6,309 matches
-
a IX-a Un loc binecuvântat - Ruginoasa 7 aprilie 2014, Ruginoasa Dragă Andrei, Abia aștept să vii pe la mine, așa cum mi-ai promis; număr cu emoție zilele până vei ajunge. Când vei fi deja aici, îți promit că nu vei regreta: Ruginoasa este tărâmul frumuseții - este încărcată de un puternic suflu istoric și legendar, este bine poziționată din punct de vedere geografic, având căi de comunicare cu multe zone din jur; are în apropierea sa păduri, ape, pajiști ce se contopesc
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
am fost aleși pe post de pălărie de către un mădular administrativ al Puterii naționale dă seama de culoarea, ambițiile și naturelul acestuia. Ei s-au asociat la vârf, noi ne-am întovărășit la temelie. Mi se pare ideal. Ce am regretat enorm e că excesiva amabilitate a gazdelor ne-a parcat pe seniori (Vintilă Mihăilescu, doamna sa și netrebnicul de mine) direct în burta (de cinci stele) a cetății, la hotel „Medieval“, în vreme ce junimea voioasă a campat, tot luxos, dar în
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dimir Tismă neanu, Andrei Cornea, Lucian Boia). Două cărți de temelie pentru orice dezbatere dornică să lu mi neze ideile politice românești de acum înainte, editate sub egida Institu tului de Studii Populare, cu sprijinul Funda ției Hanns Seidel. Am regretat enorm că nu am putut înregistra dialo gurile purtate pe marginea uneia sau alteia dintre contribuțiile cuprinse în aceste volume. Pe de altă parte, cele aproape trei ore de substanțială interactivitate cu câteva sute de studenți de la Universitatea Româno-Americană, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
n-au vrut să mă vadă abonat la 112...?!? Și că, de la aceiași oameni în a căror părere cred de obicei, am auzit nemulțumiri și despre Afrim-ul și Bocsárdy-ul din festival, dar inclusiv despre Carnavalul lui Purcărete, cel atât de regretat de cara gia lomanul din mine?! În fine, nu pot omite strania senzație că, după o săptămână de festi val românesc, în care, cu o excepție, am ales să văd numai spectacole în limba ma ghiară, am senzația că m-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
foarte bun organizator. N-am să-l uit pe Ilie Patraulea, profesorul de pedagogie.Când vorbea despre copii, când ne arăta ce așteaptă ei de la noi, cât sunt de nevinovați, câtă muncă depun ei în rezolvarea temelor, te făcea să regreți toate greșelile pe care le-ai făcut față de acești micuți muncitori. Fiul directorului, Alexandru Marinescu, profesor de limba franceză și română, făcea lecții de literatură. Îi sorbeam lecțiile. Când îl vedeam, mic de statură, aproape rotofei, puțin chel, deși tânăr
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nu e dacă ai avut sau nu dreptate. Trebuie să-ți sapi grădina până la capăt, chiar dacă nu înflorește nimic în ea. Și spun asta fără emfază. Doar cu o mică părere de rău. De fapt, nu știu prea bine ce regret. Mulți spun că dacă ar lua viața de la capăt ar trăi-o la fel. Sunt, probabil, mulțumiți de ce au făcut. Eu recunosc că am motive serioase să mă tem că am fost, mai degrabă, "trăit" de întîmplări. Dovadă și faptul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cu muntele din imaginația noastră, populat de nimfe ce pot fi bănuite la tot pasul, în spatele fiecărei stânci și al fiecărui tufiș. Cei care au avut proasta inspirație să vrea să-l privească de aproape, ca mine, au ce să regrete, dacă romantismul nu-i ajută să uite ce-au văzut și sa se întoarcă la ce și-au închipuit. Un Olimp inventariat amănunțit, metru cu metru, pentru a demonstra că legenda n-are nici un temei, n-ar dovedi decât că
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
vindecător, a răspândit molimi. Ahile, înainte de a fi viteazul neîntrecut de la Troia, s-a purtat ca un ambuscat oarecare, deghizat în haine femeiești și ascuns printre fetele lui Lycomedes, regele dolopilor, ca să scape de războiul troian, iar în In-fern își regretă vitejia, zicând că ar prefera să fie cel din urmă în lumea viilor decât cel dintâi în lumea umbrelor. E imposibil să te lămurești din povestea Pandorei dacă zeii au amestecat speranța cu lucrurile bune pe care au ținut să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să văd ceva scris de el, căci, oricâte zâmbete răutăcioase ar stârni povestea cu "buna ciocolată elvețiană", Theo rămâne un maniac interesant. Unul din cei mai interesanți pe care i-am întîlnit și, măcar, din acest punct de vedere, nu regret că am venit pe "Lumea Renașterii". Poate, mintea sa e tulbure, dar, cu siguranță, nu e o ființă mediocră, chiar dacă uneori îmi inspiră compasiune. La urma urmei, unde e granița dintre "normal" și "anormal"? Theo e, în sine, un spectacol
