4,155 matches
-
au produs și la nivelul cursurilor academice, seminariilor, activităților practice etc. În planul formării continue, din perspectiva politicii educaționale, obiectivele acesteia au vizat următoarele paliere: a) dezvoltarea personală și profesională a educatorilor prin actualizarea competențelor de bază (de specialitate și psihopedagogice) și prin însușirea unor noi competențe în didactica specialității; b) ameliorarea calității procesului de învățământ prin: abordarea interdisciplinară a conținuturilor, prin promovarea inovației pedagogice și prin optimizarea managementului școlar și al clasei de elevi; c) cunoașterea mediului social și ambiental
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
În ceea ce privește formarea continuă, aspect asupra căruia vom insista în demersul nostru, aceasta este definită de S. Cristea (1998, p. 182) ca "ansamblu de activități teoretice și practice, instituționalizate la nivel de sistem, care angajează participarea educatorilor în vederea amplificării cunoștințelor lor psihopedagogice, metodice și de specialitate necesare pentru dezvoltarea unor aptitudini și atitudini socio-profesionale optime în raport cu cerințele unui învățământ de calitate". În analiza procesului de formare continuă, specialiștii pornesc de la premisa existenței a două acțiuni esențiale: * o acțiune ce vizează înnoirea și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
substanță este nevoie de a acorda universității credit sporit. De exemplu, L. Antonesei (2002, p. 140) vine cu următoarele propuneri în acest sens: * o înnoire de substanță a Universității, ca instituție fundamentală de "formare a formatorilor", îndeosebi pe dimensiunea formării psihopedagogice a viitoarelor cadre didactice; * o renaștere a institutelor specializate în cercetarea educației și învățământului, prin centrarea pe problematica reformei educației, prin sincronizarea cu activitățile similare din statele dezvoltate, prin descoperirea unor domenii "noi" precum managementul performant, didacticile moderne și "economia
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
faptul că mesajul ascuns ce se percepe atunci când managerul utilizează manipularea este acela că subordonații sunt ușor de influențat și incapabili să participe la luarea deciziilor. Fig. 18 Fig. 19 59 61 Fig. 20 3. Comunicarea didactică 3.1. Comunicarea psihopedagogică și psiholingvistică Comunicarea este un proces de schimb de informații, cu o anumit semnificație, între emițător đi receptor. Comunicarea psiholingvistică are în vedere, pe lângă semnificație, înțelegerea mesajului de către interlocutori și psihologia acestora, adică influențele reciproce exercitate de ei prin personalitatea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de schimb de informații, cu o anumit semnificație, între emițător đi receptor. Comunicarea psiholingvistică are în vedere, pe lângă semnificație, înțelegerea mesajului de către interlocutori și psihologia acestora, adică influențele reciproce exercitate de ei prin personalitatea, prin intențiile și atitudinile lor. Comunicarea psihopedagogică este procesul de transmitere a mesajului educațional, de la profesor la elev, cu scopul de a produce influențe și schimbări asupra comportamentului acestuia, din perspectiva obiectivelor pedagogice. Deci, comunicarea psihopedagogică constituie baza procesului de predare-învățare-evaluare și a oricărui proces educațional. Tipuri
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
exercitate de ei prin personalitatea, prin intențiile și atitudinile lor. Comunicarea psihopedagogică este procesul de transmitere a mesajului educațional, de la profesor la elev, cu scopul de a produce influențe și schimbări asupra comportamentului acestuia, din perspectiva obiectivelor pedagogice. Deci, comunicarea psihopedagogică constituie baza procesului de predare-învățare-evaluare și a oricărui proces educațional. Tipuri de comunicare umană - caracteristici. • Comunicarea verbală, sub formă de expunere, dialog, intervenție, interviu, alocuțiune, discurs, lecție etc. În cadrul ei informația circulă unidirecțional, adică de la emițător la receptor, acesta fiind
