6,870 matches
-
1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea proceselor psihologice, în conduitele de răspuns mnezic, motor, cognitiv, imaginativ, emoțional și decizional; capetele
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
suficientă pentru formarea unor deprinderi practice. Caracterul și structura unei acțiuni practice sunt determinate în primul rând de scopul ei real, de condițiile concrete de realizare. În această privință, atât fiziologia, cât și psihologia au ajuns la concepția învățării prin reflexe condiționate de tip stimul - răspuns. Bazele ei au fost puse de teoria clasică a reflexelor condiționate (I.P. Pavlov) de învățarea prin încercare și eroare (E. Thorndike) învățarea prin condiționare instrumentală (J. Skinner). Concluzii 1. Esența învățării constă în însușirea de către
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
primul rând de scopul ei real, de condițiile concrete de realizare. În această privință, atât fiziologia, cât și psihologia au ajuns la concepția învățării prin reflexe condiționate de tip stimul - răspuns. Bazele ei au fost puse de teoria clasică a reflexelor condiționate (I.P. Pavlov) de învățarea prin încercare și eroare (E. Thorndike) învățarea prin condiționare instrumentală (J. Skinner). Concluzii 1. Esența învățării constă în însușirea de către individ a noi cunoștințe despre proprietățile lucrurilor și fenomenelor, prin însușirea de noi acțiuni și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
a) întărirea - unul din semnale trebuie să aibă semnificație, să fie legat de anumite trebuințe ale individului; legăturile conduc la satisfacerea acestor trebuințe; b) repetarea - prin care se asigură păstrarea acelor legături dintre obiecte sau proprietăți care sunt urmărite. Pentru reflexele instrumentale, condițiile formării noilor legături sunt: • activismul organismului determinat de o trebuință nesatisfăcută și care generează acțiuni de căutare și încercare; • o recompensă, adică întărirea anumitor activități în situația dată; ea asigură separarea și fixarea acțiunilor necesare; • caracterul sistematic al
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice a elevului. Dar, cu toate părțile sale bune, modelul bazat pe behaviorism, adică pe reducerea întregii comportări a omului, inclusiv a învățării, la formarea de reflexe prin folosirea întăririlor, a pedepselor și recompenselor, prin încercare și eroare are și neajunsuri. Învățarea nu poate fi adaptată în întregime la necesitățile și interesele individuale, limitate ale fiecărui copil. Ea exprimă într-o măsură foarte mare nevoile și interesele
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1). III.4.Teorii actuale ale învățării Două considerații preliminare stau la baza concepției lui Gagne. Înainte de toate trebuie evitat reducționismul teoriilor istorice asupra învățării, care au consfințit anumite prototipuri particulare de învățare, absolutizând cazuri determinate supuse stadiului experimental (asociația, reflexele, memorarea listelor verbale). În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, așa cum apare din observațiile mai largi și nepreconcepute, că învățarea depinde de anumite condiții interne sau externe subiectului, care nu numai că fac posibilă sau efectivă o anumită
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de învățare: învățarea prin descoperire (prin care elevul poate fi învățat să utilizeze strategii euristice pentru a ajunge la adevăruri noi). O ierarhie mai complexă a învățării, formulată de S. Ball, conține șase nivele de învățare: 1. a. - condiționare clasică (reflexe condiționate) b. - învățare prin asociații (prin contiguitate) c. - învățare prin întărire (condiționare instrumentală) d. - învățare prin imitare de modele 2. a. - generalizarea (același răspuns la stimuli diferiți) b. - discriminarea (răspunsuri diferite la stimuli asemănători) 3. Învățarea conceptelor (înțelegerea trăsăturilor unei
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la limita inferioară și sub aceasta scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul diastolei fie de scăderea volumului sangvin fie de creșterea acestuia, consecutiv fiind declanșate reflexele și secrețiile glandulare necesare reglării volemiei. Mecanism umoral. Acționează prin intermediul hormonului adrenocorticotrop, secretat de hipotalamus, și prin aldosteron, mineralocorticoid secretatat de corticosuprarenale. Acești doi hormoni au rol în realizarea osmolarității lichidelor extracapilare și interstițiale, care la rândul ei are rol
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
chemoreceptorii sinocarotidieni sensibili la variațiile presiunii și compoziției chimice a sângelui circulant) ce adaptează activitatea cordului la vasomotricitate și la necesitățile în oxigen. Cele mai importante conexiuni sunt stabilite însă cu centrii din hipotalamus, sistemul limbic și cortex, stabilindu-se reflexe complexe de adaptare a activității cardiovasculare la reacțiile vegetative ale organismului și la diferitele activități ale acestuia. Funcția inotropă a cordului este stimulată de insulină, glucagon, catecolamine, tiroxină, cortizol, serotonină, și este diminuată de acetilcolină, hipoxie, hipercapnie și acidoză. 3
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sunt cuprinse între 100-140 mm Hg (cu media 100 mm Hg), iar ale tensiunii arteriale diastolice între 60-90 mm Hg (cu media 75 mm Hg). Reglarea presiunii arteriale se face prin mecanisme nervoase și prin mecanisme umorale. Mecanismele nervoase sunt reflexe declanșate de impulsurile sosite de la zonele reflexogene endocardoaortice și sinocarotidiene (ce prezintă receptori sensibili la variațiile presiunii și ale compoziției chimice sangvine) la centrii nervoși specifici bulbari și pontini. Circulația sângelui în vene. Venele, în special cele mari, au pereți
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
