4,002 matches
-
societatea românească în ultimele cinci decenii. Unor tineri și ei nu sunt deloc puțini , supraviețuitorii vechii generații le par depășiți, perimați, sclerozați. Cineva îi compara recent, foarte grațios, chiar cu animalele antediluviene din Jurassic Park (și este vorba de un publicist de incontestabil talent polemic, din opoziție !). Cunoaștem bine această psihologie și situație, pe care nu ezităm s-o considerăm, într-un fel, drept tragică. Valorile fundamentale, în care foștii deținuți politici au crezut și cred în continuare, sunt de ordin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
diasporei și asupra unor astfel de publicații. Ele trebuie sprijinite, inclusiv material. Și ar mai trebui să convingem pe compatrioții noștri de pretutindeni că actuala cultură română nu este numai una de poeți, eventual de romancieri și, mai ales, de publiciști dacoromâni. Ea este mult mai bogată. Are chiar și... politologi, critici, teoreticieni, comparatiști etc. Sigur: sfera lor de acțiune este, inevitabil, mai restrânsă. Dar o cultură care s-ar reduce doar la plachete de poezii (și este inimaginabil cât de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cauze și condiționări istorice precise, o mare tradiție la noi. Și nici un mare prestigiu. A sta cinci, zece, douăzeci de ani, în miezul unei probleme, irită, sperie, pare multora o adevărată monomanie. Acest stil de a lucra umilește pe veleitarul publicist, îi dezvăluie incompetența și incultura, pune în umbră și chiar elimină textele improvizate zise ușor accesibile. Cultura implică și o anume dificultate și rezistență la facilitate, încă un truism, desigur. Necesar a fi reamintit totuși. Am putea da citate precise
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dat și o mare satisfacție: Uităm că, în momentul de față, în cultură, nu avem alt monument decât... ziarele, puzderia de ziare scrise în cea mai trivială limbă. Nu preconizăm, pe de altă parte, câtuși de puțin absurditatea transformării tuturor publiciștilor (și deci a întregii publicistici române), în mari erudiți, mari savanți, în șoareci imbatabili de bibliotecă. Departe de noi această idee cel puțin extravagantă. Ceea ce sugerăm pentru ieșirea din criză, în această fază de tranziție (ne-am contaminat și noi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cultural. De a refuza tot ce nu ține de moda zilei etc. Este foarte adevărat că regimul culturii actuale audio-vizuale, intens mediatizată, exercită o influență tot mai puternică. Dar, în definitiv, care este diferența dintre adevăratul om de cultură, chiar publicist mai mult sau mai puțin ocazional, și simplul jurnalist cultural? De ce să rămânem doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Z, să trieze definitiv valorile? Că el are dreptul (garantat și de... Constituție) să se exprime publicistic, să trieze, este indiscutabil. Dar de ce și... definitiv ? Răspunsul întârzie. Și el va întârzia, probabil, foarte mult timp... Cultură doar de poeți și publiciști ? Alături de stratificarea de bază, care cu nuanțe locale este de altfel specifică tuturor societăților din Estul Europei foste comuniste, există și o a doua, proprie, doar culturii române. Alături, deci, de cultura oficială (închisă) și cea alternativă (deschisă) cei doi
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Teodor Radovici, Neculai Stoleriu, Elena I. Teodorescu, I. Teodorescu, S.T. Kirileanu (fratele lui G.T. Kirileanu), V. M. Tomegea, Al. Vasiliu, astfel explicându-se și largul ecou al publicației. Îngrijirea textelor a revenit lui Mihail Sadoveanu, trecut în caseta redacțională drept „publicist”, și lui Artur Gorovei, „publicist și avocat”. Revista a impus de la început un număr de rubrici: „Calendarul”, „Despre datorii și drepturi” (în care Artur Gorovei explica legile țării pe înțelesul țăranilor), „Sfaturi despre gospodărie”, „Răvașele unui doctor” (sfaturi practice semnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
