3,993 matches
-
din somn, uitase de ea. — Mă bucur, i-am replicat, nevrând să stric lucrurile pomenind de ceea ce tocmai se petrecuse. — Mai mergem în împuțitul ăla de Vermont astăzi? m-a întrebat ea. Fiecare cuvânt, fiecare propoziție nouă îmi dădea speranțe prudente. — Peste vreo oră, am spus. Uite, Lucy, suc, pâine prăjită și ouă. În timp ce mă aplecam, ridicând mâncarea de jos, pe chip i s-a întins un nou zâmbet larg. — Micul dejun la pat, a anunțat ea. Mai ceva ca regina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un torent argintiu în poiana scăldată de lumina lunii. Suru se înfruntă, în poiană, pentru prima dată cu o haită. Se hotăra soarta, ori e acceptat de haita, ori e sfâșiat. Doi lupi, unul cenușiu și unul dungat, se apropiară prudenți, învăluindu-l... Unul se năpusti și-l mursecă... al doilea atac fu parat de Suru cu pieptul, care-l făcu să cada la pământ... Asta așteptau cei doi și se năpustiră, asupra lui, rânjindu-și colții și mârâind. Un salt
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
umăr, coborî pe o potecă neumblată de om și se postă la ieșirea dintr-o râpă mică. Deodată tresări... și, gândi cu voce tare: „Lupul.. lupul!“ și, din instinct, cu o mișcare, întoarse pușca. Lupul se apropia cu pași largi, prudenți... chiar spre dânsul. O bubuitură răscoli codrii... Anton trase orbește, în văzduh. Lupul făcu un salt îndărăt și dispăru. N-a avut nici cea mai mică intenție să tragă în el, ci, doar să-l sperie. În ultima vreme, vizitele
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
e negru de supărare: "Calicii dracului! N-aveți un bec pe toată scara!"... Mă amuz. De la parter parcă aud cum roboțelul face zgomot de tinichea, lovindu-se mereu de balustradă și pereți. Durează ceva vreme și auzim pași coborâtori și prudenți. Burtă Multă, liniștitor, către tinicheaua din întuneric: "Mai avem un pic. Pășește cu grijă..." Deodată simt cum se rostogolește pe scări un bulgăre uriaș de grăsime... E Burtă Multă... Hârjoniștii mei își făcuseră din nou datoria. Eram mândru. Burtă Multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
afle nimeni despre el. Iute de mână? Păi cum? „Ia uitați-vă acolo, Herr Kolber!“, o smucitură bruscă a sforii, ochit, două focuri, o zvârcolire și omul mort, totul În două secunde. Dar mai bine nu. Se Încurajă singur cu prudentul motto al celor de profesia lui, spiritul de pocherist menit să țină mândria În frâu: — Nu se știe niciodată. Își trecu degetul roată pe după guler, pe dinăuntru, și spuse nepăsător: — A trebuit s-o fac. A fost o chestiune de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
bucată de metal pe care o văzuseră până atunci, dar scotea și cele mai frumoase sunete pe care și le-ar fi putut imagina cineva. În noaptea aceea nimeni nu închise ochii pe insulă. Mereu se găsea cineva, chiar si prudentul Roonuí-Roonuí sau fascinatele Vahínes, care să nu poată rezista tentației de a face clopotul să sune, pana cand Navigatorul-Căpitan trebui să facă apel la toată autoritatea lui pentru a evita ca persoanele de pe insulă să-și piardă mințile. În special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mai vadă, i se ascuțeau celelalte simțuri. Lumea mlaștinii îl năpădea prin miros, prin auz, prin piele și chiar din parfumul aerului, dulce și păstos. Observă bătaia din aripi a primelor răpitoare nocturne: de la rapidul liliac, detector de insecte, până la prudenta cucuvea cenușie, vânătoare de șerpi și de șoareci. Așa cum începea simfonia nocturnă, se pornea și marele joc al întunericului, pentru că, în selvă, jumătate de viață se petrecea ziua, iar cealaltă jumătate aștepta noaptea. Maimuța avea nevoie de lumină ca să descopere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nou ochelarii pe nas: — Asta e o știre recentă: „Când ministrul brazilian al Planificării, Joao dos Reis Velloso, a cerut în luna februarie 1972 de la Council of the Americas, reunit la New York, ca întreprinderile instalate în Brazilia să fie mai prudente în exploatarea resurselor naturale ale țării și să nu dorească să se îmbogățească atât de rapid distrugând tot, marile corporații au reacționat, arătându-și cu claritate nemulțumirea din pricina unei asemenea „recomandări“. Dos Reis a menționat mediul înconjurător și protejarea acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de la un mal la celălalt. În ramurile de sarrapia urlau, lugubru, maimuțele araguato și, din când în când, se auzea șuierul de nedescris al păianjenului-maimuță. Observă