37,224 matches
-
Ivirea lui, pe terenul literaturii române, este inexplicabilă. în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugurează la noi proza de observație socială și conectează astfel proza românească la cea europeană contemporană. O dată cu el, autobiografia lirică, proza poetică ori romanul de tip balzacian încep să dateze; cu el, proza românească se europenizează, devenind contemporană cu ceea ce se scria în restul continentului. Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele românești. Dacă micile sale încercări de extremă
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea, Slavici inaugurează la noi proza de observație socială și conectează astfel proza românească la cea europeană contemporană. O dată cu el, autobiografia lirică, proza poetică ori romanul de tip balzacian încep să dateze; cu el, proza românească se europenizează, devenind contemporană cu ceea ce se scria în restul continentului. Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele românești. Dacă micile sale încercări de extremă tinerețe (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clacă) au un
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
europene ca și poetul. Aflat la ani-lumină distanță de metafizica Luceafărului, Slavici a absorbit în maniera sa - tacticoasă și modestă - lecția eminesciană, oferind după aceea un produs literar original și neașteptat. Absolut inexplicabilă prin literatura română care a precedat-o, proza lui Slavici devine însă explicabilă prin referire la o cu totul altă zonă a literaturii europene, mai familiară autorului decît cea românească: este vorba de literatura de expresie germană. Romantismul de fază a doua și spiritul Biedermayer a produs în
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
mai familiară autorului decît cea românească: este vorba de literatura de expresie germană. Romantismul de fază a doua și spiritul Biedermayer a produs în Germania, dar mai ales în Austria, spre jumătatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proză ce și-a pus amprenta pe o bună parte a literaturii epocii. De inspirație fundamental romantică, dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, această proză începe să exalte valori umane pînă atunci neglijate: bucuria de a trăi în
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
ales în Austria, spre jumătatea secolului al XIX-lea, un tip inedit de proză ce și-a pus amprenta pe o bună parte a literaturii epocii. De inspirație fundamental romantică, dar posesoare a unui stil ce transcende deja romantismul, această proză începe să exalte valori umane pînă atunci neglijate: bucuria de a trăi în acord cu principiile vieții creștine, apologia familiei și a spiritului familial, împăcarea cu existența așa cum ni se oferă ea, împlinirea datoriei ca realizare etică supremă. Acțiunea se
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de Nord a Moldovei, iar una dintre cele mai cunoscute nuvele ale lui, Kossuth, se desfășoară la Suceava și în împrejurimile orașului; Jakob Julius David (1859-1906), morav, își face din exaltarea spiritului și a obiceiurilor provinciei natale tema principală a prozelor, între care și capodopera Hanna. Marii maeștri ai momentului, Adalbert Stifter (1805-1868) și Gottfried Keller (1819-1890), proveneau și ei din regiuni mai degrabă excentrice, Stifter din Boemia, iar Keller din Elveția. Ceea ce îi unește pe toți sunt nu doar tematica
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
cosmopolit de esență luministă. Le-a rămas străin naționalismul, ura față de alte popoare sau pornirile centrifuge: acestei generații de scriitori austrieci de diferite naționalități, dar de limbă germană, îi lipsește complet furia identitară ce va face mai tîrziu atîtea victime. Proza de factură specială scrisă de ei spre jumătatea secolului al XIX-lea desfășoară o narațiune extrem de simplă, apropiată de banalitate; în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889), acțiunea merge direct la țintă, cu o finalitate etică
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889), acțiunea merge direct la țintă, cu o finalitate etică afișată, cu personaje lipsite de pitoresc și reprezentînd mai degrabă arhetipuri (femeia pură, femeia pierdută, bătrînul înțelept, tînărul naiv, trădătorul); structura acestor proze e mai apropiată de cea a basmelor decît de nuvela romantică sau socială. Limbajul, bogat în termeni concreți, posedă o pastă lexicală groasă, țărănească, de mare autenticitate, dar fuge de strălucirea formală. Pretutindeni natura joacă rol esențial. La marele Adalbert
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
