4,832 matches
-
mai rămâne "cu excepția cazului în care lucrurile se schimbă radical". Remediul în conformitate cu Memorandumul, a fost "securitate autentică și lipsită de ambiguitate de egalitate pentru toate persoanele care trăiesc în Kosovo și Metohia să fie stabilite" și "obiective și condiții pentru sârbi care au plecat să fie realizate". Acesta a concluzionat că "Șerbia nu trebuie să fie pasivă și aștepte și să vadă ce vor spune alții, așa cum au făcut-o de multe ori în trecut." Memorandumul a fost întâmpinat de multe
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
nivel local.Ei au susținut că toate emigranții sârbi au părăsit Kosovo din motive economice. Alte naționalități iugoslave - în special slovenii și croații- au văzut-o că pe o amenințare pentru apelul Șerbiei de a fi mai hotărâtoare. Chiar și sârbii au fost divizați: o parte au acceptat-o, în timp ce vechea gardă comunistă a atacat puternic mesajul său. Unul dintre cei care au denunțat-o era membru sârb al Partidului Comunist, Slobodan Milosevici. În noiembrie 1988, șeful comisiei din provincia Kosovo
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
și Voivodina, limitându-le autonomia precum și de impunere a dangătului de clopot și o stare de urgență în Kosovo, din cauza manifestărilor violente, rezultate în 24 de decese (inclusiv doi polițiști). Milosevici a susținut că modificările constituționale pentru a proteja restul sârbilor din Kosovo față de hărțuielile din partea majorității albaneze. Slobodan Milosevici a luat procesul de fortificație a unei etape ulterioare, în 1990, când a revocat autonomia provinciei Kosovo și Voivodina alegând liderii împreună cu simpatizanții acestuia. Crucial, ambele provincii au avut un vot
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
la 5 iulie 1990 în urma unui referendum pe întreaga Republică Șerbia, inclusiv Kosovo. Ca urmare a acestor măsuri de mai mult de 80,000 de albanezi din Kosovo au fost expulzați de la locurile de muncă din Kosovo. Un nou curriculum sârb a fost impus în toate unitățile de învățământ superior din Kosovo - o mutare care a fost respinsă de albanezi, care au răspuns prin crearea unui sistem paralel de învățământ. Impactul asupra Kosovo a fost drastic. Reducerea autonomiei a fost însoțită
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
au fost cele mai afectate zone de activitate UCK la început. Primul scop al UCK a fost să se mute de la fortăreața din Drenica împreună cu aceasta în Albania iar acest lucru ar putea contura primele luni de luptă. De asemenea, sârbii au continuat eforturile de diplomație, încercând să organizeze discuții cu personalul lui Ibrahim Rugova (discuții care Rugova și personalul său a refuzat să participe). După mai multe întâlniri ce nu au dat rezultat, presedintele delegației sârbe, a invitat reprezentanții grupurilor
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
una din întâlniri, desi Rugova nu a fost prezent. Acesta împreună cu personalul său a insistat să discute cu oficialitățile iugoslave și nu cele "sârbe" numai pentru a discuta despre modalitățile de a realiza independența Kosovo. De asemenea un nou guvern sârb a fost format în acest moment, condus de către Partidul Socialist din Șerbia și Partidul Radical Sârb. Președintele ultranaționalist al Partidului Radical Vojislav Šešelj a devenit viceprim-ministru. Această a crescut nemulțumirea cu poziția Șerbiei între diplomații occidentali și purtători de cuvânt
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
Michael Short, care a amenințat că va distruge Belgradul. Discuțiile lungi și dureroase au dus la Acordul de Verificare cu privire la Kosovo, pe data de 12 octombrie 1998. Oficial, comunitatea internațională, a cerut încetarea luptelor. Ea a cerut în special că sârbii să sfârșească ofensivele sale împotriva UCK (fără a menționa un sfârșit a atacurilor comise de UCK) în timp ce încerca să convingă UCK să scadă interesul pentru independență. Mai mult decât atât, au fost făcute încercări de a-l convinge pe Milosevici
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
de televiziune au fost însoțite de Ambasadorul Statelor Unite William Walker în timp ce mergeau prin multitudinea de cadavre ale albanezilor. La scurt timp după ce el a ținut o conferință de presă, unde a declarat că a fost martor al crimelor comise de sârbi împotriva civililor . Masacrul a fost punct de cotitură al războiului. NATO a decis că acest conflict ar putea fi rezolvat numai prin introducerea unei forțe militare de menținere a păcii sub egida NATO, pentru a forța stăpânirea celor două comunități
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