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sursele comunicării pot fi: mesajul didactic și educațional al profesorului, manualul școlar, reviste, cărți, atlase, hărți, materiale didactice, filme și diafilme didactice, imagini proiectabile, truse de laborator, video-text și video-disc, lecții televizate sau radiodifuzate etc. În cadrul interacțiunii profesor - elev, comunicarea psihopedagogică îndeplinește mai multe funcții: ¾ Funcția informativă, de transmitere a mesajului didactic și educativ; ¾ Funcția formativă, de stimulare a gândirii și a imaginației la elevi; ¾ Funcția educativă, de transmitere a influențelor educaționale, de coeziune și afirmare a grupurilor școlare; ¾ Funcția de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de informație, de la o anumită distanță; 61 63 • canalul prin care se transmite mesajul; • receptarea mesajului de către elevi; • stocarea și prelucrarea lui în scopul luării deciziilor (formularea răspunsurilor de către elev, a corectărilor sau a completărilor de către profesor). Analizată din perspectivă psihopedagogică, comunicarea didactică prin dialog euristic apare ca un model interactiv, profesorul și elevul fiind în același timp emițător și receptor, creându-se între ei o relație de schimb de idei, de corectări și completări. Mecanismul comunicării didactice bidirecționale, prin dialog
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
parte din sistemul educațional, aceștia având statut de educator recunoscut de stat. Formarea continuă are două componente : a) Formarea continuă, care se ocupă cu aducerea la zi a aptitudinilor achiziționate pe parcursul studiilor, transmiterea de noi competențe didactice și lărgirea studiilor psihopedagogice . b) Formarea complementară a cadrelor didactice, care constă în aprofundarea materiei pe care o preda cadrul didactic, adăugarea de noi domenii ariei de cunoaștere a cadrului didactic, posibilitatea de a se califica pentru o sarcină complementară. Este o activitate mai
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
didactice nu presupune un conformism sau un dogmatism pedagogic absurd. Normele jalonează parametrii acțiunii de instruire, dar lasă, În același timp, suficient loc liber manifestării ingeniozității și inițiativei celui care predă, ca și celui care Învață. Noile achiziții ale științelor psihopedagogice, alte cuceriri cu semnificație pedagogică, ale ciberneticii, teoriei informației și comunicării etc., ca și datele practicii școlare, oferă mereu noi și noi argumente care vin să confirme și să adâncească principii cunoscute sau, dimpotrivă, să sugereze reconsiderarea ori infirmarea unora
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tinerii În școală și În afara școlii. În acest univers al diversității pedagogice, nici o situație de Învățare nu este identică una cu alta, cea care trece cu cea care vine. Fiecare diferă de celelalte prin sarcini și natura conținuturilor, prin ambianța psihopedagogică și modalitățile deosebite la reacția individuală și colectivă. Fiecare copil, adolescent sau tânăr trăiește În felul lui unic - actul Învățării În care se găsește angajat la un moment dat. Toți pun În joc forme variate de reprezentare a realității, În funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pot constitui În autentice metode eficiente deopotrivă, atât În asimilarea de noi cunoștințe, cât și aplicarea creatoare a acestora. De remarcat este și faptul că Învățarea prin acțiune (learning by doing - În ambele sale Înțelesuri) nu este apanajul vreunui curent psihopedagogic ce traversează toate curentele pedagogice și psihopedagogice, de la Dewey și Thorndike la Piaget, de la psihologia formei și pedagogia transmiterii la psihopedagogiile cognitive constructiviste de astăzi (Raynal, Riunier, 1997). Este interesant „a se face observația că dintotdeauna pedagogia progresistă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atât În asimilarea de noi cunoștințe, cât și aplicarea creatoare a acestora. De remarcat este și faptul că Învățarea prin acțiune (learning by doing - În ambele sale Înțelesuri) nu este apanajul vreunui curent psihopedagogic ce traversează toate curentele pedagogice și psihopedagogice, de la Dewey și Thorndike la Piaget, de la psihologia formei și pedagogia transmiterii la psihopedagogiile cognitive constructiviste de astăzi (Raynal, Riunier, 1997). Este interesant „a se face observația că dintotdeauna pedagogia progresistă a fost preocupată de asocierea studiilor teoretice cu activitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