asupra unui autor anume, observăm că prozatorul nostru descinde din toți aceștia împreună, mai precis din atmosfera culturală pe care ei au creat-o. Scriitorul ardelean a luat contact cu literatura în clipa cînd autorii amintiți mai sus dădeau tonul prozei austriece; el va participa, conștient sau nu, la universul lor comun. Născut într-o provincie a Imperiului,precum Stifter sau Franzos, Slavici a trecut ca și ei prin Viena, fără însă a rămînea acolo; ca și Ferdinand von Saar, a
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
spirit metafizic și excepțional stilist al limbii germane, trebuie să fi reprezentat pentru Slavici modelul intangibil: raportul dintre Stifter și Slavici ne apare similar cu cel dintre Novalis și Eminescu, dintre modelul tutelar și realizarea lui românească. încă de la primele proze publicate de Slavici, Titu Maiorescu îi intuise acestuia exact lumea literară înrudită: doar astfel se explică încrederea totală pe care criticul a acordat-o tînărului autor ardelean și tenacitatea cu care a insistat ca nuvelele lui să fie traduse în
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
e de presupus că și varianta germană a altor nuvele, precum Moara cu noroc, s-a datorat tot insistențelor lui Maiorescu. Slavici a încercat la început să scrie teatru (surprindem un incontestabil talent dramatic și în nuvele), a schițat cîteva proze de ambianță folclorică, a prelucrat chiar și cîteva basme populare, însă vocația lui se afla în cu totul altă parte și s-a lăsat ușor identificată: la vîrsta de 26 de ani compune prima nuvelă cu sunet propriu și cu
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
într-o suită niciodată repetată mai tîrziu: Moara cu noroc (scrisă în 1880), Pădureanca (1884), Vecinii II (1892), Mara (1894). Volumul Novele din popor (1891) și volumele de Novele (1892-1896) cuprind esențialul moștenirii lui Slavici și marchează maturizarea spectaculoasă a prozei românești. După afirmarea ca prozator al lumii ardelene, Slavici își manifestă dorința, poate legitimă, de a-și lărgi aria tematică: "ieșirea" din Ardeal echivala, în ochii lui, cu dobîndirea statului de prozator complet. încă din nuvela O viață pierdută (1877
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Crucile roșii, nuvelă de tinerețe mai degrabă parodică), dar acestea reprezentaseră simple intermitențe; lumea înfățișată era cea a micului tîrg ardelenesc, foarte apropiat de sat. Cînd peisajul citadin pe care scriitorul îl are sub ochi devine cel al Bucureștiului, tonalitatea prozei se schimbă radical: Mitocanul, Gogu și Gogușor, Comoara etc., publicate începînd cu 1895, modifică nu doar tematica și decorul, ci și structura internă a narațiunii. Tot către acea dată, prozatorul se aventurează și pe terenul romanului istoric, unde eșecul stilistic
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
unde eșecul stilistic devine patent. Limbajul originar, unitar și frust, se împănează treptat cu neologisme deplasate, pe care Slavici le utilizează fără acutul simț al limbii de pînă atunci. O dată cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea, tematica bucureșteană a prozei, șovăielile de limbaj și căderea în poligrafie îl îndepărtează definitiv pe Slavici de universul pe care el însuși îl crease. Ieșit din lumea ideală a Ardealului, din teritoriul său mitic, prozatorul depune armele. E de altfel curios cum testul valorii
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de limbaj și căderea în poligrafie îl îndepărtează definitiv pe Slavici de universul pe care el însuși îl crease. Ieșit din lumea ideală a Ardealului, din teritoriul său mitic, prozatorul depune armele. E de altfel curios cum testul valorii unei proze de Slavici posedă și o coordonată lingvistică netă: marile sale realizări sunt scrise în limbajul inventat o dată cu Popa Tanda și ulterior perfecționat. Cînd întîlnim în textul lui Slavici neologisme de origine franceză, uneori și barbarisme recente, semnalul indubitabil al mediocrității
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
franceză, uneori și barbarisme recente, semnalul indubitabil al mediocrității literare ne întîmpină, ca un avertisment - iar confirmarea vine imediat. Moștenirea lui literară se concentrează în seria de capodopere publicate între 1880 și 1895, în miraculosul deceniu și jumătate de mare proză. Ceea ce frapează de la început în opera lui Slavici este misterioasa Voce care povestește acțiunea. Cine e povestitorul? Ce statut are el la începutul povestirii și ce statut dobîndește pe parcurs? Iată incipit-urile a trei capodopere, două dintre ele compuse
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
instanța supremă a povestirii, în echivalent al "corului" din tragediile antice. în această voce auctorială se consumă toată arta lui Slavici, adică într-o povestire ce trece de la simpla relatare la persoana a III-a singular, cea mai obișnuită în proza de observație, la povestirea întîmplării de către o entitate complice, aflată alături de anumite personaje și opusă altora, o voce căreia îi este milă de nefericiți și îi condamnă pe cei răi. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici constă tocmai
