10,383 matches
-
36. Necunoscut str. Paris 51 37. Col. Samoilescu Gheorghe, str. Paharnicului 5 38. Nanu Gheorghe, str. Porf. dr. Cantacuzino 8 39. Necunoscut, str. Răspântiilor 37 40. Necunoscut, str. Radu Popescu 27 41. Necunoscut, str. Romă 4 42. Elenă Enanovici, str. Romă 37 43. Anghelescu Gheorghe, str. Sandu Aldea 49 44. Cusuta Horia, str. Sandu Aldea 32 45. Iliescu Petre, str. Sandu Aldea 96 46. Necunoscut str. Tunari 28 47. Sboris C. Siderachis, str. Avram Iancu 7 48. Uzerson Amalia, str. Avram
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Lacului 16 200. Velicu Gheorghe, str. Ștefan cel Mare 75 201. Stanciulescu Istrate, Școala Herăstrău 42 202. Iliescu David, str. Timișului 23 203. Tanu N. Rozetta, str. Eclesiarhului 8 204. Apostoleanu Alexandru, str. Dr. Marcovici 9 205. Gaef Olga, str. Romă 39 206. Popescu Ioan preot și Maria, str. Amiral Murgescu 10 Anexă 1. Atanase Atanasiu 2 apartamente, București, str. Sf. Ion Nou 22 2. Anton Raler, 2 apartamente, București, str. 30 Decembrie 40. 3. Alexandru Pals, București str. Știrbei Vodă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
controlat niciodată Întregul teritoriu elenic. Pe de altă parte, trecutul imperial este revendicat În scopuri iredentiste În Italia lui Mussolini, dar și În Grecia regimului coloneilor, dintre 1967 și 1974, cu reînvierea ,,marii idei” a eliberării de sub turci a ,,Noii Rome” (Constantinopolul), capitală a ortodoxiei. Dimensiunea simbolică a romanitatății orientale Își poate afla, În opinia lui M. Herzfeld, un alt referent În raporturile (cu antecedente istorice, dar și cu noi implicații după 1990) dintre ortodoxie și romano-catolicism În România. Ioana Bot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Stranger”, în The Sociology of Georg Simmel, Free Press, New York, pp. 402-408; șdisponibil și pe Internet la adresa http://condor.depaul.edu/Îdweinste/intro/stranger.htmț. Șerban, Monica (1999), „Aspecte ale atașamentului față de comunitate - studiu comparativ asupra a două comunități de romi căldărari bogați”, Revista de Cercetări Sociale, nr. 1. Uslander, Eric M. (2002), The Moral Foundations of Trust, Cambridge University Press, Cambridge. Verdery, Katherine (2003), Socialismul: ce a fost și ce urmează, Institutul European, Iași șediția originară în limba engleză, 1996ț
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
știu, doi timișoreni. Atât” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „S-au mutat pentru că este mai ieftin și infrastructura este destul de dezvoltată” (femeie, 52 de ani). Situația emigrației sezoniere este destul de clară în Zerind: majoritatea populației de etnie romă emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de trei, patru ani sau chiar mai de mult să meargă în Ungaria la lucru, la ferme de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și infrastructura este destul de dezvoltată” (femeie, 52 de ani). Situația emigrației sezoniere este destul de clară în Zerind: majoritatea populației de etnie romă emigrează temporar, la muncă, în Ungaria: „Avem o comunitate de romi destul de numeroasă în Zerind. În rândul etniei rome este o obișnuință de trei, patru ani sau chiar mai de mult să meargă în Ungaria la lucru, la ferme de grădinărie, ferme agricole, crescătorii de pui. Se întorc la fiecare lună de zile, trei zile vin acasă pe urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Migrația internă dinspre oraș a apărut ca efect al problemelor de natură economică ale celor implicați. Casele în Zerind au prețuri reduse, iar viața este în general mai ieftină la sat. Numărul imigranților este totuși redus. b. Migrația circulatorie a romilor din sat. Aceștia merg la lucru în Ungaria, cu contracte de munca reînnoite lunar, în domeniul horticulturii. Numărul cazurilor de ajutor social din Zerind a scăzut în ultimii opt ani, odată cu apariția acestei posibilități de muncă. c. În Zerind avem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care înseamnă „om” sau „bărbat”) provine din relația de incidență a țiganilor cu Imperiul Roman de Răsărit, de-a lungul a mai bine de patru secole. Acest apelativ nu este lipsit de confuzie: până astăzi, turcii îi numesc pe greci „romi”, iar unii greci refugiați din Asia Mică se autodenumesc „romei anatolieni”. Din acest motiv, preferăm să utilizăm aici denumirea clasică de țigani. În pofida acestor prime indicii, documentația istorică, antropologică și lingvistică relevă alte date. Se remarcă mai întâi frapanta asemănare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
, instituție fondată în 1920 și care funcționează din 1922 la Romă; este cunoscută și sub numele de Școală Română din Romă. A luat ființă după Unirea din 1918, din necesitățile de dezvoltare spirituală ale României Mari, prin legea nr. 167 din 31 octombrie 1920, sub egida Academiei Române. În ședința să din
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
, instituție fondată în 1920 și care funcționează din 1922 la Romă; este cunoscută și sub numele de Școală Română din Romă. A luat ființă după Unirea din 1918, din necesitățile de dezvoltare spirituală ale României Mari, prin legea nr. 167 din 31 octombrie 1920, sub egida Academiei Române. În ședința să din 5 noiembrie 1920, Academia l-a recomandat ca director pe
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
