3,985 matches
-
cifrele oferite de Ministerul Educației Naționale pentru anul școlar 2002-2003 și cifrele unei anchete efectuate de echipa noastră în același an. Tabelul 4. Acte de "violență" contabilizate în gimnaziile și liceele din Franța în anul școlar 2002-2003 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Deteriorări ale localurilor 2 675 0,04 Introducere de elemente străine 2 061 0,03 Aruncat cu pietre 1 952 0,03 Extorcare sau tentativă 1 757 0,03 Consum de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre elevi, 0,23% pentru insulte sau amenințări grave, 0,11% pentru furturi și tentative, iar 0,03% pentru extorcare sau tentativă. Într-o perioadă în care chiar ministrul Educației descria și condamna puternicele tensiuni rasiste și antisemite dintre elevi, semnalările injuriilor rasiste privesc doar 0,01% dintre elevi. Dacă avem în vedere numai victimizările directe (excluzând traficul, autoviolența, degradarea localurilor), mai puțin de 0,60% dintre elevi ar fi victime, dar trebuie să ne gândim și că în multe faptele
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de către elevi. Signa reprezintă, desigur, un progres față de modurile precedente de contabilizare. Să ne amintim cifrele din 1993-1994 ale Ministerului de Interne: 1 999 de fapte implicând elevi, 4 674 de fapte implicând adulți, în total 6 673 de incidente. Semnalarea faptelor de violență s-a ameliorat evident, cifrele analizate aici arată pe an 72 057 de incidente așa-numite "grave" semnalate. Adică de aproape 11 ori mai mult. Nimeni n-o să creadă că violența a crescut de 11 ori, ci
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a ameliorat evident, cifrele analizate aici arată pe an 72 057 de incidente așa-numite "grave" semnalate. Adică de aproape 11 ori mai mult. Nimeni n-o să creadă că violența a crescut de 11 ori, ci, bineînțeles, că sistemul de semnalare a fost îmbunătățit. Și încă mai poate fi îmbunătățit, dovadă stau dificultățile întâmpinate pe teren în explicarea chestionarului. Dar mai fundamental, și într-un mod foarte clasic în statisticile delincvenței, cifrele oficiale prezintă mai mult activitatea serviciilor decât delincvența reală
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îndemnate să semnaleze faptele, cu atât crește delincvența! A conchide, pornind de la statisticile delincvenței înregistrate, că delincvența a scăzut sau a crescut e iluzoriu și adesea eronat cel puțin în ce privește delincvența de masă, mica delincvență. Decalaje Cum am văzut, numărul semnalărilor nu pare neglijabil, cu 72 057 de incidente. Totuși, chiar înainte de a le compara cu cele ale anchetelor independente asupra victimizărilor, un simplu exemplu va arăta fiabilitatea scăzută a acestor cifre. Consumul de stupefiante e cunoscut de autoritățile școlare într-
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2002-2003 Proporția victimelor în Signa 2002-2003 Extorcare 6,3 0,03 Insulte 73,2 0,23 Rasism 16,7 0,01 Lovituri 24,2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse de instituții și mărturiile victimelor după un protocol de anchetă, un decalaj incontestabil... Dacă ne limităm la extorcare, totalul victimelor declarate în anchetele noastre este de 210 ori mai
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
umană, ca una dintre ipostazierile transumanismului, sunt de asemenea criticate, în special prin remarcarea, din perspectivă psihologică, a posibilelor consecințe negative ale unui anumit grad de „umanizare” mașinică sau de „mașinizare” umană a percepției. Filosoful se ocupă cu precădere de semnalarea implicațiilor tehnologiei computaționale asupra percepției umane, fără a neglija ironicele raportări ale utilizării tehnologiei înseși, învestite cu percepție, la vulnerabila percepție umană. Întâi de toate, eseistul face o istorie a mutațiilor petrecute în percepția vizuală datorită invaziei tehnice, telescopul și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cauză trimite la titlurile cu adevărat relevante pentru fiecare definiție. Referințele sînt adunate în bibliografia de la sfîrșitul volumului. Cînd am început să pregătesc acest dicționar, intenționam să conturez un sens al naratologiei ca disciplină și să construiesc un spațiu pentru semnalarea unor acorduri, compatibilități și divergențe frecvente într-un domeniu care deja înregistra amploare în zilele de glorie ale structuralismului. Dar, mai presus de orice, mi-am dorit să ofer un ghid accesibil pentru termenii, conceptele și tendințele care jalonează analiza
