11,435 matches
-
de nisip pe malul mării și ca picăturile de ploaie“19. Precaritatea surselor n-a permis decât reconstituirea sumară a atitudinii maghiarilor față de străini. În povețele adresate fiului Emeric, redactate între altele de un cleric alogen, regele Ștefan I (997-1038) releva ce mare folos aduc țării și puterii monarhului oaspeții și noii veniți: „Dacă oaspeți vin din diferite regiuni și provincii, ei aduc cu sine numeroase limbi și obiceiuri, modele și arme și toate acestea înfrumusețează țara, ridică fastul curții și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
militară și la elită. Gens Bohemorum și gens bohemica se întâlnesc în sursele latine occidentale din secolul IX, apoi, începând cu cel de-al XII-lea veac, sunt înlocuite de natione Boemicus, însă asupra semnificației termenului planează incertitudinea. Cronografia locală relevă existența în rândul cehilor a unei pronunțate conștiințe de sine. La Cosma de Praga Sfântul Adalbert este noster episcopus, militarii sunt nostri, Boemia • nostra terra, boemii - nostra gens, normele de drept - ritus terre nostre și Vltava - noster iste fluvius Wltava
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nenumărate lupte cu teutonii, bulgarii, grecii, românii, slavii etc. -, cât și prin acte de recunoaștere benevolă din partea unor adversari mai slabi sau prin alianțe matrimoniale de felul căsătoriei fiului lui Arpad, Zoltan, cu fiica ducelui Menumorut. Chiar dacă fiecare autor medieval releva trăsăturile definitorii ale acestui popor în manieră proprie - Anonymus se referea la violența și la curajul cu care au atacat și au jefuit teritorii întinse, iar Simon de Kézai - la binefacerile ce rezultă din trecerea de la traiul nomad și prădalnic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din evoluția Marelui Război Nordic, ci și din evoluția statutului juridic al Principatelor Române, cea din urmă fiind grăbită, în mare măsură, de cea dintâi. Războiul cu Rusia, deși încheiat, în aparență, cu victoria deplină a Porții Otomane, i-a relevat, așadar, acesteia, în toată amploarea sa, pericolul pe care îl reprezenta pentru securitatea și stabilitatea pozițiilor sale de la nord de Dunăre avansul Rusiei către gurile fluviului. Ca urmare, așa cum am enunțat la începutul acestor rânduri, s-a grăbit să ia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
armoniei ei cosmice, ingenuumul în forța lucrurilor și capacitatea de a înțelege”); panteismul (Dumnezeu e în lume, însă inactiv, prin contrast cu prezența păgânului Zamolxe); copilăria și satul natal, erosul, inserțiile folclorice sub forme originale etc. O paralelă stilistică Arghezi-Blaga relevă virtuozitatea „cuvântului adjectival și atributiv” la primul, „poezia substantivului” la al doilea, respectiv sentimentul detaliului versus sentimentul întregului. Celelalte două cărți, Pompiliu Constantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice” (1981) și G. Călinescu - poet și teoretician al poeziei (1982), sunt acumulări
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
evenimentele istorice de la gurile Dunării. Publicate sub formă de articole, cea mai mare parte a acestor texte au fost reunite în volumul Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare. I. Studii istorico-filologice (1974). Pe aceeași linie relevă, într-o serie de articole din „Cuget românesc” (1952-1954), Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor, evidențiind rolul de factor cultural catalizator al „latinilor orientali”. Preocupat în mod deosebit de marile personalități enciclopedice congenere (Cantemir, Odobescu, Hasdeu), are norocul să descopere
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
pentru ca în timpul războiului să se disocieze tranșant. Din 1943 Blaga nu mai colaborează la „Gândirea” și, timp de un an și câteva luni, scoate la Sibiu o revistă proprie, antigândiristă, „Saeculum”. Corespondența lui Lucian Blaga cu Nichifor Crainic, editată postum, relevă că și în deceniile precedente existaseră momente de tensiune între stânga și dreapta. Indiferent însă de raporturile explicite, cele două orientări nu compun un același curent ideologic sau, în orice caz, reprezintă nuanțe distincte, chiar antinomice ale g. Filosofia lui
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
V.V. Haneș și C. Fierăscu redactează și publică manuale de limbă română pentru clasele „secundare, gimnazii de băieți și fete” (1938, 1942). Autor al unor studii care nu pot fi trecute cu vederea în bibliografia temelor în discuție, G. se relevă ca un cercetător informat, cu opinii de cele mai multe ori argumentat dezvoltate. Începutul îl face cu Poezia lui A. Vlahuță. Cercetare critică literară (1916), o primă încercare de privire analitică asupra operei scriitorului. Un segment din această lucrare va fi inclus
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