și N. Iorga pentru Școala Română de la Paris) printr-un decret din 24 octombrie 1921. Școală a început să funcționeze din 1922. În ședința Academiei Române din 18 mai 1923, Vasile Pârvan a prezentat un prim raport asupra activității Școlii din Romă în anul școlar 1922-1923. Până în pragul celui de-al doilea război mondial, asemenea rapoarte (semnate de V. Pârvan și, după el, de Ioan Bianu) s-au succedat, uneori anual, cu o frecvență și o seriozitate exemplare, dovedind grijă deosebită pe
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
ședem în Urbe Aeterna litteris et artibus faciendam curavit și la a cărei inaugurare a participat o delegație a Academiei Române condusă de Dimitrie Gusti (în toamna anului 1932). În doar cinci ani, Vasile Pârvan a reușit să imprime Școlii din Romă o puternică dezvoltare. Programul său a călăuzit pe toți urmașii lui de la conducerea așezământului, până la 1940: G. Mateescu (decedat foarte repede), Em. Panaitescu, Scarlat Lambrino și, în timpul războiului, filologul clujean Sever Pop care, ajutat de arheologul Dinu Adameșteanu, a asigurat
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
ai Academiei Române încă din 1869 și, respectiv, 1877), ca și raporturile culturale italo-române din timpul Evului Mediu și chiar mai vechi. Au fost editate două reviste de mare prestigiu științific în perioada interbelică: „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Romena di Romă” (1923-1945, 10 numere) și „Diplomatarium italicum” (1925-1939, 4 volume). După cel de-al doilea război mondial, Academia și-a reluat activitatea (îndeosebi la bibliotecă să), abia din anul 1966, cunoscând o revigorare în perioada 1970-1974, cât a fost director academicianul
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
mondial, Academia și-a reluat activitatea (îndeosebi la bibliotecă să), abia din anul 1966, cunoscând o revigorare în perioada 1970-1974, cât a fost director academicianul Alexandru Balaci, si o renaștere, în vechile tradiții, după 1991, cănd Academia Română a trimis la Romă pe unul dintre vicepreședinții săi, Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Din 1992, au avut loc acolo - pe langă serate muzicale, expoziții de artă sau colocvii culturale - câteva evenimente literare de rezonanță europeană: decernarea Premiului „Unione Latină” (scriitorului spaniol Gonzalo Torrente Ballaster); simpozioanele „Mircea
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
s-a aflat, între 1997 și ianuarie 1999, Marian Papahagi. După un scurt interimat al lui Gh. Mândrescu, instituția va fi condusă de Dan Pineta. Repere bibliografice: AAR, seria a III-a, 1920-1946; „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
a aflat, între 1997 și ianuarie 1999, Marian Papahagi. După un scurt interimat al lui Gh. Mândrescu, instituția va fi condusă de Dan Pineta. Repere bibliografice: AAR, seria a III-a, 1920-1946; „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
interimat al lui Gh. Mândrescu, instituția va fi condusă de Dan Pineta. Repere bibliografice: AAR, seria a III-a, 1920-1946; „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
instituția va fi condusă de Dan Pineta. Repere bibliografice: AAR, seria a III-a, 1920-1946; „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
III-a, 1920-1946; „Ephemeris Dacoromâna. Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă, București, [1943]; George Lăzărescu, Școala Română din Romă, București, 2002. F.B.
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
Annuario della Scuola Română di Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă, București, [1943]; George Lăzărescu, Școala Română din Romă, București, 2002. F.B.
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
Romă”, Romă, 1923-1940, 1945; „Diplomatarium Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă, București, [1943]; George Lăzărescu, Școala Română din Romă, București, 2002. F.B.
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
Italicum. Documenti racolti negli archivi italiani”, I-IV, Romă, 1925-1939; Școală Română din Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă, București, [1943]; George Lăzărescu, Școala Română din Romă, București, 2002. F.B.
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
Romă. Accademia di România. Mostră de la sezione artistică. Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă, București, [1943]; George Lăzărescu, Școala Română din Romă, București, 2002. F.B.
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
Inaugurazione della nuova șede, Romă, 1933; Școală Română din Romă. Accademia di România în Romă. Mostră de la sezione artistică, Romă, 1942; Al. Marcu, Douăzeci de ani de activitate a Școlii Române din Romă, București, [1943]; George Lăzărescu, Școala Română din Romă, București, 2002. F.B.
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
T. (et al.), Victimologie (curs universitar), Pinguin Book, București, pp. 20-23. Dima, T., 2002, Infracțiuni contra sănătății publice prevăzute în legi extrapenale (cu referire la droguri), Editura Lumina Lex, București. Dobrica, P.; Jderu, G. (coord.), 2005, Educația școlară a copiilor romi. Determinări socioculturale, Editura Vanemonde, București. Farmer, H., Cooper, R.; Cooper, L. 1992), „Gender Roles as Mediators of Sex Differences in Adolescent Alcohol Use and Abuse”, Journal of Health and Social Behavior, vol. 33. Ferréol, G. (coord.), 2000, Adolescenții și toxicomania
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]