bătaia din aripi a primelor răpitoare nocturne: de la rapidul liliac, detector de insecte, până la prudenta cucuvea cenușie, vânătoare de șerpi și de șoareci... Soarele a răsărit a doua zi... Și a treia... Și încă multe alte zile... Se apropie de mal, scotoci în nămol și scoase un vierme gras și alb, pe care îl înfipse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mie să cred, pentru că acea înțelegere de la prima vedere, acea complicitate instantanee a privirii sugera ceva din armonia și liniștea feerică a peisajului în care aveam să ne întîlnim ulterior. La început, chiar dacă ea a arătat o rezervă neîncrezătoare și prudentă în fața mea, în atitudinea ei era în același timp și reversul: interesul oarecum nemascat și curiozitatea, simpatia și aprobarea sau pur și simplu un fel de acceptare necondiționată a peisajului în care eram și eu, indiferent cum aș fi fost
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Azi așa, mîine așa, pînă Grigore s-a săturat de viață. L-au găsit spînzurat de o grindă. Dumnezeu nu bate cu parul! comentau vecinii. Așa este, doar că Grigore avea doar o singura vină, aceea că era un om prudent. Singur pe lume Fănică Rîmbu era marinar de meserie. Adică avea școală și experiență. Zece ani a colindat mările și oaceanele lumii și era călit ca un lup de mare veritabil. Cînd flota noastră s-a scufundat, Fănică a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
lucru cînd mi-a spus: „Niște rîme sîntem, niște rîme, el singur a fost În stare să-și Înfrîngă mizeria, să ne dea o lecție, cu ce preț“. Disperarea ei se lovește la tot pasul de ochi critici, comozi, suficienți, prudenți, deforanți. Mărturisesc că pînă și mie contactul cu această fată Îmi irită nervii periferici ca o alergie. Îmi provoacă reacții contradictorii, mă conectează la vechea mea identitate pe care În viața mea placidă, de zi cu zi, aproape am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Înaltă. VÎntul stîrnit brusc ridică trîmbe de praf pe maidanul cu cîteva leagăne rupte. Calc cu grijă pentru că pe jos, printre smocurile de iarbă uscată, sînt cioburi și bucăți de tablă și sîrme la fiecare pas. Am Învățat să fiu prudentă. Exteriorul Își amplifică agresivitatea de la o zi la alta. În fiecare clipă sîngele se simte amenințat, În fața mea se profilează containerele de gunoaie ca epavele unor vapoare eșuate pe bancurile de nisip. Deasupra lor plutește o dîră subțire de fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că-ți vine destul de greu. Nu putem rezista decît strîngînd cureaua, stînd cuminți la colț pînă la Încheierea păcii. Apoi o avalanșă de divorțuri și logodne desfăcute! Ținînd sticla În mînă, domnul Rennit părea să privească viitorul cu un optimism prudent. — Mă scuzi că te servesc Într-o ceașcă de ceai, urmă el. CÎnd o să vină pacea, o firmă ca asta, cu vechea ei reputație și cu relațiile pe care le are, va fi o adevărată mină de aur. Cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cu ani În urmă. În buzunarul de la piept avea prinse un creion și un stilou. CÎnd Îl priveai mai atent, Îți dădeai seama că e un tip cu experiență: ochii mici, șireți și parcă speriați, buzele subțiri, cu o expresie prudentă, fruntea Încrețită de prea multă Încordare vădeau o mare experiență dobîndită pe nenumărate coridoare de hotel, unde stătuse la pîndă, mituind o sumedenie de cameriste și Înfruntînd sute de directori de hotel furibunzi. Experiența unor insulte ce nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
care ne mâna să ne afișăm textele. De la autocolantele alea! Încă un argument: cel mai radical dintre noi s-a dovedit, la Început, personajul creat de C.a., Spătarul Milea. Ce vreți mai multă literatură? Noi, ceilalți, eram Încă destul de prudenți, altfel acțiunea cu taximetrele s-ar fi petrecut cu noi la coadă la Finanțe, povestind despre Falling Down. Dar ce să-i faci, eram Încă bolnav. Deși, dacă e să mă gândesc bine, poate că tocmai impotența asta a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Și pe asta o plăteam, e drept că banii nu mai erau o problemă, prizam acum destul de des. Nu mă feream prea tare, cred că ăsta era un semn al dependenței. Deși pe atunci Îmi ziceam că-s un consumator prudent, care doar Își potențează trăirile, Își limpezește gândurile. Îmi ziceam că am lucruri importante de realizat, trebuia să pun la cale falansterul Celebrului animal. CAPITOLUL XV. ÎN CARE SE NAȘTE MICA REPUBLICĂ A CELEBRULUI ANIMAL N-a fost deloc greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