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
este milă de nefericiți și îi condamnă pe cei răi. Farmecul indicibil al marilor nuvele scrise de Slavici constă tocmai în postura autorului de simpatizant discret cu destinul personajelor sale; nimic mai îndepărtat de naturalismul ce făcea atunci ravagii în proza europeană. Lumii pe care el însuși a creat-o - geografic, social și spiritual - prozatorul i-a dat o formă narativă inedită. Personajele de tip Slavici nu existaseră pînă atunci sub nici o formă în proza românească, iar scriitorul ardelean compune pentru
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
naturalismul ce făcea atunci ravagii în proza europeană. Lumii pe care el însuși a creat-o - geografic, social și spiritual - prozatorul i-a dat o formă narativă inedită. Personajele de tip Slavici nu existaseră pînă atunci sub nici o formă în proza românească, iar scriitorul ardelean compune pentru ele un tipar narativ inedit. Forma relativ tradițională a nuvelei (din Popa Tanda ori Scormon) evoluează treptat spre compoziția de mare amploare. Pe urmele lui Stifter și von Saar, Slavici trece la narațiunea de
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
altele decît cele cu care ne obișnuisem. S-a instalat pretutindeni timpul basmului. Cu toate că descind direct dintr-o anumită zonă a satului ardelean din secolul al XIX-lea, personajele nu oferă nici pe departe pitorescul și individualizarea proprii celor din proza realistă: ele tind mai degrabă spre arhetipurile proprii basmului. Fără îndoială că varietatea lor este mai mare decît în basm, dar ele se revendică din umanitatea eternă, nu dintr-o societate aflată într-un anumit punct al evoluției sale. Ca
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
literară, iar influențele maghiaro-germane și-ar fi pus amprenta asupra limbii lui. Realitatea mi se pare însă a fi cu totul alta: posesor al unui limbaj de excepțională bogăție și varietate, pe Slavici nu l-a interesat strălucirea stilistică a prozei sale, nici perfecțiunea formală. Complet opus lui Creangă ori Caragiale, ba chiar și unui stilist modest ca Duiliu Zamfirescu, Slavici a văzut mereu în limbaj doar un mijloc, nu un scop, simplu vehicul pentru un adevăr care îl transcende. Sare
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
ei trece în a lui. Ea se uită din cînd în cînd peste secere la el și el din cînd în cînd peste snop la dînsa, și așa vorbesc pe neauzite și se înțeleg unul pe altul" (Pădureanca). Față de cultivatorii prozei de artă, Slavici propune un limbaj lipsit de strălucire, dar extrem de bogat, denotînd o cunoaștere a lumii țărănești pe care puțini prozatori au avut-o. Impresia generală este cea de limbaj bolovănos, cu toate că de mare varietate; imediat însă ce trecem
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
se combinase atît de fantezist cu formele sale înrudite, cu monologul interior și cu stilul direct liber. Există nuvele scrise aproape integral în stil indirect liber (precum Mara), dar el a fost prezent încă din Popa Tanda și a dominat proza lui Slavici pînă la sfîrșit. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrabă o curiozitate; o dată cu Slavici, el căpătă drept de cetate. Marcă a prozei evoluate, utilizat în romanul european din perioada naturalistă, el devine, prin
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
el a fost prezent încă din Popa Tanda și a dominat proza lui Slavici pînă la sfîrșit. La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrabă o curiozitate; o dată cu Slavici, el căpătă drept de cetate. Marcă a prozei evoluate, utilizat în romanul european din perioada naturalistă, el devine, prin Slavici, formă stilistică esențială a prozei românești. Bazat pe arta perfect dominată a dialogului și pe manevrarea abilă a stilului indirect liber, Slavici își construiește nuvelele cu arta subiacentă
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
La Costache Negruzzi ori Nicolae Filimon stilul indirect liber reprezentase mai degrabă o curiozitate; o dată cu Slavici, el căpătă drept de cetate. Marcă a prozei evoluate, utilizat în romanul european din perioada naturalistă, el devine, prin Slavici, formă stilistică esențială a prozei românești. Bazat pe arta perfect dominată a dialogului și pe manevrarea abilă a stilului indirect liber, Slavici își construiește nuvelele cu arta subiacentă a unui dramaturg. De la cele mai modeste ca valoare (Scormon, O viață pierdută) pînă la capodoperele Budulea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]