4,549 matches
-
cititorului, În ceea ce privește adevărata natură a maghiarilor, de „asupritori” prin excelență: Pe unguri, istoria lor, caracterul lor, pusețiunea lor geografică și mai ales acea răutate a naturii omenești nu-i lasă să fie drepți și de omenie către celelalte națiuni, care răutate Îndeamnă pe o națiune, ca și pe un individ, ca să asuprească, să supună, să mănânce pe cei debili, cum mâncă peștii cei mari pe cei mici. Comună este această debilitate umană, În mai mare sau mai mică măsură, tuturor națiunilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
industriei soluția potrivită pentru Îmbunătățirea situației Irlandei. În altă parte, Engels XE "Engels" aduce În fața cititorilor portretul pe care Îl face irlandezilor Thomas Carlyle XE "Carlyle" , În lucrarea sa Chartism, apărută În 1840. Potrivit acestuia, chipurile muncitorilor irlandezi „trădează viclenie, răutate, lipsă de judecată, mizerie, batjocură”. Deși recunoaște că descrierea lui Carlyle ar fi „exagerată și unilaterală”, gânditorul german Îi dă totuși dreptate, tocmai În ceea ce privește „caracterul național irlandez”. Cum pot fi explicate aceste aprecieri, atât de dure, care dezvăluie, În contrast cu tezele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-și apăra dreptul ca arieni prin naștere - joncțiunea cu termenii și concepția ideologului nazist A. Rosenberg nu poate fi escamotată din admirație pentru artistul Griffith. Căsătoriile dintre albi și negri sunt prezentate ca un atentat la puritatea rasei albe, capul răutăților este un mulatru, mulți dintre „negri” sunt interpretați de albi vopsiți - răul cel mare, spune Griffith, este „înnegrirea” albilor („jidovirea”, în limbajul propagandei naziste). Griffith este un precursor și pentru propaganda bolșevică. Renegatul Gus, urât, bețiv, agresiv, terorist în solda
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
scăzut extrem de mult, adăugându-se acestei probleme și poluarea marină care strică echilibrul acvatic. Dacă chihlimbarul s-a născut din Soare, coralul din țărmul mării, perla iată, s-a născut din Lună. Ea este cea care privind spre Pământ, văzând răutatea oamenilor și participând la suferințele lor, când acestea i se par de nesuportat începe să plângă. Din lacrimile Lunii, căzute pe ape (cele care cad pe pământ se transformă în picături de rouă !) se nasc perlele care sunt prinse de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
istoricul Man. Drăghici, cităm: <citation author="Man. Drăghici">"Ipsilanti Vodă a dăruit o moșie lui Tufecci-ba șa Gheorghe , pentru că a împușcat pe fratele său, iar pricina a urmat așa: Tufecci-bașa Gheorghe, având un frate, între neferii curții Arnăut, după multe răutăți ce săvârșea în toate zilele prin oraș, s-au făcut tâlhar de codru, înjghebându-și o bandă numeroasă ce ținea drumurile, călcând și mai multe așezări boierești. Aceste necuviințe ajungând la cunoștințele Domnului, după îndestule cercări ce au făcut, prin
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
În același timp presupune și bucurie interioară care apare atunci când te eliberezi de atașamentele materiale. Dând cu bucurie, darul tău va fi Îmbunătățit cu energiile bucuriei și-i vor crește eficiența și beneficitatea. Atunci când dai având gânduri de invidie, de răutate aduci un deserviciu nu numai celui care primește dar și ție. Pentru că ceea ce dai aceea vei primi. Atunci când dai din ceea ce ai, din surplusul tău, este un prim pas În practicarea acestei arte. Valoarea dăruirii Începe Însă atunci când renunți la
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
are mare nevoie cineva aflat Într-o anumită situație și exemplele pot continua. Dar pe de altă parte putem constata și cum un dar făcut din „obligație”, fără tragere de inimă, mai mult având În minte gânduri de invidie, de răutate, toate aceste vor crea efecte negative atât asupra celui care dă cât și asupra celui care primește un astfel de dar. Chiar dacă darul are valoare materială mare, o bijuterie scumpă, din aur ,de exemplu și poate a-ți avut ocazia
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
un moment dat am întrerupt activitatea...n-am avut nici o înțelegere din partea conducerii școlii. Au venit cadre didactice noi, printre care și directorul școlii, după revoluție. Unele cadre didactice nu aveau încredere în această activitate. Ba am remarcat și ceva răutăți și ceva invidie...Și atunci am mutat sediul Ro Talentului în mediul studențesc cu participare din mediul liceal C. Negruzzi, E. Racoviță, M. Eminescu - dacă în școala noastră nu s-a mai putut susține, deși erau copii dotați. Asociația există
Pagini din istoria Şcolii B.P.Hasdeu-Iaşi. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