eu de făcut o distincție aici. Fragmentarismul modern nu este același lucru cu fragmentarismul postmodern. Fragmentarismul modern este o funcție derivată din intuiție. Toată ideea pornește de la faptul că intuiția, prin fluxul mental sau psihic fragmentar prin care ea se relevă, garantează autenticitatea nemijlocită, totalizatoare a percepției. Modernismul mai spune că În momentul În care eu elaborez un discurs sistemic, un suprasens ordonator, pus deasupra intuiției, eu alterez inocența autentică a percepției totalizatoare prime și Îmi construiesc o anumită identitate intelectuală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lucru gata făcut (care ar putea fi luat așa cum este, utilizat pentru cogniție sau comunicare și apoi pus Înapoi la locul său, fără ca utilizarea aceasta să-l fi modificat), ci doar drept energeia (activitate creatoare perpetuă). Analizată atent, această afirmație relevă cel puțin două caracteristici esențiale. Și anume: pe de o parte, limbajul nu este ceva static, dinainte determinat; pe de altă parte, el nu este ceva exterior individului. Este un act al subiectului vorbitor, care resemnifică lumea și se orientează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vorbi despre rezistența izolată Împotriva schimbării forțate având modelul omului și societății sovietice. După 1960, există o diversificare a dezvoltării comunismului autohton, momentul când acesta a produs - ori a căutat să producă - adeziunea cu partidul care părea să-și fi relevat, să zicem, propria cale. În acest sens, contra-cultura comunistă refăcea prin mistificare momentele anterioare ale culturii noastre, impunând aproape la fiecare cincinal un nou prezent. După 1990, lumea românească devine doar parțial conștientă de această mixtură, de aceste fragmente de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și la nivelul maselor, literatura având o pregnanță mult mai mare decât o are astăzi, În ce măsură acest tip de lectură este o lectură specifică, condiționată de aspectul politic și de contextul sociopolitic existent sau ea nu face altceva decât să releve mult mai pregnant rolul profund existențial pe care Îl are literatura? Ar fi important de discutat, pornind de la acest aspect al lecturii și al implicării În lectură, cum se poate construi o rezistență reală a propriului discurs, a propriei construcții
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că subliniază rolul nivelator al credinței În practica socială, deci că modelul economic pus În funcțiune de capitalism este de fapt instrumentat de supremația unei credințe. Nu urmăresc să detaliez alte aspecte ale tezei weberiene larg acceptate azi. Doresc să relev că, spre deosebire de alte credințe ori cutume, credința religioasă este prin practica ei comunitară o constrângere culturală majoră care a reconstruit comportamentul comunității și individului din temelii. De asemenea, merită să se observe că mai ales raportul dintre secularizare ori secularismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceste cursuri: le receptează niște viitori specialiști, deci cei care s-ar presupune că au deja un simț critic cu care pot relaționa informațiile pe care dumneavoastră ni le dați? Realitatea este alta. O sumară experiență didactică poate deja să releve că acești studenți nu au instrumentele prin care pot recepta asemenea informații. Marea noastră problemă este asta. Cei care vin nu au instrumentele prin care pot să-și aproprieze această experiență istorică. E mai grav decât faptul că ne dați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un mesager pentru viitor sau ca o „stea în bezne”, poartă spre libertate și nemărginire. Metafora „vâlvătăii” cu care își desemnează harul poetic sugerează caracterul paradoxal al stării de creație - ardere și luminare, agonie și extaz. Critica de întâmpinare a relevat caracterul elegiac, melancolic al acestei poezii izvorâte din durere, dintr-o tristețe organică, nedeterminată, sinceritatea și autenticitatea emoției, sensibilitatea, delicatețea trăirilor, precum și simplitatea clasică a formei, plasticitatea, virtuozitatea prozodică. I s-au reproșat însă exprimarea prea directă, chiar naivă, prea
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
autohtone la constituirea patrimoniului universal, prin demonstrarea circulației neîntrerupte și a transferului reciproc de valori. Un exemplu doveditor este Eminescu, care tinde să realizeze sinteza național-universal și folclor-poezie cultă, primind impulsuri și din alte arii de cultură pentru a-și releva mai expresiv latențele propriului talent. Depășind formalismul asociativ, inutil, în direcția formulării judecăților estetice, studiile de acest fel rotunjesc profilul istoricului literar, oferindu-i mijlocele necesare cercetării moderne, pluridisciplinare. Curgerea stilistică avântată, prompt temperată de frecvența incidentelor, învederează dominarea netă
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
lecturii este „alinarea - trecerea pentru câteva ore din lumea reală în lumea de vis”. Interviul dat de E. Lovinescu în ultimul său an de viață lui Cuza Marinescu este prilejuit de apariția volumului T. Maiorescu și posteritatea lui critică și relevă atitudinea consecventă a lui Lovinescu față de critica maioresciană; analizând rolul lui Maiorescu și al junimismului în istoria culturală a României, Lovinescu opinează că, în condiții istorice nefavorabile, când ideologiile extremiste prevalează, critica estetică de sorginte maioresciană (în speță, disocierea valorilor
