5,139 matches
-
că unii autori folosesc termenul de capacitate pentru ceea ce a fost definit mai sus, considerând aptitudinea drept substratul constituțional al unei capacități, preexistent acesteia. Pentru M. Stoica (33, p. 78), aptitudinile Autorul face și o clasificare a aptitudinilor: a) Aptitudini senzoriale, cum sunt: acuitatea vizuală și auditivă, rapiditatea percepțiilor, simțul ritmului, etc.; b) Aptitudini psihomotorii: rapiditatea și suplețea mișcărilor, coordonarea și precizia acestora, mobilitatea corpului, dexteritatea manuală, etc.; c) Aptitudini intelectuale cu grade diferite de complexitate, care se sub-împart în: aptitudini
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ale mediului în care trăiește; se poate vorbi de mai multe forme de adaptare: biologică, psihologică și socială. Cerințe educative speciale (CES) - cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psiho motrice, fiziologică, etc. sau a unor condiții psihoafective, socio-economice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
existența factorilor nonevolutivi sau involutivi, la nivelul blocului energetic, în general la nivelul sistemului nervos. 2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional-intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelele. Deficiențele senzoriale Determinate de anumite disfuncții sau tulburări la nivelul analizatorilor principali (vizual și auditiv), deficiențele senzoriale au implicații deosebit de importante asupra desfășurării unei vieți normale. Deficiențele de auz se clasifică astfel (1, pp. 138-139): 1. în funcție de existența unor malformații sau dereglări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional-intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelele. Deficiențele senzoriale Determinate de anumite disfuncții sau tulburări la nivelul analizatorilor principali (vizual și auditiv), deficiențele senzoriale au implicații deosebit de importante asupra desfășurării unei vieți normale. Deficiențele de auz se clasifică astfel (1, pp. 138-139): 1. în funcție de existența unor malformații sau dereglări anatomo-fiziologice ale structurilor analizatorului auditiv: deficiențe de transmisie, deficiențe de percepție și deficiențe mixte. 2
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
percepții slab diferențiate); viața afectivă e redusă la trăirea impulsurilor primare. Persoanele cu acest tip de deficiență au un grad ridicat de dependență, sunt irecuperabile, fără șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici, a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
îndeosebi în cazul preșcolarilor, iar raportul reprezentare-suport/intuitivnoțiune are un grad redus de funcționalitate, afectând înțelegerea semantică; memoria este foarte dezvoltată, pentru a compensa deficitul vizual; gândirea are particularități generate de tipul orbirii (congenitală sau dobândită) și de modalitățile cunoașterii senzoriale în care este antrenată persoana, însă în condițiile unor activități educative normale, cu exploatarea optimă a dominanțelor senzoriale ale elevului deficient de vedere, se pot asigura condiții de evoluție normală în plan intelectual (sublinierea ne aparține - n.a.); atenția e mereu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este foarte dezvoltată, pentru a compensa deficitul vizual; gândirea are particularități generate de tipul orbirii (congenitală sau dobândită) și de modalitățile cunoașterii senzoriale în care este antrenată persoana, însă în condițiile unor activități educative normale, cu exploatarea optimă a dominanțelor senzoriale ale elevului deficient de vedere, se pot asigura condiții de evoluție normală în plan intelectual (sublinierea ne aparține - n.a.); atenția e mereu îndreptată în direcții diferite sau concentrată într-o direcție sau alta, de aceea este necesară educarea calităților atenției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
psihice; asociate cu deficiențele de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament datorită deficitului funcțiilor de cunoaștere și exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii; Dacă apar pe fondul altor deficiențe (senzoriale sau fizice), tulburările de limbaj accentuează tulburările de personalitate existente în mai toate cazurile, ceea ce constituie un argument în plus pentru a le corija. Copiii/elevii cu dificultăți de învățare (learningdizabilities) Literatura de specialitate analizează raportul tulburări dificultăți de învățare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
p. 211), Tabloul psihopedagogic va avea următoarele caracteristici: dificultăți în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială); acces limitat la mediu (necesită structurarea mediului astfel încât să se încurajeze explorarea și întărirea experiențelor); întârzieri în dezvoltarea generală, relaționări sociale reduse ca număr, ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
neprogresivă, neinflamatoare. Sistemele de răspuns la durere și stress apar dezechilibrate, la fel ca și unele biochimice, precum hormonii. FMS este asociat cu o “sensibilizare” centrală (Staud R, Cannon RC, Mauderli și colab. 2003). SNC reacționează ca și cum toate input-urile senzoriale ar fi amplificate și/sau deformate, stare care poate fi descrisă ca suprasolicitare senzorială. Pacienții care suferă de FMS pot fi sensibili la stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi, la fluctuații ale presiunii si temperaturii și la vibrații. FMS sensibilizează terminațiile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și unele biochimice, precum hormonii. FMS este asociat cu o “sensibilizare” centrală (Staud R, Cannon RC, Mauderli și colab. 2003). SNC reacționează ca și cum toate input-urile senzoriale ar fi amplificate și/sau deformate, stare care poate fi descrisă ca suprasolicitare senzorială. Pacienții care suferă de FMS pot fi sensibili la stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi, la fluctuații ale presiunii si temperaturii și la vibrații. FMS sensibilizează terminațiile nervoase și restul sistemului nervos autonom, ceea ce Înseamnă că, este posibil ca terminațiile receptoare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mod egal, o emoție. Acest lucru ne conduce la o definiție relevantă dată de psihologie: durerea este senzația care are un caracter imediat neplăcut. Față de alte senzații, În cazul durerii, disocierea dintre aspectul mental și emoțional (durerea propriu-zisă) și aspectul senzorial (nocicepția), este prea puțin realizabilă. La om, limbajul desăvârșește percepția. Acesta este legătura dintre priza conștientă a unei agresiuni care amenință integritatea organismului și funcționarea unui sistem de alarmă perfecționat. Ajunsă la creier, informația devine conștientă. La nivelul centrilor superiori