firimiturile cercetării. Un asemenea pseudodialog nu constituie nimic altceva, după Gilbert Leroy, decât un Învățământ expozitiv camuflat, În sensul că profesorul „Încearcă să-i facă pe elevi să spună ceea ce ar trebui să expună el singur” (1974, p. 29). Cercetările psihopedagogice care s-au Întreprins de mai mulți ani (J. Piaget, B. Inhelder, H. Aebli, G. Palmade ș.a.) au căutat ajungă la structurarea de o așa manieră a conversației Încât să sporească la maximum funcțiile ei formativ-euristice. Se preconizează o conversație
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instruirea prin problematizare)tc "6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare)" Învățarea prin rezolvarea de probleme (problem-solving) sau, altfel spus, prin explorarea alternativelor, este o variantă a euristicii, o altă modalitate, maicomplexă, de aplicare a teoriei Învățării prin descoperire. Premisele teoretice, psihopedagogice de la care se pornește, rezultatele pozitive obținute În cadrul studiilor și cercetărilor experimentale Întreprinse (S.L. Rubinstein, N.A. Leontiev, G. Polya, R.M. Gagné, J.S. Bruner, G. Kátona, W. Okoñ, Al. Roșca, P. Goguelin, L. Klinberg, I.N. Kuliutkin ș.a.), precum și cele Înregistrate În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din mediul rural Graficul 11. Influența variabilei mediu și nivelul studiilor părinților asupra variabilei agresivitate verbală, pentru subiecții de sex masculin Graficul 12. Influența variabilei mediu și nivelul studiilor părinților asupra variabilei agresivitate verbală, pentru subiecții de sex masculin Implicații psihopedagogice Astăzi adolescenții și preadolescenții dispun de spații libere atât geografice, căt și temporale, Într-o societate care tolerează din ce În ce mai puțin manifestările de efervescentă juvenilă. Toate generațiile, categoriile sociale, modurile de viață se intersectează În spațiul public, uneori confruntându-se violent
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
individuale ale elevilor/preșcolarilor, potrivit intereselor și aptitudinilor individuale ale acestora; - primul pas, în școli și licee, în ceea ce privește schimbarea mentalității conducerii, cadrelor didactice, elevilor și, implicit, a părinților; - posibilități concrete prin care profesorii pot da dovada măiestriei lor profesionale și psihopedagogice, prin abordarea tematică a propriilor lor preferințe; - oportunități ale elevilor în alegerea domeniului în care doresc să-și dezvolte deprinderi și capacități și să-și contureze propriul sistem de atitudini și valori; - cadrul oferit de școală: - elevilor, pentru a-și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sociale În educație, care cuprind un registru larg, de la deficiențele profunde la tulburările/dificultățile ușoare de Învățare copii care se află, de cele mai multe ori, În școlile de masă. Deși pare un termen ambiguu, CES constitue o formă relevantă În plan psihopedagogic deoarece vizează cu claritate necesitatea individualizării evaluării și demersului educațional, analiza plurifactorială și dinamică a cauzelor eșecului școlar. Se pune astfel problema evaluării din perspectiva educațională și nu medicală, ca până acum. O asemenea manieră de Înțelegere este mai aproape de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
în acest proces și nu se va constitui printr-o activitate anterioară lui. Trebuie integrată în actele de predare învățare conducând la ameliorarea lor continuă, la îmbunătățirea lor, deci la îmbunătățirea performanțelor cu condiția însă să se respecte anumite cerințe psihopedagogice: “*” Compararea pregătirii preșcolarilor cu obiectivele specifice fiecărei discipline de studiu și cu cele operaționale ale fiecărei activități. Nu este permis să predai una și să ceri la evaluare alta. “*” Formularea unui număr de întrebări care să permită verificarea cunoștințelor și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