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek harmatában-Pe pârâu de rouă (1985) se remarcă nu numai prin performanța traducătorului, dar și prin aportul folcloristului care relevă specificul baladelor și colindelor românești, comparându-le cu cele maghiare. Într-un volum consacrat cântecului bătrânesc, Balladák földjén. Válogatott tanulmányok, cikkek [Pe pământul baladelor. Culegere de cercetări cu privire la balada populară] (1977), un capitol aparte este rezervat cercetărilor comparate. F. prezintă
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
morale, măsura în care faptele, personajele sunt motivate de logica internă a textului, procedând la analiza, scenă cu scenă, a desfășurării acțiunii. E pentru el un bun prilej de a face considerații despre existența umană, despre relațiile sociale, familiale etc., relevând sensuri, nuanțe, subtilități psihologice sau ideatice. Când ia în discuție interpretarea, pleacă de la corectitudinea distribuției, de la necesitatea respectării compatibilității între datele naturale ale unui actor și caracterul fundamental al personajului. Cronicile cuprind și impresiile unui spectator ce trăiește cu adevărat
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Sub zodia acesteia urma să stea prezentarea trăirilor intime ale personajului central, Călin Adam, figură parțial fictivă, parțial un alter ego al autorului. Marcate în fond de o puternică angoasă existențială (F. mărturisește lecturi atente din Kierkegaard și Papini), trăirile relevă o discontinuitate programatică, sugerând o psihologie nebuloasă. Totuși nu lipsit de luciditate, eroul își etalează calm, oarecum neutru, reacțiile extravagante, glisând de la ridicol la cinism ori căzând într-o ingenuitate neverosimilă. Caracteristică îi este intensa bucurie în fața vegetalului oricât de
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
și religie (Tragic și demonic, 1980), de problemele limbajului poetic, de construirea identității personale în raport cu alteritatea, de răspunsul civic și politic la provocările prezentului. Remarcabilă a fost seria de articole consacrate tendințelor poeziei momentului, Despre moda poetică (1968-1971), trăsăturile definitorii relevate fiind: delirul verbal, beția de imagini, disprețul pentru formă, falsa profunzime, atitudinea de „copii teribili” a unor nume în plină vogă pe atunci. Definiția sociologic-poetică a modei ar fi trebuit să acorde acestui studiu de caz importanța pe care la
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
episoade din lupta antifascistă (pe teritoriul sovietic mai ales), episoade păgubite artistic atât de tezism, cât și de tenta melodramatică, F. se refugiază o vreme în literatura pentru copii. Două proze avându-l în centru pe eroul lui Carlo Collodi relevă darul povestirii și al dialogului, vervă și ingeniozitate îndeosebi în încercarea de a-l mobiliza pe tânărul cititor. Oarecare frăgezime și culoare au și versurile din Umbreluța de argint. Consacrându-se ulterior traducerilor, privilegiat într-o măsură de activitatea sa
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
categorii sociale și psihologice, ca și a moravurilor mereu schimbătoare, posedând o cunoaștere a subtilităților oralității și un perfect meșteșug al versificației, F. a fost deseori clasificat între poeții satirici. Însă temperamental liric, mai ales în povestirile scurte, scriitorul se relevă a fi cu precădere un umorist sentimental, cald-comprehensiv, în descendența lui G. Topîrceanu și din familia lui Ion Băieșu, Valentin Silvestru ș.a. F. depășește actualitatea, trimiterile la particular, prin comparații și ecouri livrești la tot pasul, plimbând lectorul de la Biblie
FILIP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286997_a_288326]
-
nouă, care se vrea frumoasă și limpede. Sub umbra acestei vedenii de foc care ne merge înainte prin pustiu, vrem să trecem printre anarhie și moarte, căutând să aflăm drumul nostru, și nu altul.” Diversitatea de opinii a colaboratorilor este relevată și de Paul Costin Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții despre lume diferite, cu doctrine opuse.” Publicația conține rubrici ca „Poezie”, „Cronica”, „Încotro merg intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
legile fizicii, aceste tehnici presupun fotografierea de la mare distanță și interceptarea unor unde electromagnetice, deși sunt exploatate și alte mecanisme (de exemplu, semnale acustice). Informații rezultate din fotografii și imagistică Informațiile rezultate din fotografii și imagistică (photint sau imint), așa cum relevă denumirea, se referă la fotografierea în vederea culegerii de informații. Mai exact, se realizează fotografii de la distanță pentru a obține imagini ale unor locații sau obiecte la care nu este posibil accesul direct. Această idee a fost pusă în practică sub
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]