conducătorul, cel care întemeiază și conduce statul. Prin urmare, la nivelul relațiilor internaționale ne lovim de un dublu determinism: pe de o parte intervine natura umană nealterată de-a lungul secolelor, iar pe de altă parte pot interveni înclinațiile către răutate, intențiile rele ale conducătorilor. Pentru autorii realiști, nu există nici o schimbare în natura umană, de unde decurge în mod necesar că nu există progres. Din acest punct de vedere, realismul este o paradigmă conservatoare. Așadar realismul, ca și idealismul, de altfel
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
ad-hoc în sfere mult mai cuprinzătoare, precum științele politice, economia etc. În concluzie, realismul este o paradigmă conservatoare a relațiilor internaționale, ce are la bază o concepție a naturii umane neschimbătoare, dominată de voința de putere, de egoism și de răutate. Ea este produsul încercărilor teoretice de a construi o teorie care să explice comportamentul statelor prin identificarea unor factori pereni, care se detașează de circumscrierile situaționale și influențează comportamentul statelor în sistemul internațional. Principalul factor de acest fel este puterea
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
-i potolească cochetăria. Vasă zică numai eu sunt vinovat și trebuie să îndur remușcările...” (L. Rebreanu - Pădurea spânzuraților) 3. Prin ce indici gramaticali și stilistici este marcat fluxul conștiinței lui Maxențiu în fragmentul următor? “Maxențiu era păgubit numai de acele răutăți ce-l țineau încordat; cu care înbuiba necazul și părăsirea lui:”Pe cine să mai spioneze? De ce să se mai plângă? Și ce folos avea acum? Dar ce putea însemna acea comedie? Se săturase femeia și-l avârlea?... Era să
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
lui Degas este mult mai inhibitor (figura 113). Prezența melancolică a bărbatului și a femeii este comprimată între bancă și mese. Punctul nodal din centrul compoziției propune microtema femeii înghesuite din stânga de sticlă, iar din dreapta de pahar și împunsă cu răutate de cele două colțuri opuse ale meselor. În fundal, perspectiva parțial deschisă, de care cele două persoane sunt separate de spătarul băncii, le reduce imaginea la consistența unei umbre. Pe măsură ce pătrunde în scenă frontal, privitorul dă peste o masă acoperită
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
intenția de a înșela.Între formele acesteia amintim simularea, ca modalitate a nesincerității, și fabulația pusă în serviciul unui interes personal mai ales când aceste fenomene sunt întâlnite la copiii mai puțin imaginativi. Minciuna patologică este caracterizată prin spirit de răutate premeditat și se prezintă ca un simpton prevalent al unei tulburări profunde a personalității, având un substrat constituțional și fiind într-o mai mică măsură determinată de mediu. În acest caz minciuna se prezintă ca un produs al insuficienței autocontrolului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
simptom al afirmării de sine. Unele personalități prezintă o vie tendință de a domina în relațiile cu ceilalți, de a-și impune cu orice preț punctul de vedere, de a da frâu liber unor porniri primare, cum ar fi ura, răutatea, agresivitatea etc.Agresivitatea nu trebuie considerată ca un instinct înnăscut, ci ca o formă firească de adaptare și de afirmare pe plan social, ci ca un răspuns, ca o atitudine adaptată la o situație dată, în funcție de care poate să apară
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ploaia fără de sfârșit va cădea peste el”. Spre deosebire de bătrânul Fouan, care este uman în relațiile cu fiii săi, cu soția sa, cu sora lui, Marianne, poreclită La Grande, este respectată și temută, nu pentru bătrânețe, ci pentru avere și pentru răutatea ei, dorind un mariaj pentru fiica sa cu un om bogat, nu cu unul sărac, așa cum Vasile Baciu ar fi dorit ca Ana să se căsătorească cu un om bogat, George Bulbuc. Neascultând sfatul mamei, fiica se căsătorește cu un
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Liviu Rebreanu în opera sa sunt elementele simbolice, dublate de prezența, în ambele romane, a câmpurilor semantice ale teluricului: hotarul, pământul, clăile de fân, stoguri de paie, porumbiște, delniță, câmpuri, bulgări, hat, plug, grâu; ale patimii: patimă, iubire pătimașă, îmbrățișare, răutate, încăpățânare, zgârcenie; ale privirii, privire asociată cu imaginea focului: ”scăpărând scântei din ochi”, ”îi ardeau obrajii”, ”se aprinde ca focul”, ”scăpărare furioasă”. Cei doi autori s-au dovedit buni cunoscători ai psihologiei personajelor, înregistrând mișcările, reacțiile lor, cu o precizie
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
