11,065 matches
-
scurt moment de repaos în sala de așteptare, înainte ca acesta să poată părăsi cabinetul. Un alt terapeut, cu care Xavier a lucrat înainte, l-a determinat deja să participe la un astfel de grup,, dar acesta n-a putut profita de program datorită faptului că a lipsit pregătirea sa cognitivă și experiențială: el s-a concentrat asupra strategiilor sale de evitare pentru a nu se implica cu adevărat (nerealizarea sarcinilor, nerespectarea consemnurilor, raționalizare exagerată...). De exemplu, îl critică dacă constată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de hrană și sentimentul pierderii controlului alimentar. Sentimentul pierderii controlului asupra alimentării atunci când cantitățile de hrană sunt reduse sau normale. Primele patru ședințe se desfășoară într-un interval de două săptămâni (două ședințe pe săptămână). Sedințele următoare sunt săptămânale. El profită de acest moment pentru a-i demonstra relația dintre interpretarea greutății ("Mă îngraș"), trăirea emoțională (teama) și comportamentul (vomismentele). El îi reamintește despre rehidratarea corpului consecutivă reducerii purgațiilor și realimentării. Obiectivele convorbirii sunt obținerea de informații și implicarea părinților în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în marea conversație deschisă despre construcția societății umane și despre diferitele alegeri ce le au de făcut. Viitorul aparține producătorilor activi de cunoștințe și nu consumatorilor pasivi. Un curs de metode de cercetare crează ocazii noi și vă ajută să profitați de ele. Cursul 2tc " Cursul 2" Considerații asupra domeniului și metodelor în științele socialetc "Considerații asupra domeniului și metodelor în științele sociale" Rezumat. Acest curs dezbate două subiecte separate, dar înrudite. Primul se referă la ansamblul temelor de cercetare din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
producției totale de pe un teren de o anumită mărime (Y) în funcție de numărul fermierilor care lucrează terenul respectiv (X). La început, prin alocarea unui număr mai mare de lucrători la teren, producția sporește într-o rată din ce în ce mai mare, căci aceștia pot profita de avantajul unei economii la scară largă. Astfel, ei se pot ajuta reciproc prin cooperare, de exemplu la desțelenire, sau prin cumpărarea unui tractor în comun. În continuare însă, avantajele economiei pe scară largă se epuizează, fază în care adăugarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne deplasăm rațional de la refuz la cooperare decât împreună, dar nici nu putem să întreprindem o astfel de acțiune în mod independent. În „Lașul”, situația este mult mai complicată. Ambii preferăm să avem o curte curată, dar preferăm și să „profităm de pe urma celuilalt” (free ride) și să-l lăsăm pe celălalt s-o facă. În consecință, eu voi ceda și voi curăța curtea numai dacă celălalt refuză în mod absolut, dar sunt totodată sigur că celălalt va ceda și va curăța
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din partea mea. În termenii unei logici formale după modelul celei prezentate mai sus, ambii preferăm pe x și z față de w, dar totodată ambii preferăm pe y față de x sau z.) Cea mai atractivă soluție ar fi să încerc să profit - caz în care aș obține un câștig colectiv fără nici un cost individual pentru producerea acestuia. În „Asigurarea”, decizia ta de a lucra generează decizia mea de a lucra. În „Lașul”, din contra, decizia ta de a lucra, îmi justifică mie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ambele cazuri, curtea este curată. În cazul „Dilemei prizonierului”, totuși, refuzul tău va încuraja refuzul meu, dar în același timp, și cooperarea ta va încuraja refuzul meu. Dacă ești așa de fraier încât să cureți curtea de unul singur, voi profita bucuros și voi beneficia de o curte curată fără muncă. Dar nu există reciprocitate. Dacă nu cureți curtea, nu voi fi eu fraierul să o fac de unul singur și să te las pe tine să profiți. Prefer să am
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unul singur, voi profita bucuros și voi beneficia de o curte curată fără muncă. Dar nu există reciprocitate. Dacă nu cureți curtea, nu voi fi eu fraierul să o fac de unul singur și să te las pe tine să profiți. Prefer să am curtea murdară decât să fiu fraier (w > z); vreau să am curtea curată, dar numai dacă tu ești fraier (y > x). Astfel, în timp ce „Asigurarea” poate obține o acțiune satisfăcătoare de pe urma unei hotărâri unilaterale a unuia dintre jucători