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
franțuzește. Americanul n-are această aroganță. Oricât ai stâlci limba engleză, nu te privește agasat. Se străduiește să priceapă ce vrei. Faptul că ești străin n-are, pentru el, nici o importanță. Ne reluăm "excursia" pe străzile în pantă, dar curând, regretăm că n-am luat în serios avertismentul lui Dan care ne-a atras atenția, de dimineață, să avem la noi pulovere, deoarece în San Francisco poți trăi, vara, în amurg, "cea mai supărătoare experiență de iarnă". Temperatura s-a prăbușit
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
români care sunt îndrăgostiți de New York. Îl socotesc un oraș absolut fascinant, fabulos, în care nu te poți plictisi niciodată. N-am argumente cu care să-i contrazic. În mine, însă, acest delir de piatră, beton și sticlă deșteaptă, culmea, regrete bucolice. La Los Angeles, nu ezitam să mă consider un citadin convins. Aici, încep să am unele dubii. Nu mai sunt sigur nici că mi-am păstrat o privire lucidă asupra mizeriilor de la noi. Dovadă că mă surprind, uneori, fiindu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
I help you? ("Vă putem fi de ajutor cu ceva?") îl întreabă pe Nick care le lămurește pățania, adăugând că, probabil, bateria e de vină. Cei doi întorc mașina spre Chevrolet-ul nostru și încearcă să ne dea curent. Tentativa eșuează. Regretând, femeia ne atrage atenția că ne găseam chiar lângă indicatorul No parking și că, deci, după ghinionul cu pana, Nick risca și o amendă. Ne ajută, fără să le pese de ploaie, să împingem mașina ceva mai încolo. Așa ceva, pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cu mașinile, la "o sală" unde are loc un soi de banchet, cu ocazia hramului bisericii. Mă întîlnesc cu Aurel Dragoș Munteanu, fost ambasador al României la ONU, apoi la Washington. De-j misionat din post și stabilit în America. Regretă (zice) că nu poate să rămână la "masă", pretextează niște treburi familiare, dar îmi propune să vină mâine la Nick, să discutăm. Cândva, am fost colegi de redacție. Am rămas de atunci în raporturi bune, în ciuda diverselor mistere ce-l
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mă supăr și eu - tu n-ai nimic de acolo. Lasă timpul să ți-o dovedească mai mult decât șirurile acelui care te-ar îmbrățișa dacă ai fi de față. Al tău, fără incidente, M. Eminescu N. B. Îmi scrii că regretă. Nu regretă nimic, te asigur, nu e gelos deloc și, după spusa lui, nu se teme de a te pierde. Fii convinsă de asta. Pentru întîia dată te-ai înșelat cu totul în 189 {EminescuOpXVI 190} privirea unui om. Încă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și eu - tu n-ai nimic de acolo. Lasă timpul să ți-o dovedească mai mult decât șirurile acelui care te-ar îmbrățișa dacă ai fi de față. Al tău, fără incidente, M. Eminescu N. B. Îmi scrii că regretă. Nu regretă nimic, te asigur, nu e gelos deloc și, după spusa lui, nu se teme de a te pierde. Fii convinsă de asta. Pentru întîia dată te-ai înșelat cu totul în 189 {EminescuOpXVI 190} privirea unui om. Încă o dată, nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nu pentru că mă cred irezistibil sau pur, ci numai... pentru că sunt singurul om pe lume care te iubește pe tine cu toate puterile existenței sale... De-aceea nu zic să mă iubești cum te iubesc... Atunci n-aș fi putut regreta atât. A! știu eu de ce ești atât de neîndurătoare cu mine! Ți-ai zis: acest om și-a pus mintea să mă aibă... El n-are avere, n-are timp, nu e plin de galanterie și de duh... n-are
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
da fericire, de pace, de liniște, de iubire fericită, de viitor strălucit, de noroc, de sănătate, pe care pentru cea din urmă dată ți le doresc Veronica 30 ianuarie 1880, Iași [VERONICA MICLE] Domnule Eminesco, Am primit scrisoarea d-voastră, regret că conține atâtea fraze duioase pe care vă mărturisesc că nu le mai pot crede și prin urmare, vă rog, nu considerați această scrisoare a mea ca răspuns, căci n-ași avea ce răspunde, însă mă, simt datoare a vă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
