4,117 matches
-
propune în timp. Astfel, dacă în Gradul zero al scriiturii, scriitura este mai mult o noțiune sociolingvistică sau un sociolect, în Mitologii este prezentată o perspectivă a moralității scriiturii, iar în Critică și adevăr se proclamă faptul că totul este scriitură. Relația lecturii cu scriitura va fi surprinsă în S/Z, unde aceasta din urmă este prezentată ca o practică restauratoare a efectelor textuale și, prin urmare, o practică activă a lecturii. Plăcerea textului aduce o nouă "divizibilitate" pentru scriitură, acum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dacă în Gradul zero al scriiturii, scriitura este mai mult o noțiune sociolingvistică sau un sociolect, în Mitologii este prezentată o perspectivă a moralității scriiturii, iar în Critică și adevăr se proclamă faptul că totul este scriitură. Relația lecturii cu scriitura va fi surprinsă în S/Z, unde aceasta din urmă este prezentată ca o practică restauratoare a efectelor textuale și, prin urmare, o practică activă a lecturii. Plăcerea textului aduce o nouă "divizibilitate" pentru scriitură, acum cu noțiunea de text
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este scriitură. Relația lecturii cu scriitura va fi surprinsă în S/Z, unde aceasta din urmă este prezentată ca o practică restauratoare a efectelor textuale și, prin urmare, o practică activă a lecturii. Plăcerea textului aduce o nouă "divizibilitate" pentru scriitură, acum cu noțiunea de text care este definit ca fiind scriitură în act, în timp ce în Roland Barthes prin Roland Barthes spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Z, unde aceasta din urmă este prezentată ca o practică restauratoare a efectelor textuale și, prin urmare, o practică activă a lecturii. Plăcerea textului aduce o nouă "divizibilitate" pentru scriitură, acum cu noțiunea de text care este definit ca fiind scriitură în act, în timp ce în Roland Barthes prin Roland Barthes spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o practică activă a lecturii. Plăcerea textului aduce o nouă "divizibilitate" pentru scriitură, acum cu noțiunea de text care este definit ca fiind scriitură în act, în timp ce în Roland Barthes prin Roland Barthes spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul limbii). Variațiuni pe tema scriiturii, care încearcă a descrie scriitura "pe înțelesul publicului larg", deschide alte orizonturi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu noțiunea de text care este definit ca fiind scriitură în act, în timp ce în Roland Barthes prin Roland Barthes spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul limbii). Variațiuni pe tema scriiturii, care încearcă a descrie scriitura "pe înțelesul publicului larg", deschide alte orizonturi; scriitura nu este legată de cuvânt, ci de un anume fel de gest manual
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Roland Barthes prin Roland Barthes spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul limbii). Variațiuni pe tema scriiturii, care încearcă a descrie scriitura "pe înțelesul publicului larg", deschide alte orizonturi; scriitura nu este legată de cuvânt, ci de un anume fel de gest manual (le faire de la main), așa cum funcția ei nu este aceea de a comunica un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
spațiul libertății descris anterior este refuzat, astfel încât scriitura reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul limbii). Variațiuni pe tema scriiturii, care încearcă a descrie scriitura "pe înțelesul publicului larg", deschide alte orizonturi; scriitura nu este legată de cuvânt, ci de un anume fel de gest manual (le faire de la main), așa cum funcția ei nu este aceea de a comunica un conținut, ci de a-l
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reverberează frustrarea indusă de separarea sau chiar excluderea din limbaj în totalitatea sa (scriitura ca breșă și niciodată ca o contopire cu întregul limbii). Variațiuni pe tema scriiturii, care încearcă a descrie scriitura "pe înțelesul publicului larg", deschide alte orizonturi; scriitura nu este legată de cuvânt, ci de un anume fel de gest manual (le faire de la main), așa cum funcția ei nu este aceea de a comunica un conținut, ci de a-l ascunde, de a-l masca. Lectura și scriitura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitura nu este legată de cuvânt, ci de un anume fel de gest manual (le faire de la main), așa cum funcția ei nu este aceea de a comunica un conținut, ci de a-l ascunde, de a-l masca. Lectura și scriitura devin practici clandestine, ce nu se deschid nici comunicării și nici dialogului. Preferând să se considere scriptor, romancier al romanescului și nu al romanului, Roland Barthes refuză scientismul, discursul care se gândește pe sine ca știință, dar nu poate accepta
