3,922 matches
-
incluse în diverse liste ce constituie instrumente ale strategiilor de conservare a mediului natural pe plan național, regional și global. Dintre elementele avifaunistice: corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul mic (Tachybaptus rufficollis), cufundarul polar (Gavia arctica), rața mică (Anas crecca), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda de vară (Cygnus olor), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul galben (Ardeolla raloides), egreta mică (Egretta garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), numeroase specii de păsări
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ce constituie instrumente ale strategiilor de conservare a mediului natural pe plan național, regional și global. Dintre elementele avifaunistice: corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul mic (Tachybaptus rufficollis), cufundarul polar (Gavia arctica), rața mică (Anas crecca), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda de vară (Cygnus olor), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul galben (Ardeolla raloides), egreta mică (Egretta garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), numeroase specii de păsări limicole: fluierari, prundărași, nagâți
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
strategiilor de conservare a mediului natural pe plan național, regional și global. Dintre elementele avifaunistice: corcodelul de iarnă (Podiceps auritus), corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodelul mic (Tachybaptus rufficollis), cufundarul polar (Gavia arctica), rața mică (Anas crecca), rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda de vară (Cygnus olor), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul galben (Ardeolla raloides), egreta mică (Egretta garzetta), lopătarul (Platalea leucorodia), numeroase specii de păsări limicole: fluierari, prundărași, nagâți, ciocîntors (Recurvirostra avosetta), becațe
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lac își fac apariția amfibieni ca: broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta), iar dintre reptile: șarpele de apă (Natrix tesselata) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis). În ceea ce privește avifauna locală, aceasta este reprezentată de rațe: rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața cu cap cafeniu (Aythya ferina), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), lișița (Fulica atra), lebăda de vară
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
își fac apariția amfibieni ca: broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta), iar dintre reptile: șarpele de apă (Natrix tesselata) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis). În ceea ce privește avifauna locală, aceasta este reprezentată de rațe: rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața cu cap cafeniu (Aythya ferina), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), lișița (Fulica atra), lebăda de vară (Cygnus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ca: broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta), iar dintre reptile: șarpele de apă (Natrix tesselata) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis). În ceea ce privește avifauna locală, aceasta este reprezentată de rațe: rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața cu cap cafeniu (Aythya ferina), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), lișița (Fulica atra), lebăda de vară (Cygnus olor), corcodelul mare (Podiceps
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta), iar dintre reptile: șarpele de apă (Natrix tesselata) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis). În ceea ce privește avifauna locală, aceasta este reprezentată de rațe: rața mare (Anas platyrhynchos), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața cu cap cafeniu (Aythya ferina), pescărușul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător (Larus ridibundus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), lișița (Fulica atra), lebăda de vară (Cygnus olor), corcodelul mare (Podiceps cristatus), specii de paseriforme
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Cotul Bran a fost cândva un paradis al păsărilor de apă și un ideal loc pentru pescuit și vânătoarea de rațe. Zona aceasta adăpostește astăzi numeroase păsări de apă: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), rațe, stârci, fluierari, becațe, cormorani. Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). BALTA