I. Teodorescu, I. Teodorescu, S.T. Kirileanu (fratele lui G.T. Kirileanu), V. M. Tomegea, Al. Vasiliu, astfel explicându-se și largul ecou al publicației. Îngrijirea textelor a revenit lui Mihail Sadoveanu, trecut în caseta redacțională drept „publicist”, și lui Artur Gorovei, „publicist și avocat”. Revista a impus de la început un număr de rubrici: „Calendarul”, „Despre datorii și drepturi” (în care Artur Gorovei explica legile țării pe înțelesul țăranilor), „Sfaturi despre gospodărie”, „Răvașele unui doctor” (sfaturi practice semnate de Andrei Iliescu), „Prețuri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
, Georg (28.IX.1953, Codlea), publicist și traducător. După absolvirea liceului în orașul natal, A. a frecventat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (secția germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la școli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabilește la Bonn, unde este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
NICULIȚĂ-VORONCA, Elena (5.V.1862, Bârlad - 1939, Siret), folcloristă și autoare de versuri. Este fiica Rucsandei (n. Schipor) și a lui Gheorghe Niculiță, aromân de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
, I. (4.XI.1894, Iași - 23.V.1973, București), publicist și prozator. Este fiul lui B. Iacovitz, negustor de manufactură, și primește la naștere prenumele Isac. Își întrerupe învățătura la vârsta de paisprezece ani și începe să lucreze ca funcționar într-un birou; ulterior intră corector la ziarele ieșene „Opinia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
public a cărui conștiință de grup se manifestă, pentru prima dată, în spațiul francez al finelui de secol XIX, odată cu răsunătoarea Afacere Dreyfus. Următorul secol va supune intelectualul unor provocări dificile determinând noi perspective de interpretare identitară. În termenii unui publicist român, "ca să reziste nealterat, intelectualul trebui[a] să fie eremit sau haiduc"4. Dar indiferent unde îi sesizăm prezența, în câmpul cultural sau al puterii, intelectualul se va raporta la societatea modernă prin intermediul a trei repere: educația, bunurile culturale și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și periodicele românești, bine ordonate prin grija profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925. Astfel, din 914 abonați din întreaga țară, 586, majoritatea profesioniști intelectuali, plătesc prețul întreg. Dintre aceștia, 204 cititori
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Preocupat și de cercetarea culturii și istoriei românești, Graur descoperă la Karlsbad o autobiografie a lui Gheorghe Asachi pe care o semnalează publicului. Adrian Verea (1876-1944), medic ORL cu un doctorat la Paris, este și poet, dramaturg, cronicar de teatru, publicist 84. Cea mai reprezentativă categorie profesional-intelectuală nord-moldovenească este conturată de către cadrele didactice, nu atât prin numărul lor, cât prin implicarea în viața culturală și politică a zonei. Profesorii se disting ca inițiatori și animatori culturali, majoritatea instituțiilor, bibliotecilor, evenimentelor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
îndemna la luptă politică activă alături de cărturarul cu origini botoșănene 98. Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul. Viitorul activist comunist, Scarlat Callimachi, director al ziarului Clopotul, publica în presa locală studii de istorie ce investigau bisericile și monumentele din zonă, dar și jurnale ale călătorilor străini
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Neculai N. Răutu, personalitate cu o cultură vastă și o bibliotecă impresionantă. Un alt coleg, profesorul Ariton Iacobeanu, preda tineretului școlar limba franceză. Om cu pregătire multiplă, el însuși absolvent al Laurianului, cu un doctorat în drept, politician, inspector școlar, publicist, Iacobeanu este unul dintre exemplele celor ce activează cu succes în mediul intelectual al formării inițiale. Iată cum îl portretizează matematicianul Octav Onicescu, fost elev din generațiile antebelice: "cu alt temperament, în general zâmbitor, dar cu mici violențe repede stăpânite
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
