17,784 matches
-
valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror deviații față de background, chiar daca sunt foarte mici. Pozițiile maximelor de absorbție în infraroșu atribuite
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
joasă (depresiunea de contact Hârlău-Cotnari), drenată de râul Bahlui, influențează diferit regimul elementelor climatice (E. Erhan, 1971). Regiunea cercetată se desfășoară pe o distanță de aproximativ 35 km, de al izvoarele Bahluiului, în zona Dealul Mare Tudora și până la Cotnari. Radiația solară totală anuală are la stația meteorologică Cotnari, situată la 321 m altitudine și la 10 km sud de orașul Hârlău, 118,8 kcal/cm2 (în luna iulie 17,04 kcal/cm2, în luna decembrie 3,34 kcal/cm2), durata
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
temperatura se modifică cu aproximativ 2°C. În plus, râul este alimentat și din ape subterane freatice și de stratificație, cantonate la diverse adâncimi și cu temperaturi diferite. La cele prezentate trebuie să avem în vedere că datorită pantei accentuate, radiația solară cade sub diferite unghiuri și tot odată se realizează și viteze mari de scurgere. Toate aceste ape cu temperaturi diferite se amestecă întrun timp scurt și ajung, prin intermediul râului Bahlui, la intrare în depresiunea de contact cu o valoare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
relativă și aparține cuaternarului inferior, se poate considera că depresiunea este mai nouă, începând să se schițeze din pleistocenul mediu. (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965) . Situată la baza "Coastei de tranziție" în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s-a înregistrat o radiație solară de circa 119 kcal/cm² (17 kcal/cm² în luna iulie și 3,4 kcal.cm² în luna decembrie). Temperatura medie anuală a aerului este de 8,2°C. În decursul timpului de când se fac observații, temperatura medie anuală
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caracteristice undei electromagnetice, acestea depinzând de mediul prin care se propagă. Frecvența undelor electromagnetice variază între limite foarte largi și, din întreaga gamă, doar o fracțiune foarte restrânsă este observată cu ochiul uman sub formă de lumină (domeniul vizibil). Împărțirea radiațiilor în domenii de radiații este cu totul arbitrară, denumirile uzuale indicând proveniența radiației sau condițiile în care au fost descoperite. În tabelul din anexa 1 sunt redate principalele domenii în care se împart radiațiile, iar în tabelul din anexa 2
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
depinzând de mediul prin care se propagă. Frecvența undelor electromagnetice variază între limite foarte largi și, din întreaga gamă, doar o fracțiune foarte restrânsă este observată cu ochiul uman sub formă de lumină (domeniul vizibil). Împărțirea radiațiilor în domenii de radiații este cu totul arbitrară, denumirile uzuale indicând proveniența radiației sau condițiile în care au fost descoperite. În tabelul din anexa 1 sunt redate principalele domenii în care se împart radiațiile, iar în tabelul din anexa 2 sunt redate principalele radiații
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
electromagnetice variază între limite foarte largi și, din întreaga gamă, doar o fracțiune foarte restrânsă este observată cu ochiul uman sub formă de lumină (domeniul vizibil). Împărțirea radiațiilor în domenii de radiații este cu totul arbitrară, denumirile uzuale indicând proveniența radiației sau condițiile în care au fost descoperite. În tabelul din anexa 1 sunt redate principalele domenii în care se împart radiațiile, iar în tabelul din anexa 2 sunt redate principalele radiații din domeniul vizibil. * energia radiațiilor electromagnetice Planck (1900) emite
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
formă de lumină (domeniul vizibil). Împărțirea radiațiilor în domenii de radiații este cu totul arbitrară, denumirile uzuale indicând proveniența radiației sau condițiile în care au fost descoperite. În tabelul din anexa 1 sunt redate principalele domenii în care se împart radiațiile, iar în tabelul din anexa 2 sunt redate principalele radiații din domeniul vizibil. * energia radiațiilor electromagnetice Planck (1900) emite teoria cuantică asupra luminii prin care se admite că lumina este formată din doze elementare de energie numite cuante; energia unei
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
radiații este cu totul arbitrară, denumirile uzuale indicând proveniența radiației sau condițiile în care au fost descoperite. În tabelul din anexa 1 sunt redate principalele domenii în care se împart radiațiile, iar în tabelul din anexa 2 sunt redate principalele radiații din domeniul vizibil. * energia radiațiilor electromagnetice Planck (1900) emite teoria cuantică asupra luminii prin care se admite că lumina este formată din doze elementare de energie numite cuante; energia unei astfel de cuante este direct proporțională cu frecvența radiației: · unde
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
denumirile uzuale indicând proveniența radiației sau condițiile în care au fost descoperite. În tabelul din anexa 1 sunt redate principalele domenii în care se împart radiațiile, iar în tabelul din anexa 2 sunt redate principalele radiații din domeniul vizibil. * energia radiațiilor electromagnetice Planck (1900) emite teoria cuantică asupra luminii prin care se admite că lumina este formată din doze elementare de energie numite cuante; energia unei astfel de cuante este direct proporțională cu frecvența radiației: · unde: W - energia cuantei; h - constanta
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