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și un ideal loc pentru pescuit și vânătoarea de rațe. Zona aceasta adăpostește astăzi numeroase păsări de apă: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), rațe, stârci, fluierari, becațe, cormorani. Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). BALTA TEIVA-VIȘINA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Popricani; proprietate publică în administrarea primăriilor comunelor Popricani și Victoria. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul pitic (Ixobrichus minutus), barza albă (Ciconia ciconia), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), rața roșie (Aythya nyroca), turturica (Streptopelia turtur), pupăza (Upupa epops), codobatura albă (Motacilla alba). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). Plan de management: Obiectivul l: Refacerea mediului și îmbunătățirea condițiilor de conservare a Rezervației Acvatice Teiva-Vișina, județul Iași Strategie: Administrarea locației și supravegherea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vară, Egretta alba - egreta mare, Egretta garzetta - egreta mică, Larus argentatus, Larus ridibundus, Merops apiaster prigoria, Vanellus vanellus ș.a. În perioada migrației pot fi văzute aglomerări mari de păsări în cazul unor specii cum sunt: gâștele (Anser anser, Anser albifrons), rațele (Anas platyrhynchos, Anas crecca, Aythia ferina), prundărași, sitari și fluierari (Charadrius dubius, Limosa limosa, Tringa erythropus, Tringa glareola, Tringa totanus), pescăruși (Larus argentatus, Larus ridibundus), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), bătăușul (Philomachus pugnax) ș.a. Iarna apar în regiune păsări cum sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Podiceps auritus), culicul mare (Numenius arquata) sau lebăda de iarnă (Cygnus cygnus). Dintre speciile rare care pot fi observate aici: Tadorna ferruginea - călifarul roșu, Ciconia nigra barza neagră, Grus gruscocorul, Himantopus himantopus cătăliga, Platalea leucorodia - lopătarul, Recurvirostra avosetta, Tadorna tadorna - rața călifar. Dintre speciile care prezintă o tendință negativă în țara noastră apar: stârcul galben (Ardeola ralloides), rața pestriță (Anas strepera), crestețul cenușiu (Porzana parva) etc. Dintre speciile amenințate global, aici se reproduce rața roșie (Aythya nyroca). Subunitate a bazinului Prutului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fi observate aici: Tadorna ferruginea - călifarul roșu, Ciconia nigra barza neagră, Grus gruscocorul, Himantopus himantopus cătăliga, Platalea leucorodia - lopătarul, Recurvirostra avosetta, Tadorna tadorna - rața călifar. Dintre speciile care prezintă o tendință negativă în țara noastră apar: stârcul galben (Ardeola ralloides), rața pestriță (Anas strepera), crestețul cenușiu (Porzana parva) etc. Dintre speciile amenințate global, aici se reproduce rața roșie (Aythya nyroca). Subunitate a bazinului Prutului care este un important drum de migrație pentru păsările europene, valea Jijiei constituie o zonă umedă de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Platalea leucorodia - lopătarul, Recurvirostra avosetta, Tadorna tadorna - rața călifar. Dintre speciile care prezintă o tendință negativă în țara noastră apar: stârcul galben (Ardeola ralloides), rața pestriță (Anas strepera), crestețul cenușiu (Porzana parva) etc. Dintre speciile amenințate global, aici se reproduce rața roșie (Aythya nyroca). Subunitate a bazinului Prutului care este un important drum de migrație pentru păsările europene, valea Jijiei constituie o zonă umedă de interes avifaunistic deosebit. Sărăturarea solurilor le face improprii pentru agricultură. Majoritatea speciilor de păsări observate nu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la cotituri se pierde, Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboane, săpând malul năsipos. Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, Când o mreană saltă-n aer dup-o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale. Lunca-n juru-mi clocotește! o șopârlă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost stăruitor cultivate la "Junimea", fără rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845-1883) a murit prea tânăr ca să fi lăsat lucrări temeinice de filologie. Vasile Burlă (1840-1905) se orientase în limba sanscrită și devenise notoriu prin polemica cu Cihac asupra cuvântului "rață". Gh. Panu (1848-1910) s-a pregătit pentru istorie, a făcut gazetărie și a lăsat niște vioaie Portrete și tipuri parlamentare. Opera istorică a lui A. D. Xenopol (1847-1920) e serioasă, ridicată pe o solidă documentație, dar nu depășește cercul didactic, din cauza