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
crede în discursul științific 275. Poate și din pricina acestei poziții, în întreaga sa operă nu vom găsi o modalitate conceptuală evolutivă aplicată termenului de écriture, ci doar spirale de sens, reveniri și precizări, căi noi ale înțelesului. Gradul zero al scriiturii se prezintă ca una dintre primele încercări elaborate de a teoretiza o serie de teme care, de acum înainte, vor fi recurente: limbă, stil, oralitate, lectură. Sesizând etapele prin care scriitura a trecut de-a lungul timpului ("plecată de la neantul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și precizări, căi noi ale înțelesului. Gradul zero al scriiturii se prezintă ca una dintre primele încercări elaborate de a teoretiza o serie de teme care, de acum înainte, vor fi recurente: limbă, stil, oralitate, lectură. Sesizând etapele prin care scriitura a trecut de-a lungul timpului ("plecată de la neantul în care gândirea părea că se înalță fericită deasupra cuvintelor, scriitura a parcurs toate etapele unei solidificări treptate: mai întâi obiect al privirii, apoi al acțiunii și, în sfârșit, al crimei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoretiza o serie de teme care, de acum înainte, vor fi recurente: limbă, stil, oralitate, lectură. Sesizând etapele prin care scriitura a trecut de-a lungul timpului ("plecată de la neantul în care gândirea părea că se înalță fericită deasupra cuvintelor, scriitura a parcurs toate etapele unei solidificări treptate: mai întâi obiect al privirii, apoi al acțiunii și, în sfârșit, al crimei, ea trăiește astăzi un ultim avatar, absența"276), Barthes se oprește la o definiție a scriiturii-ca-sociolect, "un orizont al speranței
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al speranței" ce ocupă un loc intermediar între "realitățile" numite limbă și stil. Producția literară se regăsește la intersecția a două axe: orizontalitatea limbii și verticalitatea stilului, ambele sustrăgându-se voinței și posibilității de alegere a scriitorului. Tocmai de aceea scriitura deține un rol important în conturarea spațiului de libertate, creativitate și originalitate a operelor, ea formându-se și din influențele istoriei, reprezentând chiar un act al solidarității istorice. Limba (langue) este un cod formalizat, un ansamblu de prescripții și norme
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
personalității și temperamentului unui scriitor, marca sa proprie, amprenta personală care ține de corpul și de trecutul său. În aceeași măsură în care un autor nu-și alege limba, el nu-și poate alege nici stilul, ambele colaborând la realizarea scriiturii. Ne întoarcem astfel la rolul scriitorului în actul scrierii, la partea de umoare personală, biologică din stil. Situarea pre-impusă a scriitorului în niște cadre date îl determină pe Barthes să vorbească despre o utopie a limbajului, din moment ce scriitura nu-și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la realizarea scriiturii. Ne întoarcem astfel la rolul scriitorului în actul scrierii, la partea de umoare personală, biologică din stil. Situarea pre-impusă a scriitorului în niște cadre date îl determină pe Barthes să vorbească despre o utopie a limbajului, din moment ce scriitura nu-și poate inventa limbajul decât ca proiect și nu ca realitate primă. Semnul literar este supus unei fatalități care face ca "un scriitor să nu poată înscrie un cuvânt fără să adopte clișeele proprii unui limbaj demodat, arhaic sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei capodopere moderne, căci obiectul operei se află sub imperiul formei, iar autorul dispune doar de "un instrument decorativ" moștenit, care îi compromite punerea în practică a ideilor. Astfel, se imprimă celui care scrie un mod tragic al existenței, iar scriitura devine un ritual, pentru că ea se desfășoară utilizând semne care aparțin unui trecut străin, dar care obligă 278. Să fie gradul zero al scriiturii un început absolut al său sau o formă în care ea nu există încă? Barthes admite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în practică a ideilor. Astfel, se imprimă celui care scrie un mod tragic al existenței, iar scriitura devine un ritual, pentru că ea se desfășoară