pe copii, să-i demotiveze ci, dimpotrivă să-i stimuleze să învețe mai bine. Ca să îndeplinească această cerință , evaluarea trebuie concepută și prezentată copiilor ca o sarcină comună firească și nu ca o sancțiune , ca o sperietoare. În conformitate cu anumite criterii psihopedagogice , sociologice și docimologice care vizează efectele evaluării în plan individual și social , funcțiile evaluării sunt : Funcția diagnostică - stabilește nivelul , punctele tari și slabe ale copiilor examinați. Se stabilește unde se situează aceste rezultate în raport cu obiectivele proiectate, încercând să depisteze factorii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
formulate și prezentate elevului prin diferite metode instructiv-educative. Neconcordanța între aceste două aspecte este expresia insuccesului, a eșecului școlar. Elevii care prezintă dificultăți de adaptare la exigențele, la programele școlare necesită o atenție sporită din partea școlii, concretizată în elaborarea programelor psihopedagogice individualizate, care vizează restabilirea echilibrului între elev și școală. Este vorba despre trecerea de la psihologia diferențială la pedagogia diferențială, trecere a cărei necesitate a fost subliniată încă de Ed. Claparede. Diferențele interindividuale sunt definitorii pentru gradul de „educabilitate” a elevului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
spirit de observație; - tact și măiestrie pedagogică (și, desigur, ar mai putea fi enumerate multe alteleă. La celălat pol, nu neapărat opus, se află elevul, subiectul educat, al cărui rol nu-i mai puțin important în obținerea performanței școlare. Cercetările psihopedagogice efectuate de numeroși specialiști, au pus în evidență o serie de factori cu implicații importante în obținerea de către elevi a performanțelor școlare, factori asupra cărora voi insista în cele ce urmează: aă O primă categorie sunt factorii biopsihologici sau
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
educațională/terapeutic-recuperatorie și pregătirea profesională a copiilor și tinerilor cu deficiență auditivă sau cu deficiențe asociate (deficiențe în domeniul comunicării, domeniul cognitiv, psihomotor, afectiv și social) am învățat că orice clipă trăită alături de copiii cu C.E.S. reprezintă o experiență psihopedagogică încununată cu succes. Serviciile oferite de această școală urmăresc formarea și dezvoltarea unor deprinderi, atitudini și competențe specifice, creând premisele necesare integrării socio-profesionale a copiilor cu deficiență auditivă. Demersul educativ centrat pe copiii cu C.E.S. solicită din partea cadrului didactic o
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
profesori, colegi, prieteni) au o conduită reciproc suportivă, iar climatul de viață este favorabil creșterii emoționale și Învățării temeinice. Colaborarea discretă cu persoanele semnificative din viața elevului și cu specialiștii În medicina școlară și În piața muncii este cheia asistenței psihopedagogice realizate profesionist. Proiectul răspunde următoarelor nevoi ale grupurilor țintă: Necesitatea asigurării unei alegeri,opțiuni școlare și profesionale corespunzătoare aptitudinilor și aspirațiilor personale și ofertei școlare,sociale prezente și de perspectivă. Nevoia resimțită la nivelul populației școlare, a unei mai bune
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
Încurajarea curiozității, a spiritului de explorare și de interogare, cultivarea sensibilității și a expresivității, În scopul Împlinirii personale și a promovării unei vieți de calitate. Parteneri: 1) Facultatea de Fizică, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași 2) Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, Iași 3) Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă, Iași 4) Cabinetele psihopedagogice din cele două școli. Etape/acțiuni I) Activități de cunoaștere a atitudinilor elevilor față de sine și față de viitoarea lor carieră Identificarea nevoilor de informare și consiliere
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]