tot ce veți mai lucra, vor ajunge, sper, în cele din urmă la mine. — Nu, să nu credeți cumva că încerc să aflu ce se ascunde în mintea și sufletul unei răzvrătite, capabilă să tacă, să reziste, să fie mereu prudentă. — Studiul psihanalitic la modă ? Ar fi interesant. Sunt unul dintre cei calificați... dar mă plictisește. Impresia se confirma, frazele căpătaseră, ca și glasul și figura înghețată, cu atât mai odioasă și caraghioasă, a omulețului, o anumită siguranță și nepăsare. Bătea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
condică să vadă cine a lipsit miercuri după-amiază. Bănuindu-te, aștepta ultima confirmare. Unul singur rămânea mereu în afara suspiciunii. Eu, bineînțeles ! ! Nu te speria, întâmplător ai fost în acea după-masă la birou. M-am uitat și eu în condică. E prudentă, chiar dacă nu cu tine. — Ești sever cu ea... — Nu-mi inspiră sentimente sau resentimente. Caută compensații pentru o căsnicie care i se pare nefericită. Poate, bovaric nefericită. E suficient să te plictisească apropierea partenerului, ca celelalte argumente să cadă. Să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de partea celui slab, devin tot mai curajoși și mai convinși cu fiecare cuvînt rostit, cu fiecare atac pe care-l susțin sau Îl resping. Așa au fost totdeauna cei din Catawba. Există În firea lor puternice trăsături scoțiene: sînt prudenți și calculați, nu se pripesc cînd iau o hotărîre definitivă. SÎnt pricepuți la vorbă, cred În rugăciuni și În dezbateri. Vor să cîntărească bine lucrurile, vor să „pătrundă pînă-n miezul lucrurilor“ prin discuții, vor să lămurească lucrurile pașnic și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mii de metri înălțime și că, din această pricină, nici o vietate nu se poate apropia de ea. Marea e interzisă până și păsărilor fiindcă în ea se aruncă, de milenii, cenușa zeilor morți. Discuțiile acestea se poartă pe un ton prudent, cu pauze lungi, încărcate de bănuieli nemărturisite, ce arată că asybariții se tem, cumva, de taina acelei mări. Singurul care-și îngăduie să discute deschis e doctorul Luca. ― Vor să spună că acolo e un cimitir divin? Explicația lui pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
formă exterioară nedefinită masca un ascuțit simț al afacerilor. Fusese recomandat de persoane sus-puse: Hilary îl alesese să-i fie agent literar dintr-o listă de șapte, opt persoane. — Ascultă, regret că licitația te-a cam dezamăgit. Dar editorii sunt prudenți în momentul ăsta. Acum câțiva ani, o sumă de șase cifre nu era deloc o problemă. Oricum te-ai scos binișor. Am citit recent că aceiași tipi au plătit unui debutant șapte sute cincizeci de lire pentru primul roman. — Nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mucegăite, adăugând un nou cor de încântătoare scârțâituri tresăririlor furișe ale casei însăși. Dar dintr-odată, percepu încă un zgomot. Venea din direcția ușii, pe care avusese precauția de a o încuia înainte de a se băga în pat. Se ridică prudentă în șezut și întinse mâna după veioza de pe noptieră, care aruncă o licărire cețoasă, ineficientă în cameră. Se uită spre ușă. Simțindu-se brusc protagonista unui film de groază ieftin și nu prea original, observă că mânerul se răsucea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dat undă verde. Ne-au dat undă verde. — Adică au... — Au ridicat semnalul. Nici o problemă. Suntem persoane de încredere pentru țara noastră, în ceea ce-i privește. Avem prioritate la licența de export. — Dar restricțiile... — Trebuie doar să fim un pic prudenți, atâta tot. — Prudenți? Cum...? — Am fost sfătuiți să... înțelegi... să minimalizăm aplicațiile... militare ale mașinilor. Trebuie să avem grijă să spunem la ce folosesc și așa mai departe... — Cum ar fi... mecanică... — Mecanică generală sau să subliniem că aceste mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Ne-au dat undă verde. — Adică au... — Au ridicat semnalul. Nici o problemă. Suntem persoane de încredere pentru țara noastră, în ceea ce-i privește. Avem prioritate la licența de export. — Dar restricțiile... — Trebuie doar să fim un pic prudenți, atâta tot. — Prudenți? Cum...? — Am fost sfătuiți să... înțelegi... să minimalizăm aplicațiile... militare ale mașinilor. Trebuie să avem grijă să spunem la ce folosesc și așa mai departe... — Cum ar fi... mecanică... — Mecanică generală sau să subliniem că aceste mașini pot avea utilizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]