obiectelor. Alți autori afirmă că acesta nu se consideră decât atunci când este îndreptată asupra persoanelor cu intenția de ale face rău sau neplăceri. Din definițiile prezentate, în activitatea copiilor manifestarea violenței nu este orientată spre colegul de întrecere dintr-o răutate intenționată, atât în procesul de pregătire cât și în competiția propriu-zisă. Agresivitatea la copiii, cu excepția crizelor, se manifestă din dorința de a ieși în evidență, de a-și demonstra calitățile proprii în fața adulților. Elementele prezentate anterior se datorează faptului că
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
-și rezolve singur problemele. Dacă lipsa de interes sau capacitatea de comunicare adecvată a părinților cu copiii poate fi o cauză a frustrărilor, alteori același efect este produs de o grijă exagerată pentru reușita școlară. Din dragoste și nu din răutate, părinții îi explică copilului ce și cum să mănânce, cum să muncească, cum să învețe și cu cine să fie prieten. Toate aceste eforturi au rostul lor, dar de îndată ce depășesc măsura, devin cicăleli torturante care produc o reacție de frustrare
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Ca să-i încerce inima, bătrâna i-a cerut băiatului un măr sau un colac, dar acesta nu doar că nu s-a îndurat să facă pomană cu un om sărman, dar i-a și răspuns urât bietei femei. Văzând atâta răutate, Sfânta Duminică se preschimbă la loc, înconjurată de un nor luminos. Toți sătenii au căzut în genunchi, închinânduse în fața unei asemenea minuni și bucurându-se de prezența sfintei în mijlocul lor. Speriat băiatul obraznic a rupt-o la fugă, dar
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
bucurându-se de prezența sfintei în mijlocul lor. Speriat băiatul obraznic a rupt-o la fugă, dar, în urma sa, a mai auzit vorbele sfintei: „Stai pe loc, copil rău ce ești! Coborâsem pe pământ pentru mântuirea ta, dar văd că răutatea ta n-are leac. Nu meriți să trăiești în chip de om, căci nu cunoști ce-s mila și îndurarea. Să te prefaci într-un copac rece și nesimțitor, iar bucuria florilor și a fructelor să n-o cunoști!” Chiar
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
evenimentelor revoluționare care s-au produs în Moldova la sfârșitul lunii martie, reducându-le la consecințele administrării proaste a lui Mihail Sturdza. Prințul Sturdza era „un obstacol de netrecut” în calea oricărui proiect de reformă. Era cauza directă a tuturor răutăților din țară. Moruzi îl descrie pe Mihail Sturdza, scoțând în evidență toate aspectele negative ale acestuia. După instalarea sa la domnie, el a distribuit după bunul plac funcțiile civile și militare. Următorul pas a fost „să se asigure de singura
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
regionale, ca de exemplu, În Germania și Anglia se cunoaște sub denumirea de wolf, În Franța de loup, În Japonia de ookami, În România de lup ș.a.m.d., este un mamifer sălbatic dintre cele mai controversate, fiind urât pentru răutățile lui cuprinse În multe povești pentru copii, dar și admirat de unele popoare, precum Dacii, pentru curajul și Înfățișarea lui. Din punct de vedere sistematic, al locului ce Îl deține În cadrul Înrudirii cu alte mamifere, face parte din specia canis
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
legătură și cu direcția În care dorim să-l utilizăm. De exemplu, dacă dorim un câine pentru paza curții, va trebui să selecționăm un exemplar care prin aspectul lui fizic Își exprimă forța, curajul, combativitatea, ce nu trebuie confundate cu răutatea, să fie echilibrat nervos și atașat de proprietarul curții; când dorim să-l folosim pentru Însoțirea unui orb, aspectul fizic are mai puțină importanță față de spiritul său de orientare, acuitatea mirosului și auzului, caracterul blând și sociabil, lipsit de tendințe
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
privească omul nu numai prin proprii ochi fizici, ci și prin ochii firii sale, dobândiți de la strămoșii În ascendență, care Întotdeauna au dovedit credință față de stăpân, dar cu toate acestea a rămas și cu o genă specială de suspiciune și răutate, ca un fel de dinte Împotriva celui care i-ar provoca un rău. Așadar, câinele rămâne un supus ordinar față de stăpân, până la proba contrarie, ce depinde mult de firea și calitățile moștenite, care pot fi cel mai bine dezvăluite cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Edicule (Cele Șapte Turnuri) Împreună cu cei patru feciori și cu vistiernicul Ianache. În văzul tuturor, Constantin și-a luat rămas bun spunând: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt Însă fructul răutății omenești, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe dușmanii mei’’. Torturile suportate În Închisoare sunt greu de imaginat pentru fiecare dintre noi: mâinile și picioarele le-au fost prinse În butuci de lemn, pielea capului le era crestată și rănile
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]