utilizând semne care aparțin unui trecut străin, dar care obligă 278. Să fie gradul zero al scriiturii un început absolut al său sau o formă în care ea nu există încă? Barthes admite "un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societății însăși; scriitorii de azi simt acest lucru: pentru ei, căutarea unui non-stil sau a unui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru că ea se desfășoară utilizând semne care aparțin unui trecut străin, dar care obligă 278. Să fie gradul zero al scriiturii un început absolut al său sau o formă în care ea nu există încă? Barthes admite "un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societății însăși; scriitorii de azi simt acest lucru: pentru ei, căutarea unui non-stil sau a unui stil oral, a unui grad zero sau a unui grad vorbit al scriiturii înseamnă, de fapt, anticiparea unei stări perfect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
există încă? Barthes admite "un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societății însăși; scriitorii de azi simt acest lucru: pentru ei, căutarea unui non-stil sau a unui stil oral, a unui grad zero sau a unui grad vorbit al scriiturii înseamnă, de fapt, anticiparea unei stări perfect omogene a societății"279. Se observă aici premisa ce subîntinde acest raționament, premisă tradițională conform căreia limbajul oral este originea limbajului scris. Dar presupoziția va fi răsturnată de însuși Barthes în lucrările sale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
perfect omogene a societății"279. Se observă aici premisa ce subîntinde acest raționament, premisă tradițională conform căreia limbajul oral este originea limbajului scris. Dar presupoziția va fi răsturnată de însuși Barthes în lucrările sale ulterioare; astfel, în Variațiuni pe tema scriiturii, în legătură cu dihotomiile oral/scris, limbă scrisă/limbă vorbită, ni se atrage atenția că "este necesar să amintim, de fiecare dată când este posibil, disparitatea și, dacă se poate, independența celor două limbaje: cel de-al doilea nu derivă pur și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este necesar să amintim, de fiecare dată când este posibil, disparitatea și, dacă se poate, independența celor două limbaje: cel de-al doilea nu derivă pur și simplu din primul"280. În Mitologii, Roland Barthes își caracterizează Gradul zero al scriiturii drept o mitologie a limbajului literar, iar scriitura drept un semnificant al mitului literar. Să ne raportăm la mișcarea structuralistă, gradul zero al scriiturii echivalând astfel cu minimul de subiectivitate și maximul de obiectivitate? Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este posibil, disparitatea și, dacă se poate, independența celor două limbaje: cel de-al doilea nu derivă pur și simplu din primul"280. În Mitologii, Roland Barthes își caracterizează Gradul zero al scriiturii drept o mitologie a limbajului literar, iar scriitura drept un semnificant al mitului literar. Să ne raportăm la mișcarea structuralistă, gradul zero al scriiturii echivalând astfel cu minimul de subiectivitate și maximul de obiectivitate? Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul zero fiind identificat cu totala lipsă de importanță
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
derivă pur și simplu din primul"280. În Mitologii, Roland Barthes își caracterizează Gradul zero al scriiturii drept o mitologie a limbajului literar, iar scriitura drept un semnificant al mitului literar. Să ne raportăm la mișcarea structuralistă, gradul zero al scriiturii echivalând astfel cu minimul de subiectivitate și maximul de obiectivitate? Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul zero fiind identificat cu totala lipsă de importanță a subiectivității în decriptarea operei, din moment ce aceasta din urmă este doar o pluralitate de funcțiuni lingvistice
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ajungem astfel la nenumărate dezbateri, gradul zero fiind identificat cu totala lipsă de importanță a subiectivității în decriptarea operei, din moment ce aceasta din urmă este doar o pluralitate de funcțiuni lingvistice care alcătuiesc o structură: "într-un cuvânt, gradul zero al scriiturii înseamnă reducerea la neant a subiectivității, și aceasta datorită unui limbaj cât mai lipsit cu putință de emoție și chiar de imaginație"281. Într-o anumită măsură, se poate susține această atitudine critică, însă nu se poate accepta desființarea subiectului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]