul. • Mulți știu că este o limbă de pământ sfânt. Nu pricep însă de fel cum de-i străpînită de Israel. De căutați un cap d evreu, iată sunt aici și eu. • Holocaustul ne-a prefăcut în scrum, dar noi ne-am salvat pe alt drum. • Soarele ne luminează pe toți la
GÂNDURI REBELE (3) – EVREII ŞI ŢARA LOR de HARRY ROSS în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367686_a_369015]
-
capturat. Balta avea pește destul de mare. Se prindeau acolo somni de patruzeci de kilograme și crapi de peste zece kilograme. Nu era cazul nostru, că nici nu aveam sculele potrivite, mulinete rezistente, fir textil și monturi la forfac, făcute de oameni pricepuți în pescuitul crapului. Noi venisem pentru a ne relaxa și ne mulțumeam cu ce prindeam. Atmosfera începuse să se încălzească și la propriu și la figurat. Soarele se ridicase deasupra stâncilor de pe malul de vizavi și mângâia cu razele sale
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
să întâlnim! Doi intelectuali de clasă. Doamna Dorina. Dorina Boriga. O bijuterie de om, absolventă a Facultății de filologie ( „Secția română-franceză”) împreună cu omul ei pereche, distinsul istoric Gheorghe Lazea, autor al unor puternice studii-eseu, de mare actualitate - dar și omul priceput la toate cele ale gospodăriei. Titlul a trei cărți semnate de acest cărturar: „Omul și Puterea”, „Sub tăvălugul umanismului socialist”, „Teroare și oroare în raiul comunist”). Dar despre ei, despre proprietarii pensiunii, vom mai vorbi, căci avem încă destule de
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
la urma urmei, ce e gluma și zeflemeaua și ironia, cu toate ale lor, ce sunt? Nimic alt, iubiților, decât limbajul cifrat cu care cei isteți se înțeleg între ei, sub nasul proștilor, așa cum stăpânii, când nu vor să fie pricepuți, întrebuințează în fața subalterni-lor, o limbă străină. Nădăjduind că se vor găsi destui care să ne dezlege cifrul, urăm celorlalți sănătate și viață lungă, căci fără ei, n-am mai afla subiecte”. Mă aflu, din cât mi se pare, printre cei
BUCURIE CU BOOKLOOK ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367710_a_369039]
-
amare Judecați drept pe orfan și pe sărac Și dreptate celui smerit și sărman Doar cel bun să mai ajungă la liman Izbăviți-i din mâna acestui drac Dar ei n-au cunoscut lumea cea sfântă Și nici n-au priceput lumina din cer În întuneric de vid se avântă Scoală-Te Dumnezeule judecă Cu adevăr acest pământ temnicer Că multe neamuri în iad alunecă PSALMUL 82 Doamne chiar cine se va asemăna Nici să Te liniștești și să nu mai
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
Te laude pe Tine poporul Slava Ta mărește lumii averea Domnul spre cele smerite privește Înalt este Domnul când plânge dorul Când ajungem la necazuri vestește PSALMUL 138 Doamne certatu-m-ai și m-ai cunoscut Gândurile mele Tu ai priceput Firul vieții mele doar Tu l-ai știut În căile vieții grele mi-ai fost scut Încă nu este cuvânt pe limba mea Tu le-ai cunoscut pe toate de-ascult Și pe cele din urmă și de demult Peste
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Nu sunt specialist în chestiuni economice însă mi se pare bizar faptul că deși recoltele sunt mai mari ca în anii trecuți, prețul crește constant. -Hm! interveni Iocentus, când prada e bogată, o mulțime de vânători dau târcoale... -Nu pot pricepe cum, dacă recolta este proastă, prețurile cresc pe motiv că nu sunt produse, însă când recoltele sunt mari, prețul de ce crește totuși? -Fiindcă așa e la noi. Nu contează dacă recoltele sunt bune sau nu, prețurile vor crește, spuse Simbinacus
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
creștină, o obligație de onoare, de dreptate și de iubire, sentimentul natural care, sub o formă modestă, nu lipsește nici la ființele necuvântătoare: “Boul își recunoaște stăpânul și asinul ieslea domnului său, dar Israel nu Mă cunoaște, poporul meu nu pricepe” (Isaia 1, 3). Din viața Sf. Gherasim cunoaștem, de asemenea, scena de duioasă recunoștință a unui leu căruia cuviosul părinte îi scosese o țeapă din laba piciorului. După moartea sfântului, animalul fioros al deșertului i-a rămas recunoscător până la sfârșit
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
relatări) de stăpân pentru că nu-l cunoștea, pentru că în timpul cât îi slujise nu s-a străduit să-l cunoască, așa cum au făcut ceilalți. Dar nici nu mărturisește, nici nu recunoaște acestea, nici nu-și cere iertare că nu s-a priceput la negoț, ci atacă în deplină adversitate și duțmănie. Așadar, nici "cunoaștere", nici "recunoașterea"greșelii, nici "recunoștință"pentru cel din ale cărui bunuri s-a hrănit și care i-a mai și făcut un dar. În angrenajul acestor lupte sufletești
