6,135 matches
-
gură. Ăștia vă sunt doar sclavi. De fapt, prietenia voastră, chiar cu calul pe care doar unii - precum franțujii - Îl și mănâncă, ori cu câinele - știu că nu ești chinez -, tot a sclavie miroase. Voi sunteți Întotdeuna stăpânul... Iar el, sclavul, indiferent de specie, e cel care vă e util. Iar un alt animal, care fie că vă concurează interesele, fie că nu acceptă să vă fie rob, este considerat de voi fie dăunător - zi ce părere ai despre șobolan și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
le place modul ăsta de a-și omorî timpul... Nu cumva scrieți și aici după dictarea Naturii? Moti, avem lucruri mai importante - zicem noi - de făcut. De pildă, să ne satisfacem ancestralul instinct de proprietate. Chiar asupra semenului, devenit astfel sclav. Și care ajunge astfel să definească avant la lettre, adică Încă din comuna primitivă, societatea noastră. Mulțam de subiect; gheruțele mi-s pregătite. Ascultă. Ai definit astfel sclavagismul. Care, odată instituit, tinde să se conserve. Și cum trebuie să vă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lui Terentius de pildă. Reprezentate cu mult mai rar decât luptele de gladiatori. Și, scrise În același scop, și adresându-se altui segment social - nu plebei, ci patricienilor, cetățenilor -, Îl distrăgea și pe acela. Și, pentru că trebuia ceva și pentru sclavi, s’au născocit Saturnaliile. Când la tot sclavul i se permitea, pentru o zi, orice: și circ, și chef, chiar fiind servit de stăpân. Și astfel, tensiunile acumulate peste an, care ar fi pus În pericol sistemul, se destindeau ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rar decât luptele de gladiatori. Și, scrise În același scop, și adresându-se altui segment social - nu plebei, ci patricienilor, cetățenilor -, Îl distrăgea și pe acela. Și, pentru că trebuia ceva și pentru sclavi, s’au născocit Saturnaliile. Când la tot sclavul i se permitea, pentru o zi, orice: și circ, și chef, chiar fiind servit de stăpân. Și astfel, tensiunile acumulate peste an, care ar fi pus În pericol sistemul, se destindeau ca printr’o supapă de siguranță. Nu crezi că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vechi Saturnalii, sărbătorim, tot În aceeași zi, nașterea mântuitorului. Iar circul, cu gladiatorii lui cu tot, devine hipodrom. Că de aici au răbufnit răscoale, precum Nika, În loc de destindere, nu e decât o altă manifestare a „viermelui“. Miau! Cu toții, stăpâni și sclavi, ați devenit robii lui dumnezeu. Și, pentru prima dată dar, te asigur, ultima, sunt de acord cu tine. De altfel, trebuie să recunoști că ai Învățat multe, inclusiv asta, tot de la mine... Cu toții robi, implicit cu toții, nu doar unii, dornici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
recunoști că ai Învățat multe, inclusiv asta, tot de la mine... Cu toții robi, implicit cu toții, nu doar unii, dornici de o schimbare crezând În ceva mai bun, deși astăzi trăiți mai rău... Cum adică? Păi stăpânul era obligat să-i asigure sclavului care muncea pentru el totul: hrană, haine, casă, nevastă chiar. Lupta chiar, cu alți stăpâni, pentru asta, timp În care sclavul n’avea grija zilei de mâine. Pe când acum, tu de pildă, ești liber... să mori de foame, dacă nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
crezând În ceva mai bun, deși astăzi trăiți mai rău... Cum adică? Păi stăpânul era obligat să-i asigure sclavului care muncea pentru el totul: hrană, haine, casă, nevastă chiar. Lupta chiar, cu alți stăpâni, pentru asta, timp În care sclavul n’avea grija zilei de mâine. Pe când acum, tu de pildă, ești liber... să mori de foame, dacă nu găsești - tu Însuți - ceva de lucru. Dar să mă Întorc unde m’ai Întrerupt. Cu toții robi, Începe era revoluțiilor. În doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca să-i rătăcească mintea. Zeița a îndeplinit întocmai dorința Herei. Alcide cu mintea rătăcită și-a ucis soția și copii, faptă pe care o regretă amarnic atunci când își revine din rătăcirea sa. Hera cere zeilor olimpieni să-l trimită ca sclav regelui din Micena, Euristeu, pe care să-l slujească pentru a-și ispăși fapta. Zeul Apollo care-l sfătuiește să împlinească cele douăsprezece porunci ale regelui Euristeu, știind că va învinge toate primejdiile pe care Hera i le va pune
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
