5,519 matches
-
maniere de sorginte îngust hermeneutică, prin care se argumentează, prin detalii ale operei, linii cunoscute în amănunt, de către cititorul-comentator, ale biografiei scriitorului și ale contextului social-politic-moral al epocii de referință. Deci cu punerea între paranteze a șansei lecturii empatice, a receptării artistice. Cum, de pildă, în Divina Commedia eticul este preeminent, opera în cauză a putut fi raportată, nu de către puțini comentatori, la specificul unei adevărate "autobiografii morale". Dar, poate, ar trebui să vorbim de o "biografie morală", pentru a nu
Geografii instabile by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/6644_a_7969]
-
la volumul al patrulea. Primele două sînt din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
n-au concurență în publicistica de astăzi. Și cînd obiectul lor e limba poetului Scrisorilor, nu mai e nevoie să spun cît sînt de interesante și de savuroase. La rîndul lui, dl Mircea Popa propune cîteva utile sugestii legate de receptarea operei. Cînd te gîndești că polemică în jurul lui Eminescu de acum nu ar ține tocmai de receptare, nu poți să nu privești cu interes studii precum cele ale d-lui Popa, chiar dacă ele au în vedere momente ceva mai vechi
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
e nevoie să spun cît sînt de interesante și de savuroase. La rîndul lui, dl Mircea Popa propune cîteva utile sugestii legate de receptarea operei. Cînd te gîndești că polemică în jurul lui Eminescu de acum nu ar ține tocmai de receptare, nu poți să nu privești cu interes studii precum cele ale d-lui Popa, chiar dacă ele au în vedere momente ceva mai vechi, de la sfîrșitul secolului trecut și din prima parte a secolului nostru. Aducerea la zi a temei ar
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
groase, cu cerneală neagră, apare pe copertă - a prins, înainte ca interbelicul să lege rod modernist, un gol în care s-a putut afirma. Vizibilitatea lui, pe seama unei concurențe diluate, o remarcă, într-o prefață ca o mică istorie a receptării, Al. Săndulescu. Dovadă de ce capricioasă damă este faima, un prozator care ar fi avut ceva de spus și care merită, chiar și azi, cercetat cu atenție, a fost acoperit de melodia unei poezii de recitare. Cu ea se umple acest
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
cu burse prin mai toată Europa, oricum având o priză permanentă cu Occidentul și, mai ales, cu România, unul ca editor și traducător, celălalt ca jurnalist, poate fi judecată fără greutate (și) în afara contextului cultural basarabean, într-un gest de receptare firesc, perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ți cadă în mână volume de poezie premiate la Chișinău și care la București să pară neinteresante, dacă nu chiar slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
perfect sincron. Se întâmplă însă deseori să-ți cadă în mână volume de poezie premiate la Chișinău și care la București să pară neinteresante, dacă nu chiar slabe. Or e clar că, în astfel de cazuri, la un anumit nivel, receptarea este viciată printr-un cod de referință inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
un cod de referință inadecvat. Cu alte cuvinte, este vorba pur și simplu de un decalaj artistic, altfel nu foarte greu de priceput. Versurile unor Vieru sau Lari sunt idioate, chiar dacă poți înțelege mecanismul de generare, funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
funcționalitatea și tipul de receptare naționalist-festivist-patriotic al acestui lirism neopașoptist, într-o societate care încă trece prin constrângeri istorico-politice ce generează o criză identitară la nivel național. Acestea fiind cazurile extreme, e de presupus că, supusă unei grile "românești" de receptare critică, o (bună) parte din poezia basarabeană contemporană este, în grade diferite și poate pe nedrept, dezavantajată. Comentatorilor de poezie nu le rămâne atunci decât fie să se arate mai indulgenți, fie să analizeze extrem de nuanțat. Cum citim poezia contemporană
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
parcului din Charlottenburg sau în muzeul egiptean al profesorului Carl Richard Lepsius" (Patraș, p. 11, coloana 4). Sau, reluând în alt context: "...și Iulian Costache șși Ilina Gregoriț duce mai departe moștenirea lui Gherea, trecută însă prin semiotică, prin estetica receptării și prin alte câteva filtre hermeneutice... Cât privește meciul dintre Maiorescu și Gherea, Iulian Costache preferă să rămână imparțial și să asculte de... Caragiale, martorul poate cel mai lucid al epocii sale. Or, în paginile evocatoare despre prietenul dispărut, dramaturgul
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