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din modurile în care societatea își obține bunurile colective pe care le apreciem cu toții. Iar din punctul de vedere al preferințelor mele personale, această situație îmi furnizează cea mai mare recompensă posibilă, căci pot să mă bucur de beneficiul colectiv, profitând și maximizându-mi astfel interesul personal. Totuși, și alți indivizi s-ar putea decide să acționeze rațional, caz în care beneficiile comune nu ar mai apărea. Aș considera acest rezultat groaznic, dar nu m-aș simți responsabil pentru el, căci chiar dacă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
public - de exemplu protecția mediului, păstrarea procedurilor democratice, producerea unei profit suficient pentru guvern, menținerea ordinii sociale. Totuși, impactul marginal al comportamentului fiecărui individ singular nu afectează rezultatul în mod sistematic. Astfel, este perfect rațional ca oricine să încerce să profite dacă ceilalți cooperează și este atât prostește, cât și inutil pentru oricine să se ofere dacă ceilalți vor să profite. În ciuda valorii ridicate a anumitor bunuri colective, indivizii care se află într-o situație de tipul „Dilemei prizonierului” nu le
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al comportamentului fiecărui individ singular nu afectează rezultatul în mod sistematic. Astfel, este perfect rațional ca oricine să încerce să profite dacă ceilalți cooperează și este atât prostește, cât și inutil pentru oricine să se ofere dacă ceilalți vor să profite. În ciuda valorii ridicate a anumitor bunuri colective, indivizii care se află într-o situație de tipul „Dilemei prizonierului” nu le vor produce niciodată. Jocurile de n persoane de tipul „Lașul” apar cel mai adesea în cazurile în care cooperarea unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este foarte puțin diferit față de cel din versiunea sa de două persoane. Deoarece fiecare întreprindere știe că costurile nepoluării sunt mai mici decât ale închiderii, una dintre ele se va supune în cele din urmă, permițându-le și celorlalte să profite. Întrebarea e care dintre ele și cât vor dura negocierile. Soluția este însă mult mai complicată atunci când e nevoie de o combinație de mai mulți jucători (c) pentru a produce un bun colectiv. Nu este suficient ca întreprinderea mea să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Lașul”, negocierile sunt dificile, din pricina raționalizării amenințării cu ne-cooperarea, pe lângă faptul că există întotdeauna posibilitatea să apară un număr suficient de subiecți care să nu vrea să colaboreze. În „Dilema prizonierului” cei care calculează rațional vor căuta întotdeauna să profite și nu își vor asuma riscul de a fi ei fraieri, excluzând astfel avantajul colectiv. Ba mai mult, „Dilema prizonierului” este un joc foarte comun, propriu tuturor situațiilor în care contribuția marginală a fiecărei persoane la succesul sau eșecul colectiv
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
muncitorii dintr-o întreprindere sindicalizată. Este în interesul fiecăruia să existe sindicate atunci când se fac negocieri pentru salarii mai mari și pentru condiții de muncă mai bune, dar este, în același timp, în interesul fiecăruia să nu fie membru, să profite mai degrabă decât să se achite de cotizații, sau să participe la greve care ar putea supăra conducerea. Multe sindicate depășesc această problemă prin furnizarea unor bunuri private selective membrilor lor - asigurare medicală la un preț mai bun, locuri în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
perfecționare și promovări etc. Valoarea bunurilor private nu trebuie să fie egală cu costurile de participare la bunurile colective, dar pot fi totuși suficiente pentru ca indivizii care apreciază valoarea bunurilor colective să-și poată învinge dorința lor rațională de a profita. De aceea, unele organizații filantropice, de exemplu, dau adesea o sacoșă decorată, sau cești de cafea etc., indivizilor care donează sume peste un anume barem. La un festival al pământului de la Cluj-Napoca s-au oferit gratuit tricouri celor care au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
obișnuit un prag pentru numărul de jucători cooperanți pentru ca beneficiul să se producă. Astfel, chiar dacă aș fi tentat să cooperez, în jocurile de n persoane există un stimulent pentru a mai aștepta ca să văd dacă nu cumva aș putea să profit de alegerile pozitive ale celorlalți. Pus în termeni mai formali, gama de asigurări ce trebuie schimbate între jucători pentru a se apropia de pragul de cooperare este foarte dificilă și, totodată, în super-jocul „Dilema prizonierului” de n persoane se află