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
care poate fi, uneori, distrugător de existențe. El a demonstrat că termenul uzitat nelalocul lui doboară sisteme și ucide etnii; cuvântul, la fel ca și ideea, are un drum lung al desfășurării. Trăim cu impresia că atunci când folosim cuvintele Universul pricepe voia noastră. Cuvintele au sensuri: sinonimii, antonimii, paronimii, care succed dorinței noastre de a fi vii și suntem reali tocmai pentru că cei inițiați trăiesc printre profani și le ghidează drumul pe care trebuie să pășească spre a nu produce anomalii
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
Ștefan Lucian MUREȘANU E noapte și e frig, iubită, mamă, și mă gândesc cum anii au trecut, iar tu demult, te-ai dus de lângă noi. E-atâta ne-nțelegere în mine că mă întreb: sunt oameni împrejur? Ascult și nu pricep nimic din vorbele ce-mi sâcâie auzul, tresalt la câte-un strigăt de-ajutor și îi întind mâna celui care o privește insistent cu tot ce am în ea, să se prindă și să se hrănească cu bucata de pâine
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
cu atâtea neînțelesuri. „Ce-o vrea să spună tânăra mea stăpână?” se întrebă nedumerită doica și oftă din toată inima. Careta ieși din han străbătând Ulița cea Mare a Șelarilor, în strigătul vânzătorilor de mărfuri, care își lăudau, cum se pricepea fiecare, produsele expuse. Mătăsurile, pânzele de Damasc întinse pe tejghele, îți luau ochii cu culorile și imprimeurile lor vii, care te îmbiau să le pipăi țesătura, simțindu-le parcă răcoarea. Prăvăliile ticsite cu tot felul de produse își așteptau, sub
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
unul din cele mai cuceritoare zâmbete păstrate din vremea îndepărtatei sale tinereți. Se apropie și se așeză satisfăcut la masă, după ce își plimbă privirea în juru-i, căutând vreo cunoștință ori vreo persoană agreabilă care să-i țină de urât. Se pricepea la oameni, se lăuda el, astfel că întotdeauna găsea ori se întâmpla să găsească pe cineva. Se vorbea de toate, fără rețineri, mai ales după ce două sau trei halbe cu bere se eliberau de conținut și se lăsau în voia
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
înțeles, dar pe cine votezi, domnule Costică? - Aaaa! Pe cine votez eu? M-ai tot întrebat cu cine, până acuma... Nu știu, coane... Nu știu, zău! Chiar așa... Pe cine să votez eu, domnule? Ai vreo idee? Eu nu mă pricep în chestiile astea, mă înțelegi... - Păi, după conștiința ta.... pe cei mai buni. - Și care sunt ăia, cei mai buni, coane Costache? Există o așa categorie de oameni, care se încumetă să facă legile națiunii? Poate cei din guvernul ăsta
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
că nu ruginesc. Rezultatele se văd azi, după douăzeci de ani. Mâna de lucru calificată este greu de găsit. Meseriașii adevărați sunt pe cale de dispariție, ca să nu-i numesc adevărate ,,monumente istorico-umane”. Cârpaci și meseriași de trei parale, care se pricep la toate și la nimic, întâlnești pe toate drumurile. Unul dintre ei îmi spunea de curând: „Știu să fac orice în lume, doar grijanie nu știu să fac!”. Ca să vezi! Bine că mai avea atâta brumă de bună - cuviință! Când
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
adică? - Nu vrea sa piardă banii. Zice că poate pune la dispoziție autobuze. - Pentru ce? Turism electoral? Nu! În niciun caz, să nu aud așa ceva! Dacă simt o mișcare de genul ăsta eu voi fi primul care va anunța presa. Priceput? - Priceput, o sa-i explic poziția noastră. - Ai grijă cum îi vorbești, să nu se simtă jignit! Nu vom lupta cu arme necinstite. - Dar ei luptă. E corect? - Treaba lor. Noi vom intra cu mâinile curate! - Și încă ceva: staful vrea
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
pe tine, cum te cheamă? - Eu sunt Ominomi! - Cred că știi și tu, prea bine, că la rimă Iarna ține. Ominomi aplecă capul cu rușine și șopti ca să nu fie auzit de alții: - Eu sunt nou și încă nu mă pricep! Dar... vreau să învăț! Ridică ochii cu speranță. Dacă găsesc pe cineva care să îmi arate cum să vorbesc și cum să mă port... - Lecții vrei? Cine să creadă că ești chiar om de zăpadă? Șic nu ești, rotund nu
MICA POVESTE A LUI OMINOMI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367031_a_368360]