Nirenberg, de la Universitatea din New York) și “trecerii” de la Fundoianu la Fondane ( Spre noi semnificanți poetici - Marlena Braester, de la Universitatea din Haifa) completează această secțiune a volumului. Secvența dedicată operei românești a lui Fundoianu, inaugurată de studiul lui Ion Pop privind receptarea acestei opere de către critica literară din țara sa de origine (B. Fundoianu și critica literară românească) este ilustrată și de comentariile lui Leon Volovici (Universitatea din Ierusalim) despre Colaborarea lui Fundoianu la presa evreiască din România; “Se observă - notează autorul
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
la cimitirul catolic din Glasnevin, și anume capitolul șase din romanul Ulise al lui Joyce. În Dublinesca, Enrique Vila-Matas rămîne în sfera sa tematică de predilecție, literatura, cu tot ceea ce presupune ea ca tradiție, act creator (scriere și scriitură), lectură, receptare și interpretare. Tentația metaliterară și jocul realitate/ficțiune în forme autoficționale și intertextuale sunt constante în romanele și eseurile acestui scriitor care, fiind interesat nu de scriitura aventurii, ci de aventura scriiturii, își situează protagoniștii, ca și pe sine însuși
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
Sacher- Masoch, Gombrowicz, Krleza, Broch, Kundera, Kis, Konrad, Magris, dar și Slavici sau Cioran). Istoria secretă a literaturii române (2007) are meritul de a încerca să schimbe unghiul de percepție a fenomenului literar, de a pune între paranteze poncife ale receptării, de a recupera fețe inedite ale textelor literare, de a revela dedesubturi și de a dezamorsa ambiguități, prin percepția dinamică, vie, proaspătă a unei opere, a unui scriitor, sau a unei epoci literare. Revalorizare, reevaluare, restituire - acestea sunt mecanismele care
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
aventură a marinarului Robinson Crusoe din York, scrisă de Daniel Defoe în 1719 a cucerit nu doar tehnica narativă a romanului (narațiunea la persoana întîi, romanul realist de ficțiune autobiografică), ci și orice tip de cititor, deschizîndu-se oricărui nivel de receptare. Peste secole, în 1972, Michel Tournier reia povestea lui Robinson în Vineri sau limburile Pacificului, acoperindu-i valențe filosofice, metafizice, morale și religioase doar intuibile, probabil, la Defoe. Retragerea din civilizație, absența societății nu înseamnă neapărat și regresiune. Refacerea micului
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
cândva sedus de această școală de gândire, ne-a parvenit în formă irevocabilă, întârziată, de asemenea, cu o jumătate de deceniu. Și, deși argumentele sunt acolo vibrante, consimțirea acestora s-a produs imediat. Sper că alta va fi traiectoria de receptare a Gândirii romanului. Fie și numai din motivul - elementar - că miza teoretică e cu mult mai greu de asumat la nivelul bavardajului intelectual. Delimitându-se de numele grele ale istoriei acestui gen, Toma Pavel stabilește tranșant domeniile de operare ale
Gândirea romanului cea de pe urmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8137_a_9462]
-
plăcut decît să lucrez exclusiv pe opere din același gen. M.C.: Ați lansat multe concepte și noțiuni care au devenit instrumente de lucru pentru analiză literară, care au intrat în manualele școlare. Sînt unele care n-au rezistat la proba receptării, care s-au pierdut? G.G.: Nu cred că eu sînt acela care trebuie să răspundă la această întrebare. Ar trebui întrebați cititorii mei care au lucrat pe aceleași subiecte că și mine pentru a ști care dintre aceste concepte au
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
registrului spațialității, la care recurge filosoful, interpretarea dimensiunilor simbolice ale elementarității, analitica tipologiei sufletului, toate acestea reprezintă trepte ale unei înțelegeri empatice, subtile, riguroase a adevărului parabolelor. În Cuvântul înainte al cărții, Andrei Pleșu recunoaște existența unor potențiale riscuri în receptarea acesteia: „Sunt perfect conștient de amplasamentul inconfortabil al întreprinderii mele. Din unghiul specializării teologale pot apărea ca un intrus deopotrivă prezumțios, insuficient «îmbisericit» și, pe alocuri, prea disponibil pentru autori necanonici și spații religioase din afara creștinismului. Pentru cruciații secularizării și
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
