29,373 matches
-
de Chimie, Rusia, 1869, a profesorului Menshutken, (înlocuitor al lui Dmitri Mendeleev) [10]Carl Gustav Jung, (n. 26 iulie 1875, Elveția - m. 6 iunie 1961), The Red Book [11]Se considera că rubinul are proprietăți curative legate de probleme cardiovasculare, psihice și oftalmologice ale organismului uman [12]Michael Newton, Destinul Sufletelor, Ediția aII-a, 2006, pg. 80 Referință Bibliografica: VICE VERSA / Mihaela Cristescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 749, Anul III, 18 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihaela
VICE VERSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348857_a_350186]
-
sărăcia. Nu cea lucie, firește. Mă refer la neajunsuri. Venind la Tulcea, într-un oraș străin, fără rude, pentru mine a fost puțin mai greu, mai ales că am rămas și singură într-un anumit moment. Deci piedicile financiare. Piedicile psihice, mai puțin. Totuși nu am avut piedici atât de mari, cum ar fi fost să să nu am unde lucra. Și apoi orice trăire reală, sinceră, te poate inspira. Și mereu am fost eu însămi, cred. Și cu profesorii și
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
umane, al societății în ansamblu, ca raportul, comunicarea medic-bolnav să fie optim, lipsit de precarități și consecințe psihologice nocive. Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor? 5. Cum ne comportăm cu bolnavii în ambulatoriu și
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
al bolnavului legat de sănătatea sa, ci este vorba de un interes al colectivității umane, al societății în ansamblu,Așa încât, autorii consideră inerente, probleme și întrebări precum: 1. Cum dialogăm cu bolnavul?. 2. Cum investigăm bolnavii (având în vedere particularitățile psihice, individuale)? 3. Cum aplicăm tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate și diversitate? 4. Dacă ținem seama nu numai de efectul terapeutic dar și de cel psihic în procesul administrății medicamentelor? 5. Cum ne comportăm cu bolnavii în ambulatoriu și
EXEGEZA ASUPRA LUCRARII MEDICINA SI UMANISM. COMUNICARE MEDIC-BOLNAV de GHEORHGE SCRIPCARU, MIOARA TINCA NAVROTESCU în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348969_a_350298]
-
și Cristina Georgescu, profesoara de la Liceul de Muzică din București, au aceiași părere. Nici una din profesoarele mele nu au fost altfel decât generoase cu mine conducându-mă fără forță sau brutalitate spre succes! Pentru a face performață, nu însemană intimidare psihică, ci generozitate din partea profesorului pentru a putea scoate un talent la lumină. La canto însă, lucrurile au stat altfel. M-am remarcat profesorilor datorită timbrului meu special cu dorințe și pretenții mari. Știam că am o bază muzicală solidă datorită
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
UNGUREANU-BINDER: Oh, da! Mari sacrificii! Cuvântul e scurt la figurat, dar amplu în realitate. Sacrificiile sunt din partea multora: a părinților, a profesorului și a elevului. A face muzică într-un mod profesionist, care să reziste timpului, înseamnă implicarea fizică și psihică din partea acestor trei părți. Trebuie să mărturisesc că în copilărie nu am știut ce înseamnă „sărbători”, cum am mai spus deja, studiul pianului cere un antrenament permanent și neîntrerupt, dar mie mi-a făcut plăcere acest ritm de viață, m-
MEZZOSOPRANA MIHAELA BINDER-UNGUREANU LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ, OPERETĂ ŞI BALET – BRAŞOV 2012 de CORINA KISS în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347004_a_348333]
-
Un dram din clipa ce-am trăit-o amândoi./ Și dacă universul se destramă-/ Noi suntem, în vacanță-nu-i o dramă!'' (Vacanța cea de pe urmă, ''Philemon și Baucis'', pag.53). Cititorul se poate hrăni în oricare moment ala lecturii la nivel psihic. Forma textelor se pliază în sine pe o mare poveste de iubire, întreruptă de valurile vieții, dar neterminată. Ea este nucleul unei poezii care se înalță și pătrunde și mai ales merită să rămână. Textele impresionează atât din punct de
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
pentru ca un trup sănătos să ne făurim; lor și conducătorilor să le dăm po¬si¬bilitatea să și facă masa plină de bucate, chipurile nesănătoase, variate și înde¬stulate.“ Acest sistem social era unul punitiv, bazat pe te¬roa¬rea psihică: „Cei care împotrivă erau strict supravegheați se aflau și, la cea mai mică greșeală, suspiciune, întemnițați, cu lan¬țuri grele ferecați, de zbirii conducerii judecați și deseori lichidați“. Destinul familiei lui Mir este hotărât de cei doi copii: „Copiii noștri
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
