11,157 matches
-
4.1, p. 328Ă. Importanța temei în dezvoltarea politicilor sociale, susținută de argumentarea complexă a autoarei asupra funcționării, dezvoltării și perfecționării sistemului de asigurări sociale, fac, din lucrare un material necesar atât specialiștilor, cât și decidenților politici implicați în această problematică. Valentina RUJOIU Tratat de igienă mintală Domeniul igienei mintale s-a constituit treptat, în decursul timpului, din trei surse principale, și anume: surse umaniste, surse sociologice și surse medicale. Igiena mintală face parte integrantă din viața socială, iar originile sale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare a patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Având o problematică atât de vastă, acest tratat este extrem de util și necesar specialiștilor dar și tuturor celor care sunt interesați de domeniu, deoarece igiena mintală, prin valențele sale multiple, reprezintă un important instrument în activitatea psihologului, a defectologului, a asistentului social și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
cu responsabilități deosebite față de natura umană și destinul unor persoane care se află în dificultate. Principiul de bază al acestei profesii constă în faptul că asistentul social intervine pentru a asigura creșterea bunăstării individuale a persoanei asistate. Astfel, într-o problematică atât de complexă ca aceea pe care o implică igiena mintală, asistentul social reprezintă un liant între persoana asistată și echipa pluridisciplinară, dar și între persoana asistată și familie, respectiv comunitate, facilitând procesul de acordare a ajutorului. În ceea ce privește igiena mintală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
temeiniciei cunoașterii - să înregistrăm și ceea ce realmente fac oamenii, nu numai ceea ce spun. Din mai multe motive, acest lucru este aproape imposibil. Întreaga lucrare de față (și în special unul dintre paragrafele acestui capitol introductiv) se referă la o asemenea problematică. În acest moment, să formulăm doar câteva întrebări, care, sperăm, vor avea darul de a incita cititorul la reflecție. Cum s-ar putea înregistra, prin observație directă, date sistematice privind comportamentul alimentar al câtorva mii de familii? Dar cel sexual
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
producând chiar efecte sociale semnificative. 2. Valențele și limitele cunoașterii comunetc "2. Valențele și limitele cunoașterii comune" 2.1. Virtuți ale cunoașterii comunetc "2.1. Virtuți ale cunoașterii comune" Oamenii trăiesc, muncesc și se realizează în și prin contextul și problematica vieții sociale, laolaltă și în interacțiune cu semenii lor. Indivizii umani posedă, mai mult sau mai puțin cristalizată, o concepție cu privire la diversele aspecte și fenomene ale socioumanului, au explicații și formulează predicții în legătură cu ele. Reluând o situație ipotetică pe care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sporite de a-și alege stiluri de viață. După cum observă și A. Giddens (2000), globalizarea nu înseamnă doar standardizare, „mcdonaldizare”, ci și diversificarea opțiunilor de viață și, datorită mass-mediei transnaționale, vizibilizarea planetară a unor patternuri culturale locale. Se observă că problematica valorilor, ca principii înalte de coordonare a vieții, a devenit pregnantă chiar în psihologie și psihologie socială, pentru că în epoca postmodernă - sau a postmodernității târzii ori superioare, cum o numește A. Giddens - oamenii înșiși, la scară statistică și în primul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
incertitudini sau chiar neadevăruri. Un exemplu la îndemână este tocmai afirmația de mai sus referitoare la mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Studiile de socio-antropologie au ca obiect - mai cu seamă când se realizează pe bază de chestionare și interviuri - și această problematică a raportului dintre constatările științifice și credințele populare și a difuziunii cunoștințelor tehnologice, medicale și de altă natură. Credințele sunt interdependente și formează un sistem. Nu întâmplător în manualele și tratatele de antropologie culturală apare foarte frecvent un capitol extins