majoritatea violențelor provocate prin deschiderea focului de arme au fost cauzate de UCK". În cele din urmă, la 18 martie 1999 delegațiile britanicilor, americanilor și albanezilor au semnat ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Acordul de la Rambouillet în timp ce delegațiile sârbilor și rușilor au refuzat. Acest acord a solicitat administrare Kosovo de către NATO că provincie autonomă a Iugoslaviei; o forță formată din 30000 trupele NATO să mențină ordinea în Kosovo; un drept nestingherit de trecere pentru trupele NATO pe teritoriul iugoslav
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
un drept nestingherit de trecere pentru trupele NATO pe teritoriul iugoslav, inclusiv Kosovo; și imunități trupelor NATO și a agenților asupra legilor iugoslave. Delegațiile britanice și americane trebuie să fi cunoscut faptul că noua versiune nu ar fi acceptată de către sârbi sau Grupul de Contact. Aceste provizii viitoare au fost la fel de mult aplicate în Bosnia pentru misiunea SFOR (Forțele de Stabilizare). În timp ce acordurile nu au satisfăcute pe deplin de albanezi, acestea au fost mult prea radicale pentru sârbi, care au răspuns
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
fi acceptată de către sârbi sau Grupul de Contact. Aceste provizii viitoare au fost la fel de mult aplicate în Bosnia pentru misiunea SFOR (Forțele de Stabilizare). În timp ce acordurile nu au satisfăcute pe deplin de albanezi, acestea au fost mult prea radicale pentru sârbi, care au răspuns în mod drastic prin înlocuirea unui text revizuit, astfel ca si rușii care sunt aliați tradiționali ai sârbilor, l-au văzut inacceptabil. Acesta a încercat să redeschidă statutul politic al provinciei Kosovo și eliminarea tuturor măsurilor implementate
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
Forțele de Stabilizare). În timp ce acordurile nu au satisfăcute pe deplin de albanezi, acestea au fost mult prea radicale pentru sârbi, care au răspuns în mod drastic prin înlocuirea unui text revizuit, astfel ca si rușii care sunt aliați tradiționali ai sârbilor, l-au văzut inacceptabil. Acesta a încercat să redeschidă statutul politic al provinciei Kosovo și eliminarea tuturor măsurilor implementate propuse. Printre multe alte modificări versiunii noi propuse, aceasta a eliminat întreg capitolul cu privire la asistență umanitară și de reconstrucție, eliminate aproape
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
38000 misiuni de luptă. Pentru forțele germane aeriene (Luftwaffe) a fost prima dată când au participat la un conflict de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Scopul declarat al operațiunii NATO a fost rezumat de către purtătorul de cuvânt că "sârbi afară, intrarea forțelor de menținere a păcii, refugiați înapoi". Astfel trupele iugoslave trebuie retrase și înlocuite de forțele internaționale de menținere a păcii pentru a se asigura că albanezii se vor putea întoarce la casele lor. Campania a fost inițial
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
puțini de la Bruxelles a crezut că a campania va dura mai mult de câteva zile și, desi bombardamentul inițial a fost mai mult decât o înțepătură-țintuită, acesta a fost nicidecum aproape de bombardamentele văzute în Bagdad, în 1991. Pe teren, campania sârbilor de purificare etnică a fost intensificată și într-o săptămână de la începerea războiului peste 300,000 de albanezi kosovari au fugit în Albania și Macedonia, cu alți câțiva mii strămutați în Kosovo. Prin aprilie, Organizația Națiunilor Unite a raportat că
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
astfel justificată. La începutul lunii mai, un avion NATO a atacat un convoi de refugiați albanezi, crezând că este un convoi militar iugoslav omorând în jur de cincizeci de persoane. NATO și-a recunoscut greșeală cinci zile mai târziu, dar sârbii acuzat NATO că a atacat în mod deliberat refugiații. Pe 7 mai, NATO a bombardat ambasada chineză de la Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi, ofensând opinia publică chineză. NATO a susținut că țintea pozițiile iugoslave. Statele Unite și NATO și-au cerut
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
Kosovo cu 2 zile înainte de luna martie, și printre alte forțe care au intrat în Pristina . Treburile Hærens Jegerkommando și Forsvarets Spesialkommando au fost să elimine drumul dintre partide și de a face înțelegeri cu localnici pentru implementarea păcii dintre sârbii și albanezii kosovari. Acest lucru a fost făcut în condiții foarte dificile. La 12 iunie 1999, după ce Milosevici a acceptat condițiile, trupele KFOR au început să intre în Kosovo. KFOR, o forță NATO, a fost pregătită pentru a efectua operațiuni
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