simțim (realitatea ori visul) prost. Între cuvinte, gânduri și fapte s-au interpus niște ecrane psihologice. SUNTEM O GENERAȚIE DE DEZ-ILUZIONAȚI.DE GRADUL TREI. Una vorbim. Alta gândim. Și cu totul alt-ceva în-făptuim.Suntem sfâșiați nu numai social.Ci și psihic.Sufletește. Se bucura de aceasta nu numai neprietenii, ci și prințul de culoare al acestei lumi! Credința a rămas undeva în urmă. Și noi nu mai avem timp s-o aștepăm. E grav! Avem suflet, pentru că avem timp. Și nu
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
Și am uitat de tot că mai avem și altceva, în afara sa (de fapt, în interesul său). Ne-am bucurat de declinul Apusului , și n-am simțit propria noastră prăbușire. Socială și interioară. Nu mai există nici coeziune.Socială și psihică. Nu mai credem nici în propriile noastre forțe. Sau slăbiciuni. Nu ne mai iubim aproapele. Dar nici pe noi înșine. Iubirea a dispărut. Dar nu ura, indiferența i-a luat locul.Asistăm la moartea aproapelui nostru îmbălsămați în frigul indiferenței
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
care nu se va identifica niciodată cu nimic din ceea ce experimentați sau trăiți. Este acea parte care aduce conștientă în plan fizic, mental și emoțional, „aprinzând” lumină. În această nouă lumină, observați-vă gândurile și emoțiile că stare fizică și psihică, simțiți-le în corp, identificați-le pe cât posibil, indiferent că se numesc frică, mânie, invidie, gelozie, confuzie, ura, frustrare, indignare, angoasa, nerăbdare, neputința, dependentă, apreciere, admirație, pasiune, dragoste. Priviți-le de-a dreptul, intrați în contact cu ele așa cum sunt
ROLUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE IN SANATATEA NOASTRA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346297_a_347626]
-
vise.// Din mulțimea poemelor,/ Pe povârniș de lumină/ Unul vine pe furiș/ la mine.//” Noi trăim, ne mișcăm într-o lume materială cu interese aproape exclusiv materiale. Hrănim corpul și mintea, mai exact ne intoxicăm cu toate sursele de stres psihic și metabolic, alergăm într-o speranță deșartă de a găsi fericirea. Ne oprim în câte un scurt popas să respirăm adânc și ne vin în minte cuvintele Ecleziastului: „Deșertăciune a deșertăciunilor, totul este deșertăciune!” apoi ne apucă un dor de
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
vise. Din mulțimea poemelor, Pe povârniș de lumină Unul vine pe furiș la mine. Noi trăim, ne mișcăm într-o lume materială cu interese aproape exclusiv materiale. Hrănim corpul și mintea , mai exact ne intoxicăm cu toate sursele de stres psihic și metabolic, alergăm într-o speranță deșartă de a găsi fericirea. Ne oprim în câte un scurt popas să respirăm adânc și ne vin în minte cuvintele Ecleziastului: ”Deșertăciune a deșertăciunilor, totul este deșertăciune!” apoi ne apucă un dor de
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
pe pielea-i netedă, că nu mai vezi în fața ochilor decât forme dantelate, de te-apucă amețeala până cazi pe spate... În general, femeia nu se manifestă public la alegerea dantelei, deși, pentru fiecare, este un exercițiu de mare încărcătură psihica și chiar artistică. Fiecare articol ce va purta dantelă este întipărit în memorie în câteva variante și chiar culori, căci ea, femeia, când se-mbrăcă, dorește oricui să-i dea furori... Cea mai liniștită femeie este cea care alege dantela
DANTELA CU CIOCĂNELE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346493_a_347822]
-
caritabile, umanitare, fraterne, existau și detractori și oameni pizmași, care, socotindu-se nedreptățiți, își revărsau ura mocnită asupra confraților de suferință, deși toți sufereau același regim de detenție. Mai interveneau și frica, lașitatea, lipsa tăriei de caracter, nevolnicia fizică și psihică, lucruri îndreptățite în astfel de condiții precare. Pentru unele înlesniri, alți deținuți erau în stare să-și divulge confrații de celulă, s-au văzut atâtea cazuri. Viața în închisori, mai mult dezbină decât unește. Devii surd la suferința celuilalt, ești
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
el a fost pus să stăpânească natura, nu să o distrugă. Cercetările asidue ale științei și tehnologiei actuale vădesc, în unele domenii, o atitudine potrivnică normelor creștine de etică și bioetică. Bunăoară, „efortul constant de a realiza roboți cu viață psihică asemănătoare omului poate trăda fie o consecință a golirii de conținut a vieții noastre, compensate prin crearea de artefacte cu conștiință, fie o expresie a unei tentații demiurgice” . Aceleași pretenții creatoare se întâlnesc și în metodele de inginerie genetică neîngăduite
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane”. Scopul principal al sistemului de asistență socială este “protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități și competențe pentru integrare socială”. De aici rezultă că activitatea de asistență socială se poate desfășura în mai multe direcții: în ajutorul material acordat persoanelor
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