aceasta e partea oamenilor drepți și de inimă. D-l în chestiune poate să zică orice-i va plăcea, eu am băgat de curând seamă că el e de rea-credință. Tu știi, amicul meu, cât știu ceti în suflete: el regretă mai mult decât îți poți închipui, căci el mi-a mărturisit că-i este rușine să-mi spună până la ce punct mă iubește și e gelos și se teme că mă va pierde. 631 {EminescuOpXVI 632} Lucrul însă care mă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
iubim! Dar ne iubim? Spune-mi mă iubești cu toată libertatea inimei și conștiinții? Și, dacă mă iubești, scrie-mi mult și mai bine, să pot citi. Veronica Spune-mi, ai primit ieri două scrisori de la mine? Tu crezi că regret pe d. C. Te înșeli, regret ce-am făcut. {EminescuOpXVI 633} [VERONICA MICLE] [2? februarie 1882] Prezentată la Oficiul Jassy Trimisă de Oficiul I[ași] Nr. prezentat 658 Cl. P No. cuv. 20 Gr. T. Data 8 1882 Ore 11
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
acea convingere. Obișnuită sau nu, ea m-a făcut să mă ridic multă vreme deasupra existenței zilnice, și datorită ei am plutit, literalmente, la înălțime si asta ani de-a rândul, ani pe care trebuie să vă spun că-i regret și acum. Am plutit până-n seara când... Dar asta-i altă chestiune si mai bine să nu vorbim de ea. De altfel poate că exagerez. Mă simțeam bine în toate privințele, e adevărat, dar în același timp nimic nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
mori; te frângi, dar nu te înclini! Dar eu mă înclin, pentru că mă iubesc. După cele povestite, ce credeți c-am simțit? Silă de mine însumi? Vă înșelați; mi-era silă mai curând de ceilalți. Îmi cunoșteam slăbiciunile, și le regretam. Le uitam, totuși, ca și până atunci, cu o încăpățânare vrednică de toată lauda. În schimb, îi judecam în inima mea, clipă de clipă, pe ceilalți. Asta vă scandalizează? Credeți poate că nu-i logic să fie așa? Dar aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
semăna din ce în ce mai puțin [a] haiduc și își schimba obiceiurile. Programul Siei era și el schimbat. Nu mai avea atâta libertate, iar plimbările cu Lică erau acum la cofetărie și cinematograf. Culmea distracțiilor selecte în tovărășia acelui cavaler fercheș! Totuși ea regreta lucrurile de mai înainte, dar Lică hotărâse că nu se mai poate merge acolo. In schimb, îi povestea amănunțit tot ce făcea, ca unui camarad. Sia nu purta necaz femeilor pe care Lică i le vindea în detaliu și pricepea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din partea ei un răspuns să vă aduc. Se bucură că doriți s-o vedeți; dar cum e supărată cu tatăl vostru și cum voi sunteți măgari cu tatăl vostru, nu vă poate primi. S-ar face părtașă la mișelia voastră. Regretă și vă dorește multă minte." ,, ... A! ... O!" mi-au rânjit amândoi, ca să nu aibă aerul că vor să mă muște . Am adus-o bine? -■ Cum să nu fie bine! râse Elena. - Să mai vedeți: mai e ceva! "Domnișoara Sia nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Din Tisa la Bug vrem hotare. Mergem în Câmpia Basarabilor, Plină de grâne, plină de dor. Și’n Bucovina cu mănăstiri și brazi Mergem la luptă, dragi camarazi...” Desigur, am citit cu mare atenție și ediția a II-a și regretam că-n prezentarea cărții făcută în Palatul Culturii nu am reprodus mulțumirile pe care semnatara volumului și truditoarea realizării lui, Ioana I. Larco, le înscrie pe pagina interioară a coperții-față, și a cărei prezentare atenționează lectorii asupra valorii volumului și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
zilnice concretizate într-un jurnal fragmentat) și precizează reperele cronologice ale cărții: mai 2006-mai 2009. Într-un prim interviu apărut în „Adevărul de Vaslui” din 1 mai 2006, inspirat gândit și scris de jurnalista Luminița Moldoveanu, autorul declara că nu regretă nimic din ceea ce a trăit și se poate socoti un om fericit: Un colț de rai într-o curte mică, străjuită de meri înfloriți, alintați de vântul care scutură petalele florilor peste lăcrămioarele sădite la rădăcinile lor. O casă frumoasă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]