de "păstori nomazi", dar este interesant de observat cum s-a trecut de la sensul orginar etnic al cuvântului la sensul profesional (după cum arată Matilda Caragiu-Marioteanu și Theodor Capidan). « Vlahii » din Moravia, precum și cei din Croația (unde « Vlahi » mai înseamnă și "sârbi ortodocși") sunt slavizați de veacuri (excepție fac în Croația ultimii istroromâni). Regimul comunist din Serbia și din Bulgaria a folosit cuvântul « Vlahi » nu numai pentru aromâni, meglenoromâni sau istroromâni, ci și pentru a deosebi dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Napoleon I (1809-1813), Slovenia reintră sub stăpânirea Austriei, statut menținut și după instituirea dualismului austro-ungar din 1867. Mișcarea de emancipare natională, dezvoltată în secolul XIX, impune, dupa prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, aderarea la 1.12.1918, la Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (din 1929 Regatul Iugoslavia). Etnici sloveni trăiesc după 1918 și în Italia (Triest) și Austria (Steiermark și Kärnten). Potrivit Constituției Republicii Populare Federative Iugoslavia din 31.1.1946, Slovenia devine una dintre cele 6 republici care alcătuiesc
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
cu biserica de lemn din Ban și cu alte biserici sălăjene. Într-o veche monografie a Sălajului, biserica de lemn din Mal a fost datată în anul 1742. Dealtfel bătrânii apreciază că "„o fo vetye așe cam ca acee din Sârbi”", care datează tot din secolul 18. E posibil ca datarea să fi fost luată din inscripția de pe portal, pe care cercetătorul Leontin Ghergariu o consemnează fără să reușească să o citească. Acesta transmite totuși posterității anul 1753 scris peste portalul
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
cu evoluția evenimentelor privitoare la dezvoltarea noului așezământ monahal. "1) [Mănăstirea] A stat sub conducerea Ungurească de la 1860 de când s-a înființat până la 1919, Mănăstirea, dar sub tutela sârbească adție bisericească. 2) Biserica s-a sfințit la 1862, de protopopul sârb 1862, în inscripție se vorbește de Episcopul de la Vârșeț. 3) Ioța Văegariu, păcurar (cioban) în 1858, când a auzit minunea în văzduh, săvârșirea Sf. Liturghii, fără să vadă nimic, și sunet de clopote. Lăsând în adestarea, a mai colindat cu
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
în centrul unor polemici la nivel internațional, cu privire la presupusele sale simpatii pro-ustașe. Thompson se naște în sătucul Čavoglave, aflat în Zagora Dalmata, o zonă muntuoasă și săracă din punct de vedere agricol dar aflată la granița etnică dintre croați și sârbi. Aici își va petrece copilăria și prima parte a adoloscenței. Tatăl său, Ante, emigrează în Germania și îi vizitează de Paști și Crăciun, astfel încât de educația lui se va ocupa mama, Marija, bunicii și unchiul din partea tatălui. Prezenta bunicului (mort
Marko Perković () [Corola-website/Science/312447_a_313776]
-
ale regiunii Balcanilor, Bulgaria și Bizanțul. Acestea s-au aliat împotriva Regatului Sârb căzând de acord asupra unor acțiunii militare concertate în 1327. Trei ani mai târziu cea mai mare parte a forțelor sârbe și bulgare se ciocneau la Velbužd, sârbii beneficiind de elementul surprizei. Astfel, prin victoria regatului Sârb, echilibrul puterii în Balcani era schimbat pentru doua decenii. Bulgarii practic nu au pierdut teritorii după bătălie dar s-au regăsit incapabili de a opri expansiunea sârbă spre Macedonia populată la
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
aliat împotriva Regatului Sârb căzând de acord asupra unor acțiunii militare concertate în 1327. Trei ani mai târziu cea mai mare parte a forțelor sârbe și bulgare se ciocneau la Velbužd, sârbii beneficiind de elementul surprizei. Astfel, prin victoria regatului Sârb, echilibrul puterii în Balcani era schimbat pentru doua decenii. Bulgarii practic nu au pierdut teritorii după bătălie dar s-au regăsit incapabili de a opri expansiunea sârbă spre Macedonia populată la vremea respectivă mai ales de bulgari. Serbia reușea astfel
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
succese a împăratului Constantin Tikh Asen (1257-1277) Imperiul Bulgar a pierdut în favoarea bizantinilor aproape toate posesiunile în Macedonia de nord, inclusiv Skopje, feuda inițială a împăratului. Dar ambele imperii s-au văzut confruntate cu un nou concurent: începând cu 1280 sârbii au început să își extindă regatul spre sud și spre Macedonia de nord. În timpul războiului intern purtat în Imperiul Bizantin (1320-1328) de către bătrânul împărat Andronic al II-lea Paleologul și ambițiosul său nepot Andronic al III-lea, regele sârb Ștefan
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
1280 sârbii au început să își extindă regatul spre sud și spre Macedonia de nord. În timpul războiului intern purtat în Imperiul Bizantin (1320-1328) de către bătrânul împărat Andronic al II-lea Paleologul și ambițiosul său nepot Andronic al III-lea, regele sârb Ștefan Uroš al III-lea (cunoscut și ca Ștefan Dečanski) a reprezentat un suport activ pentru vârstnicul bazileul. Această poziție i-a adus în stăpânire câteva fortificații minore în Macedonia. După victoria decisiva a lui Andronic al III-lea din
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]