21,673 matches
-
REVOLUȚIA ÎN VERSURI, revistă apărută la Piatra Neamț, neregulat, din mai 1947 până în iunie 1948 (patru numere). Subtitlul este „Caiete de poezie”, iar un număr iese cu titlul „Orașul”. Fiecare număr al acestei publicații e redactat de membrii cenaclului literar Slova nouă și este consacrat câte unui eveniment social-politic: revoluția rusă, răscoala din 1907, proclamarea Republicii, revoluția de la 1848. Semnează versuri Dumitru Almaș, V. Atomulesei, Mircea Butnaru, C. Gavriliu, Lucian Mircea (pseudonim al lui Mircea Borș
REVOLUŢIA IN VERSURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289276_a_290605]
-
, gazeta politică și literară apărută la Craiova, săptămânal, între 2 decembrie 1892 și 12 martie 1893. De orientare liberală, R. este redactată de Caton Theodorian, ziarist și dramaturg, coleg de școală cu Traian Demetrescu. Cu numarul 8, director va fi G.T. Buzoianu, iar Caton Theodorian prim-redactor. În afară de producțiile literare ale directorului - proza modestă, vag romantică -, colaborează cu versuri Traian Demetrescu, iar
REVOLTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289275_a_290604]
-
pentru numerele 13-15, apoi unor grupuri redacționale din care mai fac parte Mihai Cismărescu, Gh. Drăghicescu, Constantin Nagacevschi, Ion Cicală, Mihnea Romalo, Ioana Angelescu; ultimul număr, 27, a fost realizat de Titu Popescu și Constantin Sporea, iar Horst Fassel a redactat textele în limba germană. Articolul-program, Cuvânt înainte (semnat Societatea Academică Română), afirmă dorința fondatorilor de a continua tradițiile literaturii române, „mutilată” în țară „de grădinari travestiți”, reunind toate „talentele românești” aflate în libertate. Sumarul se structurează în trei secvențe: creație
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
, revistă apărută la București, neregulat, între august 1875 și mai 1878. Prin 1875 era redactor E. I. Popescu. În anii următori este posibil să fi redactat revista I. S. Spartali, autor al celor mai multe traduceri incluse în sumar. Foiletonul marilor gazete din Paris era sursa literaturii publicate în R.i., periodic destinat cititorilor de nivel cultural mediu. Alți colaboratori sunt Iuliu I. Roșca, L. Koslinski, Gh. Tabacovici
ROMANCIERUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289306_a_290635]
-
A absolvit liceul din Comrat (1922) și Școala Politehnică Superioară din Timișoara (1927). A fost inginer electrician la București și Ploiești (1928-1940). În tinerețe participă la mișcarea antifascistă și face propagandă comunistă, fiind membru al Partidului Comunist Român din 1934, redactează publicații periodice ilegale, traduce din Karl Marx și Friedrich Engels. Între 1942 și 1948 activează ca redactor la ziarele „Înainte” și „Graiul nou”, editate în limba română de Direcția Politică a Armatei Sovietice, la Moscova și București. Cercetător științific în
ROMANENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289308_a_290637]
-
I” și cu sprijinul regelui Mihai I; va fi editată și la Atena, în 1981. Din comitetul de redacție fac parte Constantin Brăiloiu (până la moartea sa, în 1958), Victor Buescu, C. Marinescu, V. Veniamin, iar volumul din 1981 va fi redactat de Eugen Lozovan, Petre Șt. Năsturel, Paul H. Stahl, Mihai Dim. Sturdza și Emil Turdeanu. Secretari de redacție sunt Emil Turdeanu (din Paris) și Victor Buescu (din Lisabona). Subtitlul „Arts, folklore, histoire, langue et littérature, philosophie, sciences juridiques et sociales
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
poate chiar redactor salariat al gazetei, este Șt. Petică, autor, sub variate pseudonime (Caton, Fanta-Cella, Mușat, Narcis, M. Pall, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, Trubadur), de cronici și articole literare dedicate poeziei moderniste, de recenzii și note. El pare să fi redactat, de asemenea, numeroasele informații și știri bibliografice din fiecare număr și tot el dă versuri simboliste, în care se face simțită mai ales influența lui Paul Verlaine. Alături de Petică, publică versuri sonore, dar lipsite uneori de substanță, Cincinat Pavelescu, precum și
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
Arthur Schopenhauer, pe cât se pare prima lor traducere într-o limbă străină. S-au tălmăcit, de asemenea, multe basme indiene, persane, turcești, precum și numeroase schițe umoristice din literatura engleză și americană. Partea de critică literară și dramatică a gazetei este redactată de D.C. Ollănescu-Ascanio, cronicar circumspect și obiectiv al spectacolelor Teatrului Național din București, D.D. Racoviță- Sphinx, Șt. C. Michăilescu (Stemil), V.D. Păun, Bonifaciu Florescu, G.I. Ionnescu-Gion, de un Fedru și un Pseud-d’Onim, ultimii doi relevabili în postura de comentatori
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