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se află opera de la care C. Rădulescu-Motru va porni în construcția sa, opera care îi motivează cele mai multe din interogațiile esențiale: este vorba despre filosofia kantiană. O altă sursă o aflăm în cultura română. Dovada pentru aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în orizontul cultural românesc. Cultura română i-a oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă asupra lumii. Într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care le aparțin acestor două filosofii. Rădulescu-Motru identifică, de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
27 decembrie 2000 - 9 ianuarie 2001) a prezentat foarte pe scurt cartea și a tradus un fragment mai substanțial. Adrian Păun („Cel mai recent roman al lui Saul Bellow”, Observator cultural, nr. 60, 17-23 aprilie 2001, pp. 10-11), într-o semnalare a romanului, se arată rezervat în privința calității sale. 17. James Atlas, Bellow. A Biography, Random House, New York, 2000, p. 686. Atlas a ajuns celebru pentru cartea sa despre poetul alcoolic Delmore Schwartz, ficționalizat de Bellow în Darul lui Humboldt. Richard
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de sondajele de opinie mainstream, în limba engleză și pe eșantioane care reflectă toată populația Statelor Unite, inclusiv majoritatea albă anglofonă. Subiecții „minoritari” par să-și fi deschis sufletul, probabil fiindcă interviul în limba maternă consolida pactul deontologic dintre interlocutori prin semnalarea și eventual utilizarea „intimității culturale” (Michael Herzfeld), acest liant „cald” al comunității (cel puțin pe durata comunicării față către față). În consecință, ei au vorbit despre stările lor depresive și despre pierderile lor economice datorate (direct sau indirect) evenimentelor din
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de unele cărți traduse în și din limba română. Printre semnatari: Edgar Papu, Virgil Nemoianu, Al. Ivasiuc, Victor Ivanovici, Șerban Cioculescu, Irina Bădescu, Alexandru Balaci, Ion Pop, Ileana Verzea, Radu Toma, Andrei Bantaș. Se publică, de asemenea, cronici, recenzii și semnalări ale noilor apariții editoriale românești sau străine la rubricile „Comptes-rendus” și „Kaléidoscope”, sub semnăturile Al. Călinescu, Mircea Iorgulescu, Marian Papahagi, Z. Ornea, Ion Ianoși, Victor Stoichiță, Lucian Raicu, Stancu Ilin, Antoaneta Tănăsescu, Ion Vartic, Paul Georgescu, Mircea Anghelescu, Laurențiu Ulici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285998_a_287327]
-
fost și a rămas poetul V. Deși până în 1942 publicase trei volume de versuri - Îngeri de lut (1933), Fugarnice (1935) și „cântece mecanice” în Uzina umbrelor tangente (1937) -, toate în tiraje reduse, abia Alter ego! (1942) s-a bucurat de semnalări în presă. Cartea propunea o poezie intimistă, sobră, calmă, „un lirism liniștit, discret, un vers palid, alb, care-și poartă grațiile în vârful picioarelor, un sunet pur, cristalin, cu ecouri clare, dar șoptite” (Geo Dumitrescu). Versurile aminteau, în opinia unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
Morrison, Joyce Carol Oates, Paul Auster, Maya Angelou, Arthur Miller, Edward Albee și Tony Kushner, mulți dintre ei fiind pentru prima dată prezentați la noi. Aproape concomitent publică Scriitori români la New York, carte în care intră „interviuri, fragmente de operă, semnalările criticii” despre nouă scriitori care trăiesc în marele oraș american: Nina Cassian, Mircea M. Ionescu, Constantin Virgil Negoiță, Anca Pedvis, Dumitru Radu Popa, Mirela Roznoveanu, Mircea Săndulescu, Ștefan Stoenescu și autorul însuși. Pentru fiecare dintre ei P. a inclus un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
oraș american: Nina Cassian, Mircea M. Ionescu, Constantin Virgil Negoiță, Anca Pedvis, Dumitru Radu Popa, Mirela Roznoveanu, Mircea Săndulescu, Ștefan Stoenescu și autorul însuși. Pentru fiecare dintre ei P. a inclus un interviu, o selecție concludentă din operă și o semnalare critică reprezentativă. Bine alcătuit, echilibrat în aprecieri, volumul oferă repere istorico- literare necesare pentru un însemnat grup de scriitori din afara granițelor țării. Și în publicistica sa, foarte diversă, adunată sub titlurile Corespondențe din New York (1999) și Concordia ca necesitate înțeleasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
-i înțeleagă gândurile. Wittgenstein nu s-a cruțat pe sine și nu i-a cruțat nici pe alții de un efort personal și intens de gândire. Totodată, a crezut că numai acele mișcări ale gândirii care pot fi transmise prin semnalarea unor diferențe, pe care le numea „gramaticale“, în folosirea expresiilor limbajului comun răspund modului cum vedea el rostul filozofiei. O contribuție în filozofie nu dezvăluie ceva ascuns privirii omului obișnuit - o realitate situată dincolo de lumea accesibilă experienței, condiții de posibilitate