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de față, vomechivala și noi atitudinea cu opinia, așa cum am făcut-o, de altfel, și în secțiunea precedentă. Iar în ceea ce privește factorii și mecanismele schimbării, vom stărui asupra celor prezente în fenomenul persuasiunii prin mass-media, fenomen atât de intim legat de problematica opiniei publice. El a fost studiat pentru prima oară de către C. Hovland, I. Jenis și H. Kelly la începutul anilor ’50, autorii aplicând modelul sursă (comunicator)- mesaj - receptor (audiență). Vom spune de la început că efectele persuasiunii depind de interacțiunea, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinie și comportament la luarea unor decizii de a acționa într-un fel sau altul (ca înexemplul redat mai înainte). • Deși elaborat cu referire la opiniile politice și la comportamentul electoral, modelul a fost acceptat cu statut de generalitate în problematica formării, însușirii și schimbării de opinii (decizii). Totuși, cu cât domeniile și problemele față de care oamenii adoptă poziții sunt mai complexe, cu atât el se potrivește mai puțin. Aceasta și pentru că, așa cum se vede din figura 1.1, cel puțin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atât mai puțin, să agreseze instituțiile care au lansat pe piață cifre statistice care nu le sunt favorabile. (Asupra acestor aspecte vom reveni în finalul lucrării.) Mai pe scurt deci, sondajul este o formă „populară” de anchetă, axată pe o problematică ce stârnește un interes general și ale cărei rezultate sunt aduse la cunoștința publicului sub o formă accesibilă, utilizându-se, de regulă, reprezentări grafice ale frecvențelor exprimate procentual. Ancheta, în forma sa clasică, adică pusă în lucru într-un cadru
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
decât se întâmplă în situația unui sondaj de opinie. Pare așadar plauzibilă ideea că nu atât tematica investigației, cât mai cu seamă forma ei de realizare și cea de valorificare a rezultatelor permite distincția sondaj-anchetă, căci este evident că orice problematică de sondaj poate fi supusă unei investigații mai profunde și cu mult mai multe mijloace de pregătire și de interpretare a datelor culese decât se întâmplă în cazul obișnuitelor „sondaje de opinie”. Cu toate acestea, nu întotdeauna putem afirma despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
b)-(g) de mai sus, condiția (a) fiind esențială în definiție, respectiv faptul ca măcar o parte dintre întrebările chestionarului să vizeze aspecte opinionale. Și al doilea element, cel de la punctul (b), adică interesul manifestat de un public larg pentru problematica studiată, ni se pare un element practic obligatoriu pentru un sondaj de opinie (publică). Un sondaj ce surprinde părerea oamenilor despre calitățile unui detergent sau ale unei mașini de spălat rufe este clar un sondaj de opinie, în sensul strict
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cazuri, structura logică a setului de întrebări se aseamănă cu cea descrisă anterior, cu deosebirea că ceilalți factori complecși, B,C, ..., nu se aleg pentru explicarea lui A, ci devin subunități de sine stătătoare din punctul de vedere al problematicii. Astfel, în loc să efectueze cheltuieli cu mai multe anchete, instituția respectivă rezolvă totul printr-o singură descindere pe teren. Lucrul este posibil, firește, dacă la nivelul aspectelor de urmărit se rămâne, în bună măsură, doar la faza descriptivă, folosind pentru explicație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obișnuit, în special între colegi; este adevărat însă că, în condițiile economiei de piață, apelul la specialiști din alte institute (concurente) nu este întotdeauna posibil și dezirabil. Așadar construcția chestionarului are la bază, întâi de toate, o cunoaștere prealabilă a problematicii vizate de anchetă, eficiența instrumentului depinzând, evident, de soliditatea acestor cunoștințe. Faptul nu exclude, desigur, posibilitatea ca orice persoană să poată elabora un chestionar, căci, așa cum am mai spus, fiecare dintre semenii noștri practică o sociologie la nivelul simțului comun
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
încetul cu încetul, întrebările închise să ajungă net predominante, aproape în toate tipurile de anchete. Utilizarea celor deschise rămâne, așa cum deja o recomanda, cu o jumătate de secol în urmă, Paul Lazarsfeld, doar o chestiune ocazionată de insuficienta cunoaștere a problematicii cercetate - deci în cercetări cu caracter explorativ, în anchete-pilot etc.-, de necesitatea de a se completa, detalia, preciza conținutul răspunsurilor unor întrebări închise mai deosebite, de dorința de a obține detalii asupra motivațiilor invocate de subiecți etc. Sau, cum spune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
făcut apel apoi la înțelesul din limbajul curent - în sensul în care spunem, de pildă, despre un fotbalist că „este valid de joc” -, cu intenția de a arăta că, dincolo de dezvoltările foarte tehnice (lucrul cu formule și coeficienți) pe care problematica fidelității și validității le îmbracă, ea rămâne una „umană” și nu trebuie fetișizată, așa cum se întâmplă frecvent, după părerea noastră, în câmpul psihometriei. Pe de altă parte, fără a constitui o sperietoare la adresa lor, cei care proiectează și realizează anchete
