3,728 matches
-
el un popor mare! » ” „Atunci i-a deschis Dumnezeu ochii și a văzut o fântână cu apă și, mergând, și-a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea”. (19, 14-19) Dumnezeu l-a ocrotit pe Ismael în pustiu, unde s-a ocupat cu vânatul. Ismael a locuit în pustiul Faran. Mai târziu mama sa i-a adus femeie egipteancă: „Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu și s-a făcut vânător”. „A
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
a văzut o fântână cu apă și, mergând, și-a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea”. (19, 14-19) Dumnezeu l-a ocrotit pe Ismael în pustiu, unde s-a ocupat cu vânatul. Ismael a locuit în pustiul Faran. Mai târziu mama sa i-a adus femeie egipteancă: „Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu și s-a făcut vânător”. „A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
l-a ocrotit pe Ismael în pustiu, unde s-a ocupat cu vânatul. Ismael a locuit în pustiul Faran. Mai târziu mama sa i-a adus femeie egipteancă: „Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu și s-a făcut vânător”. „A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a luat femeie din țara Egiptului”. (19, 20-21) Potrivit Coranului, Ismael este cel pe care Abraham voia să-l sacrifice - și nu pe fratele
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
cu vânatul. Ismael a locuit în pustiul Faran. Mai târziu mama sa i-a adus femeie egipteancă: „Și era Dumnezeu cu copilul și a crescut acesta, a locuit în pustiu și s-a făcut vânător”. „A locuit deci Ismael în pustiul Faran și mama sa i-a luat femeie din țara Egiptului”. (19, 20-21) Potrivit Coranului, Ismael este cel pe care Abraham voia să-l sacrifice - și nu pe fratele său vitreg, Isaac, strămoșul evreilor - pentru a-și dovedi supunerea totală
Ismael în Biblie și în Coran () [Corola-website/Science/331816_a_333145]
-
Coran, fiind asemanat cu Sființii Ilie si Gheorghe din religia creștină; este închipuit ca o ființă care nu are caracter divin, dar este nemuritoare și are puteri miraculoase protejându-i pe drumeții care se află în pericol de moarte în pustiu), care are un caracter mai neobișnuit și se pregătește în ultima zi de vineri din an. Pe această masă se mai găsește și "shirberengi" (orez cu lapte), spanac și încă un preparat din mazăre și ceapă, ce poarta numele de
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
Raiului! 37. Inima de sub armură! 38. Destin! 39. O rugăciune în lumina sfântă! 40. Titania înfrântă! Episoade: 1. O fată magică a luat naștere! 2. Cine-i acolo? 3. Fata întâlnește fata 4. Am pierdut 5. Doar două variante? 6. Pustiu, sfârșitul nopții 7. Triumf și Eliberare 8. Fata normală s-a întors 9. Am să pun capăt chiar aici 10. Cele șase cătușe ale Bestiei Episoade: 1. Începutul 2. Noaptea funestă 3. Deschidere 4. Cel mai puternic inamic 5. 2
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
revelației, fiindcă altminteri Peninsula Arabă ( "ğazīratu-l-’arab" ) a cunoscut în epoca arhaică o efervescență culturală, politică și religioasă de netăgăduit. Aflată la întretăierea drumurilor comerciale între Asia și Bizanț, zona nu era totuși prea accesibilă europenilor - din pricina așezării geografice. Marile pustiuri transformau căile comerciale între Contantinopol și India sau China în expediții al căror sfârșit nu era niciodată sigur; mai cunoscute erau stepele sedentarizate Nağn și Yamăma, țărmurile al-Hiğăz și ținuturile yemenite, marile oaze Yatrib ( Medina ) și Ĥaybar. Principalul centru caravanier
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Mesopotamia, Golful Persic; "drumul egiptean" pornea din Alexandria, de-a lungul Nilului; "calea arabă" trecea prin Damasc, Bașra, Wădī-l Qură, Mecca, Yemen, Arabia de Sud. Într-un asemenea cadru, dominat în primul rând de asprimile deșertului, de munții stâncoși și pustiurile de lavă împietrită, s-a aflat "leagănul civilizației semiților", civilizație pentru care Arabia Felix ar da adevărata măsură a spiritului semit ( Renan, 1863 ). Într-adevăr, Arabia arhaică a fost "singura parte din Orientul Apropiat care a scăpat de elenizare" ( Winkler
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Mesopotamia, Golful Persic; "drumul egiptean" pornea din Alexandria, de-a lungul Nilului; "calea arabă" trecea prin Damasc, Bașra, Wădī-l Qură, Mecca, Yemen, Arabia de Sud. Într-un asemenea cadru, dominat în primul rând de asprimile deșertului, de munții stâncoși și pustiurile de lavă împietrită, s-a aflat "leagănul civilizației semiților", civilizație pentru care Arabia Felix ar da adevărata măsură a spiritului semit ( Renan, 1863 ). Într-adevăr, Arabia arhaică a fost "singura parte din Orientul Apropiat care a scăpat de elenizare" ( Winkler