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în mișcări. Profesorul utilizează embleme pentru a transmite intenționat elevilor mesaje clare, știind că înțelesul lor este cunoscut de majoritatea dintre aceștia. Prin analogie, putem menționa faptul că funcțiile emblemelor definite de Paul Ekman sunt valabile și în comunicarea didactică: • semnalarea distanței dintre partenerii procesului educativ (,,vino mai aproape", ,,vorbește mai încet"); • aprecierea activității sau performanței elevilor (,,excelent", ,,foarte bine", ,,suficient", ,,incorect"); • semnalizarea despărțirii (,,la revedere"); • indicarea unor răspunsuri pozitive sau negative la diferitele solicitări (,,da", ,,nu", ,,stop", ,,ești liber", ,,poți
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de acord cu ceea ce aude, ducerea mâinii sub formă de ,,pâlnie" la ureche când vocea elevului este astenică etc. Janet Beavin Bavelas realizează următoarea tipologie a gesturilor interactive: a) gesturi făcute în grabă (delivery gestures), precum indicarea direcției, a adresei, semnalarea împărtășirii unei păreri sau idei comune); b) gesturi ,,de citare" (citing gestures) pentru reglarea feed-back-ului la nivelul receptorului; c) gesturi de căutare (seeking gestures) a ajutorului, a relaționării; d) gesturi de reciprocitate (turn gestures), gesturi prin care se răspunde sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gramatical etc.). Asta poate explica și faptul că nu am utilizat/supus analizei conținutul integral al Înregistrărilor. Pericolul, asumat, al acestei alegeri ar putea fi o impresie de oarecare superficialitate În analiza unor enunțuri, Însă nu epuizarea, ci mai curînd semnalarea posibilităților a făcut parte din obiectivele mele. 3) Măsura În care fiecare dintre teoriile la care am făcut referire În lucrare Își găsește aplicabilitatea În demonstrarea relației context semnificație este diferită de la caz la caz. Cea mai aplicată este, fără
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
asupra conținutului lucrării, precum și asupra concluziilor la care s-a ajuns. Ca putere de circulație, rezumatul se situează Între titlu și articolul propriu-zis, În sensul că este reprodus În planuri editoriale, În reviste cu referate, fișe sau alte forme de semnalare. Cum rezumatul apare de cele mai multe ori În limbi străine, se Înțelege că el este foarte răspândit. De multe ori, rezumatul apare publicat și independent, ceea ce trebuie să ne facă și mai atenți la redactarea lui. Pe vremea mașinilor de scris
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
din rândul respectiv, pentru ca persoana care efectuează corectura să identifice cât mai rapid greșelile. Semnele tradiționale pentru corectură sunt tot mai puțin folosite, din cauza utilizării calculatorului, care permite corectarea greșelilor direct pe text, fără a mai fi nevoie de o semnalare a acestora pe varianta printată. Atrag atenția asupra importanței pe care o are corectura exigentă a unui text, mai ales atunci când acesta este trimis pentru tipărire. E clar că un text neglijent corectat Își diminuează șansele de a fi publicat
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cuprinsă între mijlocul veacului al XIX-lea și prima parte a celui următor. Însă, cum am avut în vedere inventorierea unor tineri români care obțineau titlul de doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles (1863-1914) ori dinamică evoluției populației studențești, cu semnalarea celor care proveneau din Europa orientala, inclusiv din România, în anii imediat următori încheierii Primului Război Mondial, la Universitatea din Gând ori la cea de la Liège, investigația noastră se constituie și că o secțiune distinctă, mai puțin cunoscută, a unui mare domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ale acestuia) și a canalului vizual (în observarea gesturilor, a mimicii, a posturii, a ținutei interlocutorului; în oferirea de feedback prin anumite gesturi, printr-o mimică sugestivă sprâncenele ridicate întrebător sau neîncrezător, mișcarea capului corespunzătoare negației sau afirmației etc. ; în semnalarea dorinței de a interveni în discuție sau a sugestiei transmise locutorului de a-și încheia intervenția etc.); contextual, pot fi valorificate și alte canale de exemplu, canalul olfactiv poate fi cel prin care se transmit informații legate de meniul zilei
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]