care au scris și poate la un alt nivel valoric. D. R. Popescu, despre teatrul căruia Romulus Diaconescu afirmă că "rămîne o secțiune importantă în literatura postbelică", este cu greu integrat în serie, aparținînd, dincolo de valoare, unui alt sistem de receptare, pe care criticul nu-l menționează. Dacă raportarea celorlalți dramaturgi la comenzile ideologice ale vremii rămîne marginală și ușor de explicat/ignorat într-o analiză, la D. R. Popescu, la fel ca în cazul romanului obsedantului deceniu la care dramaturgia
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
pus acolo pe organizarea de colocvii, simpozioane și sesiuni la institute culturale din Italia și din alte centre leopardiene ale lumii. "Am constatat, participînd la unele dintre aceste manifestări, că îndeosebi s-a pus accentul pe nivelul înalt, reînnoit al receptării și interpretării operei poetului congener al lui Eminescu, pe actualitatea și viabilitatea mesajelor sale literare și existențiale". Chiar dacă obligativitatea de a scrie săptămînal a dat, inevitabil, un caracter oarecum aleatoriu însemnărilor (multe dintre ele țin de incidente întîmplătoare, de agenda
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
socialist la autonomia esteticului (Editura Cartea Românească); Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii în secolul al XIX-lea (Editura Ideea europeană). Semnalate grăbit, fie și foarte laudativ, ele nu provoacă dezbateri, efervescență de idei, polemici constructive. Nu sunt „contagioase”. Și când receptarea lor e masivă cantitativ (vezi primirea pe care au avut-o alte cărți-model ale trecutului recent: Istoria critică... a lui Manolescu, Panorama lui Mincu, Istoria... lui Alex Ștefănescu ori Istoria secretă... a lui Cornel Ungureanu, Istoria teatrului semnată de Mircea
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
avut-o alte cărți-model ale trecutului recent: Istoria critică... a lui Manolescu, Panorama lui Mincu, Istoria... lui Alex Ștefănescu ori Istoria secretă... a lui Cornel Ungureanu, Istoria teatrului semnată de Mircea Ghițulescu, cartea lui Andrei Terian despre Călinescu etc., etc.), receptarea abia trece de strâmtoarea unei cronici, fie ea oricât de aplicată. Modelul mai bun pe care ele îl propun nu e asimilat și introdus degrabă în școală, să zicem. Zarva cea mai mare, dar tot fără urmări, au provocat-o
Despre teme și modele by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4801_a_6126]
-
literaturii române. Urmează o destul de minuțioasă cronologie a vieții scriitorului și o notă asupra ediției, semnate, evident de îngrijitorul respectivei serii de opere. În final, avem o secțiune de note, variante, comentarii și indici, uneori glosare, apoi un dosar al receptării critice și o bibliografie selectivă " adică tot ce trebuie ca preambul documentar și instrumente imediate de lucru pentru studiul doct al operei unui clasic. Grupez în patru categorii istorice seriile de opere apărute, într-un tablou ce arată astfel: PRECLASICII
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
nouă lectură, dar mai ales acuză polemicile, de multe ori puerile, penibil belicoase, generate de probleme fierbinți aduse în prim-plan de Sebastian. Eschimoșii groenlandezi au un joc în care concurenții se calomniază unul pe altul, pînă la epuizare. În receptarea lui Sebastian nu au ieșit la ivelă, în primul rînd, interpretările, ciocnirile de idei, ci fracturile din intelectualitatea românească, orgolii nemăsurate, voci megalomanice, o adevărată zarvă groenlandeză. Cam acestea au tansformat dosarul Sebastian într-un caz de "nesincronie" intelectuală. Obiectul
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
încercări timide de mentalități). Împărțirea jurnalului pe "niveluri" (jurnal intim, jurnal de creație, jurnal intelectual și politic), începută de Leon Volovici în prefață și de mai mulți comentatori, mi s-a părut extrem de deficitară, acum la o lectură continuă a "receptării". Împărțirea respectivă justifică recunoașterea unei "gradări" a realității: nivelul politic are un grad mare de "real", de "adevăr", cel de creație mai puțin. Și în felul acesta, criticii literari analizează într-un fel părțile "neimplicate politic", în alt fel schimbarea
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
antologii, apoi publicistica, memorialistica, corespondența etc., etc., totul într-o exemplară sistematizare pe ani, în așa fel încât oricine din cei interesați, poate obține cu ușurință și în timp util, orice informație dorită. Un capitol de mari proporții este consacrat receptării critice a operei lui Marin Preda („Reperele receptării”) și acesta organizat metodic, în Referințe în volume și în periodice. Sunt menționate astfel studiile, eseurile, articolele de sinteză ori pe tematici variate, comentariile din istoriile literare, din dicționare, enciclopedii și lexicoane
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]