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
în marile oaze ( mai ales Yaŧrib ); creștinii ( începând cu ereticii, cu monofizismul iacobit al ġassanizilor, nestorianismul lahmizilor ) erau cunoscuți beduinilor nu numai prin misionariate ( precum cel din Origene, secolul al IV-lea ), ci și prin călugării, sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
prosperat o vreme, dar nu s-au mai înțeles între ei și au ajuns să se judece. Negustorul liovean a mituit persoane de seamă și s-a solicitat mutarea comisiei de cercetare mai departe de Sniatyn „unde e foamete și pustiu”, dar boierii moldoveni au refuzat strămutarea judecării într-un sat din Polonia. Cronicarul Ion Neculce consemnează că Duca-Vodă a judecat pricina în mod părtinitor, nedreptățindu-l pe boierul Ursache: „Și i-au făcut strâmbătate lui Ursachi, că l-au dat
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
A fost călugărit în anul 1750 de starețul Vasile de la Poiana Mărului, aflat în trecere pe la Muntele Athos, care i-a schimbat numele în cel de Paisie. Urmând sfatul lui Vasile, el a decis să renunțe la viața austeră din pustiu și a devenit un conducător renumit al schitului isihast, format din ucenici români și slavi. În 1758 Paisie a fost hirotonit ieromonah (preot-călugăr) de către episcopul Grigorie de la Athos. Creșterea rapidă a comunității a determinat înființarea de către călugării de-acolo a
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
până la răsărit de munții Hebron și Beit El pe o lungime de 85-90 km. Limita vestică a Deșertului Iudeei, determinată de factorul climatic, trece prin versantul Munților Iudeei, de la orașul Arad la sud și până la Ramallah la nord. Suprafața acestui pustiu este de circa 1,500 kmp. nu face parte din așa numita „Centură mondială a deșerturilor” și este caracterizat ca un „pustiu în umbra ploii” Denumirea de Deșertul Iudeei este târzie, fiind legată de cea a Iudeei biblice. Precipitațiile în
Deșertul Iudeei () [Corola-website/Science/332463_a_333792]
-
î.Hr. în nord-vestul Peninsulei Arabice și în sudul și sud-estul Palestinei antice la sfârșitul dominației persane ahemenide și începutul epocii elenistice, i s-au îndeletnicit cu comerțul de mirodenii, parfumuri, materiale textile, asfalt destinat îmbălsămărilor, pe drumuri de caravane prin pustiul Arabiei, în Edom și Neghev. Ei au reușit să identifice surse de apă și să sape puțuri pentru colectarea apei din precipitații. Pe parcursul „Drumului Balsamurilor” în sudul Palestinei până spre portul Gaza au întemeiat locuri de popas la fiecare 30-40
Nabateeni () [Corola-website/Science/332506_a_333835]
-
în umbra bătrânului baron. În anii împlinirii, Iancu simțise cum a crescut lângă baron. Firește că acum frică nu-i mai putea fi în niciun fel, pentru că se știa sigur pe așezările sale, dar i se deschidea în jur un pustiu fără liman.”". Urmatecu nu-l părăsește pe baron și apoi pe Bubi pe măsură ce devine tot mai înstărit, ci încearcă să-i integreze familiei sale pentru a-i conferi o aură aristocratică. În același timp, baronul dobândește liniștea sufletească pentru a
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
Albulescu în rol principal în filmul tău și, după aia, s-a dus. L-ai distribuit pe domnul Ion Besoiu în filmul tău, altul n-a mai făcut. S-a dus. Mă gândeam că poate ne-ai putea face un pustiu de bine, să scrii ceva și pentru Dragnea". Părăsind logica autoarei, care închide în ea acel gând urât, hulit, numit în popor a dori moartea cuiva, rezist tentației de a invoca instanțele unei minime morale. Ceea ce m-a înfiorat atunci când
Zglobia, indecenta axiomatică a morții by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/103359_a_104651]
-
că mâine sau hai în câteva zile să aud că l-au debarcat din USR, că altfel o să-mi reconsider radical părerea despre cat de reală e alternativă asta". 2. "Candidatul și-a șters postările fasciste. Poate ne face un pustiu de bine și își șterge și candidatura". Vedeți pe Softpedia ce au scris oamenii despre Dragoș Ioan Coste și postările acestuia de pe Facebook. Dragoș Ioan Coste, reacție la "revoltă" de pe Softpedia l-a contactat pe Dragoș Ioan Coste pentru a
Candidat USR, mesaje suspecte, VIRAL pe Softpedia. Reacția lui Dragoș Ioan Coste by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102712_a_104004]