ce până la (se pare) Anvers. Acolo, s-a îmbarcat pe un vas "mixt" (cu pânze și aburi) și a traversat oceanul în aproape trei săptămâni, sub punte, într-un spațiu fără hublouri ce amintea de sinistrele traversări ale corăbiilor cu sclavi africani. Din momentul acostării la țărmul american, informațiile lipsesc. Am putea reconstitui oarecum adevărata epopee a emigrației cercetând folclorul românesc izvodit în celălalt capăt de lume. Prin 1973, am primit, la Editura "Junimea", vizita unei asistente universitare din Canada, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Leonid Cemortan), care s-au ferit să-l comenteze. El pune în evidență mecanismul tradițional al calomniei și "lucrăturilor" subterane. Nimic nou sub soare: când se pretinde efortul deosebit necesitat de performanța "la vârf" într-un cuvânt, muncă "la cataramă", sclavii prezumtivi ripostează, coalizându-se exemplar întru căutarea paiului și ascunderea bârnei. Ce se întâmpla pe scena ieșeană în 1933? Teatrul Național Iași, aflat într-o formidabilă perioadă fastă (probabil, cea mai rodnică din întreaga sa existență) a prezentat 30 (!!) de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
politică, etnogeografică și culturală. Obligat să plece din Cluj, strămutat la Brașov după acel odios Dictat de la Viena, ajuns rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale (1940-1947) din Brașov, el a fost arestat și condamnat să lucreze, ca sclav, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, aproape doi ani; apoi a fost adus și repus târziu de tot, în drepturi, la Institutul Pedagogic din Suceava între anii 1965-1972. Cu o soartă similară, la fel de arbitrară și amară s-a confruntat și prof. univ.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
celor mai ațâțătoare aventuri erotice), pe care o împodobisem personal cu oglinzi și covoare. Mă ocupasem atent și de pictura murală. Dorisem ca pereții ei să poarte fresce cu scene licențiose în stil pompeian. Alesesem cu grijă meticuloasă statuile și sclavii. Fiecare amănunt intim fusese aranjat cu grijă, ca să poată deveni complice al voluptății noastre. Aerul din casă era îmbibat cu esențe afrodisiace sofisticate. Asta reușea să-mi captiveze complet creierul și simțurile. Și totuși, într-o seară, după ce cinasem împreună cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
generală, atât în lucrurile politice, cât și în cele militare. Herodot despre geți Ea a fost cea care a găsit fragmentul referitor la geți. Iată-l: În schimb, geții au ales nebunia să lupte sau au fost imediat transformați în sclavi, cu toate că erau cei mai viteji și mai drepți dintre traci. Ei se consideră nemuritori: cu alte cuvinte, sunt convinși că nu mor, ci cred că cel care dispare se duce la Zalmoxis, o ființă divină, pe care unii dintre ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
în cer o săgeată rostind amenințări împotriva lui Zalmoxis, deoarece cred că nu există alt zeu decât al lor. După câte am auzit de la grecii care locuiesc în Hellespont și în Pont, acest Zalmoxis, care era om, ar fi fost sclav în Samos și, mai exact, sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesarchos. Mai apoi, devenit liber, și-ar fi procurat multe bunuri și s-ar fi întors în patria lui. Însă, deoarece tracii trăiau în sărăcie și erau mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
împotriva lui Zalmoxis, deoarece cred că nu există alt zeu decât al lor. După câte am auzit de la grecii care locuiesc în Hellespont și în Pont, acest Zalmoxis, care era om, ar fi fost sclav în Samos și, mai exact, sclav al lui Pitagora, fiul lui Mnesarchos. Mai apoi, devenit liber, și-ar fi procurat multe bunuri și s-ar fi întors în patria lui. Însă, deoarece tracii trăiau în sărăcie și erau mai degrabă neciopliți, el care, fiindcă avusese legături
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
În schimb, grecii și romanii sunt cei care le alimentează ura și sfârșesc prin a împiedica populația băștinașă să se integreze normal în viața pașnică a orașului. Sunt obligați să rămână în afara zidurilor și trăiesc pe pământul lor ca niște sclavi. Tocmai din cauza acestor lucruri inadmisibile, pământul ar trebui semănat, precum în mit, cu dinți de balaur; astfel natura sfârșește prin a se umaniza, moleșindu-se. Piatra ajunge să simtă de parcă ar fi un get; copacul devine un războinic în luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