diferite posturi în diplomație, la Vatican, Varșovia, Haga, Cairo, Belgrad și Copenhaga. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Capitala”, „Convorbiri literare”, „Cronicarul”, „Datina”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Luceafărul”, „Mișcarea literară”, „Ramuri”, „România de mâine”, „Sburătorul” ș.a. La Craiova redactează, alături de câțiva colegi de liceu, „Viața literară” (1914-1916) și lucrează în redacția revistei „Flamura” (1926-1929). Editează, de asemenea, la Roma, revista „România”. Semnează și cu pseudonimele Barbu Brădescu, Ștefan Fălcoianu, V. Neagu, Dinu Oncică, Pușcașu. Primul volum, Izvoare limpezi (1923
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
acei ce vor să pună temelie nouă României muncitoare, României de mâine”. Virgil Ierunca a avut un rol important în orientarea acestei „reviste sociale și politice a sindicaliștilor în exil”, cum era subintitulată, spre aspectele culturii: „Din pricina mea, care o redactam de la prima până la ultima pagină, s-ar fi putut intitula mai curând «România intelectuală»” (Virgil Ierunca). Publicație de atitudine anticomunistă și antisovietică, menită să supună atenției românilor din exil procesul de degradare politică, socială și culturală din țară, R.m. acordă
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
de prima povestire, Astrul principal, scrisă în 1934 - și marea tentație, o poezie care, precum muzica, să traducă în armonii inefabile esteticul inerent al matematicii superioare și al logicii. Debutează în „Revista Fundațiilor Regale” în octombrie 1944 cu poemul Nimfaunesca, redactat în hexametri și distins anterior cu Premiul ziarului „Ecoul”, la un concurs inițiat de Miron Radu Paraschivescu, care îl va și recomanda atenției lui Ion Barbu. Publică, de asemenea, în pagini de revistă („Viața românească”, „Democrația” ș.a.), utilizând uneori pseudonimul-anagramă
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
1853 un elogios portret. A rămas împreună cu C.A. Rosetti în exil, la Paris, până în 1857. În 1853-1854 a colaborat la ziarul „La Presse” și, mai târziu, la „Românul” lui C.A. Rosetti. În 1863 îl ajută pe aceasta să redacteze „Apărătorul dreptății”, în 1864 scrie la „Românul de duminică” și în 1865-1866 scoate ea însăși ziarul „Mama și copilul”. A mai semnat cu pseudonimele Elena și Florica. A fost modelul picturii România revoluționară de Daniel Rosenthal. R este considerată prima
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
de duminică” și în 1865-1866 scoate ea însăși ziarul „Mama și copilul”. A mai semnat cu pseudonimele Elena și Florica. A fost modelul picturii România revoluționară de Daniel Rosenthal. R este considerată prima ziaristă româncă. Ziarul „Mama și copilul” era redactat aproape în întregime de ea. Exaltând maternitatea și crezând în influența femeii-mame asupra destinului societății, propovăduia bunătatea și dragostea universală. R. a editat o publicație pentru copii, în care interesează mai puțin istorioarele scrise sau traduse de ea cu scopul
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
colabora cu oarecare continuitate. În 1906 lansează revista umoristică „Țivil-Cazon”. În 1941 își pierde unicul fiu în tragedia vasului „Struma”. Persecutat de regimul comunist, R. reușește să emigreze în Israel în 1949 și se stabilește din 1950 la Paris, unde redactează (din septembrie 1951 până în februarie 1953) memorialul întâmplărilor nefericite care l-au determinat să părăsească țara. Cartea, semnificativ intitulată Iadul pe pământ, a apărut la Paris în 1955 și s-a bucurat de un succes de stimă printre românii din
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
germană și a contribuit la coordonarea diferitelor proiecte, promovate de autori, traducători sau de edituri, conlucrând mai ales cu Institutul Român din Berlin, aflat sub conducerea lui Sextil Pușcariu, dar și cu Ion Pillat. După 1944 trăiește din activități editoriale - redactează, bunăoară, seria de broșuri „Sächsische Selbstbesinnung” (șapte caiete, apărute la Sibiu, Brașov, 1945-1948) - și din onorarii pentru traduceri, iar din 1956 dintr-o pensie acordată de Uniunea Scriitorilor. Contactele pe care le are cu emigranți din Germania și Austria pricinuiesc
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
că e vorba, exclusiv, de istorie. Dar atât Mărturisiri, cât și Pagini de jurnal, editat postum, în 1993, poartă amprenta exigenței adevărului și a sincerității, așezând în lumină marca autenticității și a emoției spontane. Primele două volume din Mărturisiri sunt redactate în maniera memoriilor și nu sunt scrise „dintr-o suflare”, căci în jurnal se spune că au fost revăzute în 1938. În cel dintâi se reface traseul vieții lui R. din copilăria petrecută la Căiuți până la căsătoria lui, în aprilie
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
din România Arnold Hauser. Cunoscător al culturii de expresie germană, S. s-a implicat în acțiunea de familiarizare a cititorului român cu ideile, literaturile și personalitățile acestui spațiu spiritual. A prefațat opere de Conrad Ferdinand Meyer ori Franz Kafka, a redactat articole dedicate multor scriitori contemporani din diferite generații, precum Ernst Jünger, Ștefan Heym, Peter Bichsel, Heiner Müller (din care a și tălmăcit piesă Misiunea, apărută în „Secolul 20”), Christa Wolf, Adolf Muschg, Marcel Reich-Ranicki ș.a., a intervievat personalități precum Martin