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului" Întrucât o bună parte a problematicii tratată în cele două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea mult asupra acestor chestiuni. Vom observa doar că, așa cum s-a sugerat deja într-un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rândul cititorilor se va produce o selecție nealeatoare a persoanelor care răspund. Într-adevăr, se știe că doar o proporție redusă de cititori fac efortul de a răspunde și a trimitelaredacție răspunsurile. Aceștia posedă, de regulă, trăsături specifice, iar dacă problematica este cea menționată, se vor selecta cei care manifestă mai mult interes și mai multăpasiune pentru politică și, deci, cei care au convingeri politice mai clar conturate și mai apropiate de ale celor ce conduc publicația în cauză. Acești doi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionartc "4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar" În ceea ce privește numărul întrebărilor, acesta poate fi privit ca o sursă potențială de erori în situațiile în care el depășește anumite limite - de altfel, dificil de precizat - dependente de problematica tratată în anchetă, tipul de subiecți abordați, contextul în care se realizează dialogul etc. Într-adevăr, dacă durata unei anchete depășește timpul pe care subiectul îl poate acorda acestei activități, acesta va începe să dea semne denerăbdare, de plictiseală, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
surprinși aici. Această procedură are posibilități de aplicare tot mai largi, pe măsura progreselor realizate în tehnicile de cartare, mai ales prin utilizarea imaginilor luate din sateliți. Natura arealelor delimitate este foarte diversă și depinde de cuprinderea anchetei și de problematica urmărită. Dacă este vorba de a sonda opiniile locuitorilor unui oraș cu privire, să zicem, la condițiile de locuit, atunci orașul poate fi divizat în zone cât mai mici, până la cvartalele delimitate de străzi, alei, cursuri de apă etc. În cadrul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc., „care nu au referințe observaționale (empirice) nemijlocite”, și alteleempiric referențiale, manifeste,concrete, operaționale etc., ce „definesc entități direct observabile” (vezi Vlăsceanu, 1982, pp. 258-259). O asemenea delimitare, deși rigidă, ca orice dihotomie, are meritul de a sugera foarte clar problematica operaționalizării conceptelor. Într-adevăr, un concept de tip variabil ca „vârsta” poate fi imediat evaluat în realitatea empirică (fie întrebând individul în cauză, fie discutând cu alte persoane apropiate lui, fie consultând documente potrivite pentru obținerea unei asemenea informații). În
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
putea fi aprofundate aspectele tehnice de către cei ce doresc acest lucru. În cazul unor cercetări de mai mare complexitate, chestionarul folosit în anchetă poate cuprinde părți care se referă la probleme relativ independente sau, în orice caz, aparținând unor câmpuri problematice distincte; de asemenea, ancheta poate fi utilizată în combinație cu alte metode sau o parte din date să fie prelucrate statistic cu o „tehnologie” deosebită, așa încât devine necesar, într-un caz sau în celălalt, ca o arie de probleme sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
simțim nevoia să sintetizăm unele lucruri deja spuse și să mai adăugăm altele. Cum am mai remarcat, cele mai discutate probleme sunt cele ridicate de sondajele electorale. Am reunit sub această denumire toate acele anchete care au ca subiect (și) problematica alegerilor politice - indiferent de genul acestora: parlamentare, prezidențiale, locale - cu referire la trecut sau la viitor. Dintre chestiunile ce merită puțin discutate este și aceea dacă și în ce măsurăsondajele preelectorale urmăresc sau sunt capabile să realizeze o predicție a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Nu ne interesează, aici, sau nu În primul rînd, valoarea lor estetică (justificarea estetică a poemelor a fost făcută În mai multe rînduri!), interesează direcția În formele imaginarului heliadesc În confruntarea cu un număr de teme mari. Ele prefigurează o problematică a visului (sau mai exact: a visării) și o tematică a ascensiunii și căderii, pentru care Heliade dovedește a avea o aptitudine specială. Mai Întîi noutatea temelor În cîmpul poeziei române. Nu este prima oară cînd poezia intră pe porțile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
caută pe sine: „În minutele-acelea cînd sufletul gîndește, CÎnd omul se coboară În conștiința lui, Ca unei inimi care cu noi compătimește Frățeștei ei lumine durerea mea supui.” Consecvent, Grigore Alexandrescu Întoarce versurile, străbătute de o notă religioasă (Candela), spre problematica morală. Dumnezeu este limanul ultim, țărmul spre care se Îndreaptă corăbierul (imagine banală) cînd marca este primejdioasă. Spațiul reveriei, personalizat pentru o clipă, se deschide din nou spre literatură. Sau, mai exact, este acaparat din nou de clișeele literaturii. O
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]