am spus-o deja de mai multe ori...). Nu am "libidoul puterii", nu îmi place să am în jurul meu persoane care să mă servească, nu e demn pentru ele, nu e funcțional pentru mine, pentru că de la servitori ajung să devină sclavi, dependenți, limitându-ne propria noastră autonomie. Binomul bărbat-putere nu cred că mă privește pe mine. Nu mă consider o persoană cu avantaje și privilegii specifice bărbaților, cu câteva excepții; m-am bucurat de avantajele generale ale originii și ale statutului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o femeie, cum se spune despre bărbații puternici. Nu am "libidoul puterii", nu îmi place să am în jurul meu persoane care să mă servească, nu e demn pentru ele, nu e funcțional pentru mine, pentru că de la servitori ajung să devină sclavi, dependenți, limitându-ne propria noastră autonomie. Binomul bărbat-putere nu cred că mă privește pe mine (...) (Arnaldo Spallacci). • [...] opinii de genul " Un bărbat se descurcă mult mai ușor decât o femeie", "O femeie are mai multe dificultăți în a se afirma
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru fiecare vâslă de pe aceeași bancă) "pline de ostași asupra ușoarelor trireme (corăbii sau triere de război cu câte trei șiruri suprapuse de vâslași) punice, încărcate cu vâslași, dar sărace în soldați"49. Negotiatores (de multe ori era vorba de sclavi sau de liberți) parcurgeau țările recent cucerite de către legiunile romane pentru a face comerț cu tot felul de produse, printre care se număra și vinul. Negustorii romani transportau vinul cu carul în burdufuri cu o capacitate de mai bine de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
divinitatea tutelară a muzicienilor), deschizând astfel definitiv reuniunea. Acum se desemna, de multe ori prin tragere la sorți, un "rege al banchetului" (symposiarque). Funcția sa principală era aceea de a stabili proporția de vin și apă din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
-o de la romani. De asemenea, sub influența grecilor, galii foloseau deja moneda. 53 R. Goscinny și A. Uderzo, Astérix chez les Belges, Dargaud, Paris, 1979, p. 8. 54 Domițian a fost celebru în epocă mai ales pentru că a interzis castrarea sclavilor. 55 F. Braudel, La Méditerranée. L'espace et l'histoire, nr. 156, Champs-Flammarion, Paris, 1985, p. 158. 56 În sensul primar ortodoxia înseamnă "dreapta-credință". 57 Ibid., p. 158. 58 Ibid., p. 8. 59 Cifrele citate aici sunt preluate din Situation
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
50), prin intermediul căreia omul poate experimenta simultan legătura cu comunitatea, cu grupul din care face parte, dar și libertatea individuală, tendința de diferențiere. Adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează. "Femeile, bărbații, indivizii nehotărâți, demodații, sclavii modei" pentru a recurge doar la tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare concomitentă a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar, moda obiectivează în același timp
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
socială în care în interiorul aceluiași popor există cu adevărat două departamente, care nu comunică prin intermediul vreunei legături existente între ele [...]. În majoritatea cazurilor, proletarul nu este adeptul nici unei religii, copiii acestuia serbează niște ritualuri care evocă amintirea religiei sincretice a sclavilor din Antichitatea târzie [...]. Aceștia se supun unor tunsori de pe urma căreia rezultă o bucată de chelie sau își înspumează părul pentru a forma niște peisaje cu protuberanțe, sunt dispuși să își găurească orice parte imaginabilă a corpului, pe care apoi o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
doua teorie este atribuită tradiției studiilor culturale și teoriilor comunicării în masă, în urmă cu un secol sociologul german Georg Simmel semnala că adoptarea modei de către individ reflectă particularitatea normei pe care aceasta o generează. "Femeile, bărbații, indivizii nehotărâți, demodații, sclavii modei" pentru a recurge doar la tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare, concomitentă, a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar moda obiectivează, în același timp
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tămăduitori și arbitri ai disputelor politice. Cea de-a doua categorie socială era cea a oamenilor liberi (soer), din care era formată marea majoritate a populației Irlandei, clienții familiilor nobiliare. O ultima categorie socială minoritara era alcătuită din servi și sclavi proveniți din rîndurile prizonierilor de război. Primul șoc major suferit de Irlanda celtica a fost începutul procesului de creștinare. În 431 d. Hr., Papa Celestin l-a trimis în Irlanda pe Palladius, pentru a converti locuitorii insulei, insă misiunea să
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]