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
cu I. Heliade-Rădulescu, care începuse la Paris o tălmăcire a Bibliei, contestată de clericul ardelean pentru incompetență teologică și pentru întrebuințarea unei exprimări artificiale în locul limbajului bisericesc și a graiului popular. În manuscris i-a rămas o gramatică (Grammatica valachica), redactată în latinește (cu echivalențe românești), inspirată din lucrarea similară a lui Constantin Diaconovici-Loga. O rostire simplă, fără efecte retorice sau înfloriri de stil, având ca sursă limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
de la Collège de France. E acceptat în loja masonică de orientare republicană L’Athénée des Étrangers și figurează printre întemeietorii publicației „Les Écoles” (1845). O realizare deosebită a lui R. o constituie inițierea Societății Studenților Români, al cărei Apel îl redactează. Căsătorit în 1847 cu Maria Grant, va avea mai mulți copii, printre care pe Mircea, unul dintre primii socialiști români, și pe Vintilă, care îi va edita scrierile. În mișcarea de la 1848 R. joacă un rol de frunte. Face parte
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
gazetar a lui R. este „Românul”, organ unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. În ziar, directorul este omniprezent, cu articole de fond, cronici economice, artistice, literare, comentarii asupra evenimentelor interne și internaționale. Uneori numere întregi sunt redactate de el. A întemeiat și a girat și alte periodice: „Apărătorul dreptății” (mai-iulie 1863), răspândit subversiv, în manuscrise, apoi „Libertatea” (12-23 iulie 1864), „Conștiința națională” (1865), „Românul de duminică” (1864) - o anexă-magazin a „Românului”; de asemenea, o revistă umoristică, „Țânțarul
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
polemică adresată lui H. Sanielevici, ca răspuns la textul denigrator al acestuia cu privire la literatura lui Sadoveanu. Confirmarea vocației critice vine ulterior, odată cu apariția revistei „Viața românească” (1906), la care va publica aproape un deceniu. Va scrie și la „Adevărul”, „Dimineața” (redactează în 1932 „Pagina femeii”), dar mai cu seamă la „Adevărul literar și artistic”, unde va deține și rubrica intitulată „Cărți și reviste”, fiind prezentă în paginile revistei din 1925 până în 1939, precum și la „Noua revistă română”, „Drapelul”, „Povestea vorbei”, „Educația
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
puțin parțial, Împrumutând din viitor 45. Este adevărat, multe companii europene rivalizează cu cele americane și economia Uniunii Europene este aproape la fel de competitivă ca a noastră, dar nu continuă America să producă mai mulți milionari? Incorect. După cum arată un raport redactat de Cap Gemini Ernst &Young Împreună cu Merril Lynch, Europa se mândrește cu 2,6 milioane de milionari - indivizi ale căror lichidități financiare sunt de cel puțin 1 milion de dolari, fără să includem proprietățile imobiliare În care locuiesc - În timp ce America de Nord
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fi „obligați” din interior să le ajute. Desigur, aici intervine și percepția costului intervenției. Într-un experiment, studenții au fost rugați să ia parte la un nou program de ajutorare a celor fără locuință. Costul ajutorului era fie scăzut (să redacteze timp de aproximativ o oră cereri de donații), fie ridicat (să interacționeze direct cu cei care trebuiau ajutați timp de mai multe ore). După ce li s-au adus la cunoștință cele două modalități de ajutorare, studenții puteau alege între a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1997), printre care menționarea fără echivocuri a metodei folosite în eșantionare, formularea întrebărilor, tabelele sintetice, dar și anexele detaliate. Se înțelege că, în funcție de beneficiar și de instituția căreia i se adresează, respectivul raport poate fi mai tehnic și complex sau redactat într-un limbaj mai natural și mai puțin încărcat cu detalii. Oricum, atunci când rezultatele se fac publice, apare limpede că nu poate fi vorba despre un raport propriu-zis, ci doar - pe lângă datele în procente - despre câteva elemente esențiale. Și la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
, revistă literară și umoristică apărută la București, bilunar, între 15 ianuarie și 15 mai 1896. Numai nouă numere se păstrează din această publicație redactată de Alceu Urechia. Denumirea periodicului ascunde o intenție polemică, vizând rubricile literare ale cotidianului socialist „Lumea nouă”. În L. v. se parodiază o anume manieră de a discuta situația literaturii române, specifică epocii (lipsa publicului avizat, mulțimea traducerilor ș.a.), chiar
LUMEA VECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287891_a_289220]