principalele radiații din domeniul vizibil. * energia radiațiilor electromagnetice Planck (1900) emite teoria cuantică asupra luminii prin care se admite că lumina este formată din doze elementare de energie numite cuante; energia unei astfel de cuante este direct proporțională cu frecvența radiației: · unde: W - energia cuantei; h - constanta lui Planck = · Cercetătorii au demonstrat dualitatea undă - corpuscul în cazul radiațiilor electromagnetice, realizându-se primul pas spre crearea „mecanicii cuantice”, unul din cele mai importante capitole ale fizicii moderne. * absorbția radiațiilor din orice domeniu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se admite că lumina este formată din doze elementare de energie numite cuante; energia unei astfel de cuante este direct proporțională cu frecvența radiației: · unde: W - energia cuantei; h - constanta lui Planck = · Cercetătorii au demonstrat dualitatea undă - corpuscul în cazul radiațiilor electromagnetice, realizându-se primul pas spre crearea „mecanicii cuantice”, unul din cele mai importante capitole ale fizicii moderne. * absorbția radiațiilor din orice domeniu spectral de către soluții se supune legii Bouguer-Lambert-Beer: · unde: A - absorbanță; E - extincție; D - densitate optică; I0 - intensitatea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
proporțională cu frecvența radiației: · unde: W - energia cuantei; h - constanta lui Planck = · Cercetătorii au demonstrat dualitatea undă - corpuscul în cazul radiațiilor electromagnetice, realizându-se primul pas spre crearea „mecanicii cuantice”, unul din cele mai importante capitole ale fizicii moderne. * absorbția radiațiilor din orice domeniu spectral de către soluții se supune legii Bouguer-Lambert-Beer: · unde: A - absorbanță; E - extincție; D - densitate optică; I0 - intensitatea radiației incidente (înainte de a trece prin stratul absorbant); I - intensitatea radiației emergente sau transmise (după trecerea prin stratul absorbant); - transmitanță
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
electromagnetice, realizându-se primul pas spre crearea „mecanicii cuantice”, unul din cele mai importante capitole ale fizicii moderne. * absorbția radiațiilor din orice domeniu spectral de către soluții se supune legii Bouguer-Lambert-Beer: · unde: A - absorbanță; E - extincție; D - densitate optică; I0 - intensitatea radiației incidente (înainte de a trece prin stratul absorbant); I - intensitatea radiației emergente sau transmise (după trecerea prin stratul absorbant); - transmitanță, reflectă capacitatea mediului de a transmite lumina; ε - coeficient molar de absorbție (extincție); c - concentrația în substanță absorbantă (mol/L); l
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din cele mai importante capitole ale fizicii moderne. * absorbția radiațiilor din orice domeniu spectral de către soluții se supune legii Bouguer-Lambert-Beer: · unde: A - absorbanță; E - extincție; D - densitate optică; I0 - intensitatea radiației incidente (înainte de a trece prin stratul absorbant); I - intensitatea radiației emergente sau transmise (după trecerea prin stratul absorbant); - transmitanță, reflectă capacitatea mediului de a transmite lumina; ε - coeficient molar de absorbție (extincție); c - concentrația în substanță absorbantă (mol/L); l - grosimea stratului absorbant. În figura 2 se prezintă schematic absorbția
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
c - concentrația în substanță absorbantă (mol/L); l - grosimea stratului absorbant. În figura 2 se prezintă schematic absorbția luminii într-un strat absorbant. Din relația (4) reiese că, prin intermediul lui ε, E depinde de lungimea de undă, respectiv de frecvența radiației. Pentru a studia dependența E = f(λ) sau E = f(ε), se mențin concentrația (c) constantă și grosimea stratului absorbant (l) constantă, adică soluțiile se analizează în cuve de aceeași grosime. Prin reprezentarea grafică a absorbției (respectiv a extincției) în funcție de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
absorbant (l) constantă, adică soluțiile se analizează în cuve de aceeași grosime. Prin reprezentarea grafică a absorbției (respectiv a extincției) în funcție de lungimea de undă se obține spectrul de absorbție. În general, prin spectru de absorbție se înțelege aranjarea ordonată a radiațiilor (energiilor) absorbite în funcție de lungimea de undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
undă se obține spectrul de absorbție. În general, prin spectru de absorbție se înțelege aranjarea ordonată a radiațiilor (energiilor) absorbite în funcție de lungimea de undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
se înțelege aranjarea ordonată a radiațiilor (energiilor) absorbite în funcție de lungimea de undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care nu le absoarbe. Colorația
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care nu le absoarbe. Colorația corpurilor este în corelație cu structura substanței absorbante: * substanțele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care nu le absoarbe. Colorația corpurilor este în corelație cu structura substanței absorbante: * substanțele organice sunt colorate (absorb în domeniul vizibil și UV apropiat) deoarece conțin în molecula lor grupări cromofore
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
deoarece conțin în molecula lor grupări cromofore (de exemplu grupe de atomi de azot dublu legați). Noțiunea de cromofor a fost introdusă de O. Witt (1876) care a observat că anumite grupări aduc culoarea compușilor: grupa nitro (care absoarbe maxim radiația cu lungimea de undă de 366 nm) face ca un compus să apară colorat în galben; alte grupări cromofore mai sunt: azo, nitrozo etc.; * substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult unele radiații și mai puțin altele, deci absorbția radiațiilor este selectivă iar prin reprezentarea grafică a extincției în funcție de lungimea de undă se obțin spectre de absorbție de forme diferite, ce pot prezenta
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult unele radiații și mai puțin altele, deci absorbția radiațiilor este selectivă iar prin reprezentarea grafică a extincției în funcție de lungimea de undă se obțin spectre de absorbție de forme diferite, ce pot prezenta maxime și / sau minime (Fig.3). Punctele caracteristice unei benzi
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]