petrecute în metropole, celelalte fiind secundare, adiacente sau chiar inexistente în planul receptării, oricât de valoroase ar fi fost în sine"28. Distanța geografică semnificativă față de centru nu a împiedicat deci provincia să se manifeste pe plan cultural, pentru unii publiciști, mediul literar local reprezentând nu doar o scenă de afirmare, ci și o treaptă strategică pe drumul către depro-vincializare. Izolarea provincială a canalizat energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Pentru ținutul Botoșanilor, edificatoare sunt Junimea Moldovei de Nord
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anul 1921. După 1921, localismul creator este deviza creațiilor și articolelor din Revista Moldovei, inclusă în Dicționarul presei literare ca publicație tradițională. Cu o apariție redusă, până în 1927, revista a fost coordonată de un comitet de redacție alcătuit din profesori, publiciști și avocați, avându-i ca membri de onoare pe Nicolae Iorga și Ion Simionescu. Preocupările autorilor variază de la creații în versuri sau proză la articole pe teme științifice sau istorice, un loc însemnat ocupându-l articolele ce monografiază sate, așezăminte
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bălți din județul Râmnicu Sărat ș.a. 3. Anton Bortkiewicz (1875-1933), medic cu studii la Strasbourg, practică la Botoșani după Primul Război Mondial și se dedică și traducerilor din literatura rusă, publicate în Adevărul literar și artistic. 4. Scarlat Callimachi (1896-1975), publicist, scriitor, descendent din vechii domnitori Callimachi, cu studii de drept la Paris, membru al Partidului Comunist din 1932. Fondează la Botoșani ziarul antifascist Glasul nostru și Clopotul - organ al Comitetului Antifascist din România, în 1933. Supranumit Prințul Roșu, Callimachi a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lucrări pe teme istorice, precum: Granițe etnice și politice în Balcani (1926), Expansiunea colonială a statelor europene (1931), Napoleon I și Principatele Române (1928), Românii de peste hotare (1938), Marile puteri și criza cehoslovacă (1938). 11. Artur C. Enășescu (1889-1942), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere de la București, cu studii la Paris, colaborează la revistele literare din capitală, dar și la Junimea Moldovei de Nord. În 1918 conduce, împreună cu Ion Sân-Giorgiu, săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
17. Ariton Iacobeanu (1871-1961), licențiat în drept și litere la Iași, profesor la Liceul Laurian, desfășoară activități culturale la Ateneu și la Universitatea Populară Nicolae Iorga. Este autor de manuale și traduceri. 18. Constantin Iordăchescu (1880-?), cadru didactic, scriitor și publicist, se numără printre primii redactori ai revistelor botoșănene Junimea Moldovei de Nord, Revista Școlii, Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta Dorohoiului. Este autor de proză, lirică și memorialistică. 29. Mihail Grigore Poslușnicu (1871-1936), născut la Suceava, cu studii liceale și universitare la Iași, este profesor de muzică la Liceul "Laurian" din Botoșani, publicist și compozitor. În 1924 editează la Botoșani Revista profesorilor de muzică, colaborând cu articole de specialitate în Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Făt-Frumos, Junimea Moldovei de Nord. Publică cinci volume și broșuri de muzicologie, 87 de articole, 18 manuale
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
49 de creații muzicale. Amintim: Crestomația muzicală, Din trecutul muzical al românilor, Caietul muzical coral, Istoria muzicii la români, Gavriil Musicescu. Viața și opera sa muzicală, Istoricul muzicii laice și religioase botoșănene 8. 30. Alexandru Răutu (1881-1937), om politic, actor, publicist, profesor de franceză la gimnaziul din Dorohoi, este corespondent la periodicele Evenimentul, Gazeta de Dorohoi, Patriotul, sub pseudonimul Dela Buda. 31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și nuvele, 1925. 32. George D. Râncu (1913-?), publicist, scriitor, animator al vieții culturale din Dorohoi. Este director al ziarului Informatorul Dorohoiului (1931-1937), președinte al Societății culturale George Enescu și editor al revistei literare Însemnări. Publică în 1935 volumul în proză Imagini triste și Un om: Panait Istrati, f. a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]