face pe seama debitului sistolic sau pe seama frecvenței cardiace. Frecvența cardiacă în repaus și clinostatism are valori cuprinse între 60 și 90 bătăi/min (cu media 72) la bărbat și 70-100 bătăi/min (media 82) la femei. La adoptarea ortostatismului, prin reflex clinoortostatic, frecvența cardiacă crește cu 10-12 bătăi/min. La spotivii de performanță frecvența cardiacă este de aproximativ 50 bătăi/min la bărbați și 60 bătăi/min la femei. Tahicardia de efort are loc prin stimulare simpato adrenergică și deci este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
produce distensia plămânilor și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali și alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și implicit excitarea unor mecanoreceptori pulmonari subpleurali, peribronhiali, bronhiali și alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alveolari. De aici pleacă impulsuri pe cale vagală care ajung la centrul pneumotaxic pontin, ce inhibă centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
centrul respirator, urmând expirația. Acest proces de feedback negativ poartă numele de reflexul Hering-Breuer sau reflexul inhibitor al respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele umorale. CO2 și H+ stimulează direct centrii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă. Masticația este un act voluntar dar și reflex prin care alimentele sunt tăiate, triturate și amestecate concomitent cu impregnarea lor cu salivă, formându-se bolul alimentar. Se realizează prin mișcări ritmice de coborâre și ridicare a mandibulei, la care se adaugă mișcări de propulsie, retropulsie și lateralitate și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eferente fiind reprezentate de fibre simpatice și parasimpatice. Stimularea parasimpaticului duce la secreția crescută a unei salive fluide, iar stimularea simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin mecanism central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
reprezentate de fibre simpatice și parasimpatice. Stimularea parasimpaticului duce la secreția crescută a unei salive fluide, iar stimularea simpaticului este urmată de secreția unei salive în cantitate mică dar vâscoasă. Secreția salivară este reglată și coordonată prin mecanisme reflex necondiționat, reflex condiționat și prin mecanism central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex inițiat voluntar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nervoase necondiționatew și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi determină emiterea unor impulsuri ce ajung la centrul gastrosecretor bulbar, de unde pe cale vagală sunt stimulate glandele stomacale. Dat fiind faptul că centrul bulbar se află sub controlul hipotalamusului și cortexului, pot fi elaborate reflexe gastrosecretorii condiționate la diferiți excitanți care concid în timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată odată cu intrarea alimentelor în stomac și are la bază un mecanism nervos, realizat pe cale vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
monozaharidul corespunzător lipaza intestinală, care scindează lipidele în acizi grași, gliceroli, monogliceride Reglarea secreției intestinale se face atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din duoden enterocrinina, hormon ce stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează nu numai secreția pancreatică exocrină și pe cea biliară, dar
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care dă materiilor fecale culoarea brună. Defecația este un act reflex parțial voluntar (arcul reflex se închide la nivel medular și este controlat cortical) prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la exterior. La cei mai mulți indivizi defecația ajunge un reflex atât necondiționat cât și condiționat de condițiile sociale, inhibarea acestuia fiind cauza cea mai frecventă a constipației. 5.4. Absorbția substanțelor alimentare Absorbția este procesul prin care diferiții constituienți alimentari și substanțe rezultate din digestie pătrund în mediul intern al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
organismului sunt implicate două componente ale sistemului nervos: a) Sistemul nervos somatic. Prelucrarea impulsurilor ajunse pe căile aferente la diferite nivele ale sistemului nervos central duce la apariția senzațiilor și reacțiilor conștiente și inconștiente, implicit a motilității voluntare și involuntare (reflexe). Chiar în repaus, mușchii striați se află într-o stare de ușoară contracție, necesară menținerii posturii și realizării mișcărilor, numită tonus muscular, menținută prin impulsurile eferente sosite de la scoarță, cerebel și unii nuclei mezencefalici. Reflexele motorii simple se realizează la
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a motilității voluntare și involuntare (reflexe). Chiar în repaus, mușchii striați se află într-o stare de ușoară contracție, necesară menținerii posturii și realizării mișcărilor, numită tonus muscular, menținută prin impulsurile eferente sosite de la scoarță, cerebel și unii nuclei mezencefalici. Reflexele motorii simple se realizează la nivel medular, reacțiile motorii mai complexe sunt coordonate de către centrii nervoși din trunchiul cerebral, iar neocortexul motor sau aria corticală motorie este locul de comandă voluntară a mișcării. Impulsurile motorii corticale care nu sunt destinate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nucleilor extrapiramidali), destinat mișcărilor automate și adaptării tonusului muscular. Cele două sisteme influențează simultan motoneuronii medulari, dar cu predominanța unuia. Un reflex monosinaptic are ca substrat anatomic un neuron senzitiv ce face sinapsă cu un neuron motor la nivel medular. Reflexele polisinaptice presupun existența unuia sau mai multor neuroni intercalari ce pot face legătura cu alte segmente medulare sau cu neuroni din etajele supramedulare. Un rol extrem de important în coordonarea mișcărilor îl are cerebelul, care contribuie cel mai mult la realizarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]