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de sine: Părul ei cel negru, moale Desfăcut cădea la vale... adormind pe scaun: Adoarme astfel cum șade, Fusul din mână îi cade. Nevasta "tinără" a lui Călin doarme tolănită pe patul din bordeiul neorânduit în care se leagănă o rață și cântă un cocoș, împăratul supărat lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e codrul în care omul se pierde ca o furnică: În munți ce puternic din codri s-ardică Giganți cu picioare de stânci de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un izvor de lapte și miere. Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică, aducând laude roadelor pământului care nu cer nici o sforțare din partea individului. Naivitatea schilleriană ia forme pantagruelice. Balta colcăie pe dedesubt de pește și pe deasupra de rațe, pădurea foiește de cerbi. Scriitorul a ajuns la un concept al fericirii naturale, prin care și-a împrospătat paleta, eliminând liniile melancoliei și înlocuindu-le cu tonurile flamande ale vitalității, refăcând în Moldova de azi Olanda pictorilor de acum câteva
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a participa la prefacerile materiei, de a mânca și a se lăsa mâncată. Se vorbește cu voluptate de bogăția în vânat a țării (urși, mistreți, cerbi, capre negre, cocoși de munte, ierunci, dropii, spîrcaciu, potârnichi, prepelițe, sitari, begaține, puhoieri, nagâți, rațe, lișițe, gâște, gîliți, lebede), de raci și chișcari, de crapi prinși iarna prin copci în cantități așa mari încît "foșgăiau viermuind", de pești gătiți în felurite chipuri. Rafinamentul gastronomic se bizuie pe o degradare în scara civilizației. Fineța stă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii negri prin adâncul verde, Rațele țipă undeva în ceruri nevăzute... Adrian Maniu a refăcut, cu o tehnică mai pronunțat picturală și cu luciri de icoană, tabloul vesperal din Zburătorul lui Eliade: Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care le trăiește". Cât mai multe ratări (adică schimbări la față) înseamnă cât mai multe trăiri, o cât mai mare posibilitate de salvare în fond, preocuparea soteriologică stând la fundul filozofiei. "Omul e singurul animal care-și poate rata viața... Rața rămâne rață orice ar face." Consecvența nu e virtutea filozofului: "...fără sens e problema schimbării de atitudine. Eu nu știu dacă în activitatea mea gazetărească se găsesc schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trăiește". Cât mai multe ratări (adică schimbări la față) înseamnă cât mai multe trăiri, o cât mai mare posibilitate de salvare în fond, preocuparea soteriologică stând la fundul filozofiei. "Omul e singurul animal care-și poate rata viața... Rața rămâne rață orice ar face." Consecvența nu e virtutea filozofului: "...fără sens e problema schimbării de atitudine. Eu nu știu dacă în activitatea mea gazetărească se găsesc schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și de bocete line. În interiorul luncii se află și balta. Romanticii cîntă mai ales lacul solitar. Balta lui Alecsandri clocotește de viață. Dimineața, ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest paradis natural, Însă viețuitoarele nu se sperie: vînătorul e poet... CÎmpia este un teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și la cotiri ea se perde, Cum se-schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, Cum adoarme la bulboace, săpînd malul năsipos. CÎnd o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară, CÎnd o mreană saltă-n aer după-o viespe sprinteioară, CÎnd sălbaticele rațe se abat din zborul lor, Bătînd apa-ntunecată de un nour trecător. Și gîndirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel rîu care-n veci curge, făr-a se opri din cale Lunca-n giuru-mi clocotește; o șopîrlă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt foarte agitate și cotcodăcesc, de parcă ar fi amenințate de vreo vulpe sau un dihor, zboară chiar în copaci. Pe timp de noapte, găinile fac mare gălăgie: cotcodăcesc, cârâie, încearcă să iasă din cotețe. Tot așa de neobișnuit se manifestă rațele și gâștele, care își întind gâtul, înclină capul spre pământ, sunt speriate, țipă fără motiv, își desfac aripile și încearcă să zboare, dorm în locuri neobișnuite. Berzele sunt neliniștite și își iau zborul spre înălțimi, vrăbiile se strâng în stoluri
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]