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
indivizii. Astfel de rețele sunt utile în formarea de deprinderi de viață socială și în crearea unei reciprocități generalizate și a unei responsabilități comune. După cum scrie Robert Putnam „societatea modernă abundă în oportunism și în ocazii de pe urma cărora se poate profita. Democrația nu pretinde ca cetățenii să fie sfinți, dar presupune în multe moduri modeste că cei mai mulți dintre noi vor rezista în cea mai mare parte a timpului tentației de a trișa. Capitalul social, așa cum ne arată tot mai limpede dovezile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
părților întunecate ale existenței” (Al. Andriescu). Textelor de o încărcătură negativistă severă li se opun mai multe Însemnări în proză, care oferă autorului prilejul de a-și exersa discursul parodic: „Eram, din pricini cunoscute, închis la Văcărești. Mă gândii să profit de acest lucru și să-mi diversific registrul poetic. De aceea, din confortul chiliei, mi-am închipuit că-mi scriu versurile pe un perete de firidă goală, în singurătate, pe întuneric, cu unghia”. N. aplică aceeași formulă a contrastelor și
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
al părinților lor (generația G1). În plus, generația G2 dispune de un patrimoniu important: peste 80% sunt proprietari. Este - subliniază sociologii francezi - „o generație cu un destin excepțional, comparat cu cel al părinților și al copiilor lor. Această generație a profitat din plin de perioada de creștere economică de după al doilea război mondial și de dezvoltarea protecției sociale” (Attias-Donfut, 2000, 649). În ceea ce privește generația tinerilor (G3), aceasta se găsește, după părerea lui Galland (1997), Într-o fază de tranziție, iar membrii ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exprimată de Lapierre (1997), care subliniază că „statul-providență este responsabil cu inversarea sensului solidarității familiale, prin introducerea instituției pensiilor, prin dezvoltarea sistemelor de educație și a prestațiilor familiale”. Extensia transferurilor publice a remodelat și a alimentat solidaritățile familiale de care profită astăzi generațiile descendente. La Începutul vieții sale, fiecare individ Începe prin a primii ajutoare de la părinții lui, pe care Îi „despăgubește” În timpul vieții sale active, atât direct, cât și indirect, prin plătirea contribuțiilor sociale și/sau fiscale ce le sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Introducerea protecției sociale a remodelat statutul diferitelor generații, a modificat funcționarea familiilor, precum și organizarea lor economică. Ea a contribuit la inversarea istorică a sensului dominant al circulației bunurilor: dacă În trecut beneficiarii avantajelor erau generațiile ascendente, astăzi de aceste avantaje profită generațiile descendente. Jocul Între transferurile publice și cele private Între generații implică o reducere moderată, dar reală a inegalităților sociale, atât Între generații, cât și În interiorul generațiilor de tineri și, respectiv, de vârstnici. Singură, doar generația intermediară - cea care contribuie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propulseze În locul celor Înlăturați. Sirota interpretează acest tip de conduită ca o revoltă a adolescenților În criză față de tatăl lor. Efectele traumatizante asupra grupului pot fi Însă importante și Îl pot devia de la drumul său; 7. descalificarea altora pentru a profita sau a se bucura. Sirota relatează un caz Întâmplat În timpul unui stagiu de perfecționare a formatorilor, când unul dintre coorganizatori declanșează un atac agresiv contra Întregului grup, a cadrului instituțional, a colegilor și a liantului colectiv, negând rezultatele Întregii munci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru a denigra, deprecia, descalifica, a-i devaloriza pe ceilalți și a se valoriza pe sine. Modalitatea prin care o face e, de obicei, violentă, el Își organizează și pregătește cu atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Jean Remy, ca o tranzacție - aducând aminte de imaginea simmeliană a punții și a porții - Între sistemele de reguli și valori, pe de o parte, și actorii sociali care nu sunt lipsiți de capacitatea de a improviza și de a profita de una sau alta dintre oportunități. Acest dicționar face apel, În mod egal, la analiza etimologică și semantică, parcurgând articole consacrate din cultură, etică, de ideal tip sau de ideologia rituriloră Aspectele metodologice Își găsesc locul În construcția instrumentelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]