-
Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a vazut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului. Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să lași pustia
Sfânta Cuvioasă Parascheva: Ce NU trebuie să faci pe 14 octombrie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101769_a_103061]
-
poate urca decât pe scara virtuților. Viața creștinului - mai ales cea ascetică -, în Biserica lui Hristos, este comparabilă cu o scară care urcă la cer. Duminica Sf. Ioan Scărarul. Sfântul Ioan a trăit, după cum se relatează în biografia lui, în pustiul Sinai, în peșterile din jurul Mănăstirii „Sfânta Ecaterina", unde, mai târziu, ajunge și stareț. Ca viețuitor al pustiului, la poalele muntelui pe care a coborât Dumnezeu la Moise, el petrecea în asceză desăvârșită, în rugăciune și lucrare, gândind la întreaga lume
Sărbătoare mare pentru ortodocși. Duminică-cheie din postul Paștelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101231_a_102523]
-
comparabilă cu o scară care urcă la cer. Duminica Sf. Ioan Scărarul. Sfântul Ioan a trăit, după cum se relatează în biografia lui, în pustiul Sinai, în peșterile din jurul Mănăstirii „Sfânta Ecaterina", unde, mai târziu, ajunge și stareț. Ca viețuitor al pustiului, la poalele muntelui pe care a coborât Dumnezeu la Moise, el petrecea în asceză desăvârșită, în rugăciune și lucrare, gândind la întreaga lume, la destinele celor care sufereau din cauza răului existent în lume. Duminica Sf. Ioan Scărarul. Și-n epoca
Sărbătoare mare pentru ortodocși. Duminică-cheie din postul Paștelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101231_a_102523]
-
fi revizionarea serialului "The Honeymooners" și ascultarea unor discuri de vinil cu Perry Como sau Dean Martin. Atunci când ușile se deblochează în 1999, Calvin este șocat de modul în care s-a schimbat lumea. Acesta crede că lumea este un pustiu post-apocaliptic populat de mutanți iradiați și de aceea decide că familia sa trebuie să rămână în subteran pentru propria siguranță. Cu toate acestea, au nevoie de provizii de afară, de aceea este trimis Adam să se aventureze la suprafață dar
Adolescentul atomic () [Corola-website/Science/336432_a_337761]
-
este o expresie din limba latină, care poate fi tradusă literal: „glasul celui care strigă în pustiu” și, într-un sens figurat, „persoana al cărei sfat rămâne neascultat”. Expresia este cunoscută din Evanghelii ca referire la Sf. Ioan Botezătorul, care a fost precursor al lui Isus Hristos și care predica în deșert, pe malul Iordanului, botezarea oamenilor pentru
Vox clamantis in deserto () [Corola-website/Science/337053_a_338382]
-
prin copertele săptămânalului Time a schimbat direcția artei grafice editoriale americane de la caricatură la metaforă politică. Este autorul a peste 70 de coperte ale revistei The New Yorker, dar și al volumelor Între linii (editura RAO, 2011) și Strigăte în pustiu (editura RAO, 2013). În 1983 a primit Page One Award acordat de Sindicatul Jurnaliștilor americani pentru cea mai bună copertă, iar în 1985 a fost distins cu Medalia de Aur a Clubului Directorilor de Artă din New York. În 1988 a
Lansări de carte la Gaudeamus în weekend by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104215_a_105507]
-
În orășelul Olalla - undeva prin apropiere de Seattle, Statele Unite - există astăzi un loc de un pustiu înduioșător: câteva clădiri dărăpănate stau mărturie a unor vremuri apuse când locul forfotea cu fermieri, tăietori de lemne și pescari, care-și duceau în tihna traiul. Dar pe la 1910, Olalla a ținut pentru o scurtă vreme prima pagină a ziarelor
Povestea doctoriței care își obliga pacienții să postească până la moarte - FOTO () [Corola-website/Journalistic/105095_a_106387]
-
404. Teritorii ale absenței” În aceeași perioadă, poate fi vizionat, la etajul II, Proiectul Error 404.Teritorii ale absenței, o expoziție-cercetare care pleacă de la mesajul primit atunci când utilizatorii accesează un website defect sau un link corupt. Romelo Pervolovici, Foc în pustiu și Wildemess. Foto: Romelo Pervolovici „Eroarea” în acest caz, însă, trimite mai degrabă la absență, mai exact la absența teritoriului, a spațiului funcțional și comunicațional, a informației ca atare. Lucrările incluse în acest proiect au de-a face, într-un
Noul sezon expozițional la Muzeul Național de Artă Contemporană by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105601_a_106893]