material acordat persoanelor sărace sau aflate în dificultate la un moment dat (șomeri, bolnavi, tinere mame, pensionari etc); în susținerea nevoilor speciale de adaptare în cazul persoanelor care au un handicap fizic; în compensarea dificultăților de adaptare în cazul bolnavilor psihic. În societatea contemporană, direcția principală de acțiune a strategiilor de asistență socială este prevenirea dificultăților de integrare socială asigurându-le persoanelor aflate în dificultate condiții pentru învățarea unor tehnici suplimentare de adaptare la societate, astfel încât acestea să poată trăi la
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
potrivit căruia Statul intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile persoanelor. Serviciile sociale pot fi de două feluri: - Serviciile de îngrijire social-medicală sunt acordate persoanelor care, fără acestea, temporar sau permanent, datorită unor afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, se află în imposibilitatea desfășurării unei vieți demne, precum și persoanelor care suferă de boli incurabile în ultima fază. - Serviciile de asistență socială au drept obiectiv refacerea și dezvoltarea capacităților individuale și ale celor familiale necesare pentru a
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
profit au ca obiectiv declarat obtinerea profitului iar organizatiile guvernamentale de a asigura si controla mentinerea ordinii si bunastarii sociale.(Carp,C.,Bucuresti,2004,p7) Se poate spune ca organizatiile nonprofit sunt agenti ai schimbarii umane prin ameliorarea confortului lor psihic sau fizic si ca obiectivul organizatiilor consta in realizarea „binelui social”. Majoritatea definițiilor date sectorului nonprofit sunt oferite mai mult în termeni negativi decât afirmativi, punând accent pe ceea ce nu este și nu pe ceea ce este acest sector. Prin consens
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
frustările, de conservare a unui spirit liber, este momentul în care poți descoperi cu imensă bucurie că inima nu poate îmbătrâni. Bătrânețea este o provocare. Specialiștii spun că vârsta de 60 de ani este ideală pentru inceputul unui anume antrenament psihic, unul în care ajungi să înveți să te simți bine cu tine însuți, să cultivi plăceri cărora până acum nu le-ai oferit multă atenție precum contemplarea naturii, meditația, gustul pentru muzică...Este timpul în care să-ți oferi o
BĂTRÂNEȚE de IONEL CADAR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348489_a_349818]
-
naturii, meditația, gustul pentru muzică...Este timpul în care să-ți oferi o investiție, care va fi sursa ta de energie pentru următorii ani, care îți va umple singurătatea și care te va menține activ, dacă nu fizic, cel puțin psihic,spiritual, sufletește. Bătrânețea este un dar de care, din păcate, beneficiarii ei nu sunt foarte mulți. Bătrânețea este o ocazie de a primi și a oferii în continuare ce ai mai bun în tine, de a continua, chiar undeva la
BĂTRÂNEȚE de IONEL CADAR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348489_a_349818]
-
că va da, pentru a-și satisface acestă dorință predominantă.. Doar, domnul poate ști de astfel de cazuri exact, dar prin ceea ce trec victimele, chiar numai ele, deoarece pentru astfel de bărbați ce ajung să aibe tot felul de devieri (psihice)patologice nu prea există scăpare pt.el.. Societățile de azi care pun accent mare pe putere și ”valorizare, care acest al doilea punct rămâne în umbră față de ”putere”,crează de la sine monștii și va mai crea atâta timp cât acestea nu vor
A FI SAU NU FI DOMINATOR..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348496_a_349825]
-
iluzia greșită a unei înșiruiri de relatări rebele aparținând unui personaj inedit, acest nea Mitică plin de surprize, prototipul cutezătorului neinhibat de explorarea necunoscutului și al autodidactului, avid de cunoaștere, încrezător în forța sa fizică dar mai ales în tăria psihică de a depăși obstacolele care îi barează vizibil drumul spre împlinire. În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte în regulă de azi, reușește într-un mod original să realizeze o radiografie a emigrației românești la mijlocul
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
atenției cititorului o categorie interesantă de emigranți, tributari cutezanței și spiritului de aventură, răbdării și așteptării, dorinței și neputinței, euforiei și negrei disperări în momentele de grea cumpănă, în aceeași măsură. Ei sunt cei care au avut curajul și tăria psihică de a descinde din tărâmul ierbii verzi de-acasă pe meridianele lumii, căutându-și frenetic calea și luptând cu brațele, inima și mintea pentru realizarea dezideratelor lor - la prima vedere fantasmagorice. Eroii cărții sunt prietenii lui Dumitru Sinu, alias nea
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]