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
În funcție de personalitate, ea este și un fenomen socio cultural și, În același timp, o aventură individuală. 1.2 Definiția durerii Ce este durerea ? De unde provine ? Cum apare ? Asociația Internațională pentru Studiul Durerii (IASP) dă o accepțiune mai largă termenului: "experiență senzorială și emoțională dezagreabilă, dată de o leziune tisulară veritabilă sau potențială sau de descriere cu termeni ce se referă la o asemenea leziune " (1) Aceeași asociație a Încercat să alcătuiască un glosar al termenilor și definițiilor, care să fie un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Ronald Melzack propun un mecanism central de generare a durerii, emițând un postulat celebru: „ nu este nevoie de corp, pentru a-l simți ” sau „ creierul Însuși poate genera fiecare calitate a experienței, care, În mod normal, este realizată prin impulsuri senzoriale”. Această concluzie a rezultat dintr-o serie de experimente care au constat din reproducerea tuturor senzațiilor umane, la persoane cu secțiuni ale măduvei. Melzack Își continuă cercetările legate de fenomenele produse de membrul fantomă și ajunge, În 1989, la concluzii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
posedă această neurosemnătură, ea fiind dată de modelul conexiunilor sinaptice din neuromatrix. Toate impulsurile de la corp sunt procesate ciclic și sintetizate, astfel că activează selectiv zone caracteristice din neuromatrix. Zone din neuromatrix sunt specializate să proceseze informația legată de fenomenele senzoriale majore (leziune, modificări de temperatură, stimularea zonelor erogene) și pot fi Înregistrate ca neuromodule. Neuromodulele au „drept” de semnătură și aceasta se va adăuga neurosemnăturii genetice. Neurosemnătura reprezintă, În fapt, un flux continuu de la neuromatrix-ul propriu, proiectat În arii cerebrale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
forme de sensibilitate și, ca orice senzație, se caracterizează prin: localizare spațială și temporală; intensitate; calitate. Reacția la durerelocală și generalăse face prin răspuns fiziologic, psihologic (afectiv) și comportamental (somatomotor), implicând tot sistemul nervos. Mărimea reacției depinde de factori diverși: senzoriali, motivaționali, cognitivi, psihologici. Reacția la durere se traduce printr-un răspuns la durere care poate fi: imediat, involuntar, automat, prin reflex segmental sau suprasegmental, cu rolul de a menține homeostazia prin contracții sau spasmele musculaturii scheletice, reacții glandulare, vasomotorii, cardiovasculare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
așa-zis normală, când rezultă după stimuli intenși, care nu alterează receptorii sau căile, prin parcurgerea căilor ascendente fiziologice ale dureri; durerea patologică, rezultată În urma stimulării noxice repetate, puternice, care determină sensibilizarea, producând dureri amplificate. Prin urmare, relația dintre impulsurile senzoriale În aferențele nociceptive și efectul lor este alterată. După Marshall, durerea cronică poate fi considerată normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Încă de la Început, studiile anatomice și fiziologice, coroborate
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
terminațiile libere provin din dicotomizarea repetată a lor. Unele din aceste terminații Își pierd progresiv chiar neurolema, devenind terminații denudate și se infiltrează Între celulele dermului, fiind strâns apropiate, dar nu interconectate protoplasmatic. Tower (1940) a emis termenul de unitate senzorială dendrita cu toate ramificațiile sale terminale. S-a remarcat că există suprapuneri Între aceste unități senzoriale. Numărul unităților senzoriale pentru durere variază după regiune. Prin stimulări punctiforme s-a demonstrat că pielea nu este În totalitate sensibilă pentru durere, existând
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
neurolema, devenind terminații denudate și se infiltrează Între celulele dermului, fiind strâns apropiate, dar nu interconectate protoplasmatic. Tower (1940) a emis termenul de unitate senzorială dendrita cu toate ramificațiile sale terminale. S-a remarcat că există suprapuneri Între aceste unități senzoriale. Numărul unităților senzoriale pentru durere variază după regiune. Prin stimulări punctiforme s-a demonstrat că pielea nu este În totalitate sensibilă pentru durere, existând zone cu o densitate mai mare a punctelor dureroase: regiunea axilară și fosa supraclaviculară: numărul receptorilor
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
denudate și se infiltrează Între celulele dermului, fiind strâns apropiate, dar nu interconectate protoplasmatic. Tower (1940) a emis termenul de unitate senzorială dendrita cu toate ramificațiile sale terminale. S-a remarcat că există suprapuneri Între aceste unități senzoriale. Numărul unităților senzoriale pentru durere variază după regiune. Prin stimulări punctiforme s-a demonstrat că pielea nu este În totalitate sensibilă pentru durere, existând zone cu o densitate mai mare a punctelor dureroase: regiunea axilară și fosa supraclaviculară: numărul receptorilor pentru durere este
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
palmă și plantă: numărul receptorilor pentru durere este de circa 40 70/cm2. Alte cercetări au arătat că și dimensiunile unităților dureroase sunt mult mai mici pe unele mucoase, unde densitatea lor este mult mai mare: pe braț, o unitate senzorială pentru durere ar fi În medie 7,6/mm2 pe cornee nu depășește 1/mm2 Terminațiile nervoase denudate au fost evidențiate și pe alte mucoase: pleură, peritoneu, meninge sau pe alte structuri: mușchi, cartilagii, periost. Toate aceste clase de receptori
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
bolnav, reactiv/areactiv, etc. Este acceptată ideea că nociceptori există În fiecare organ, dar cei mai intens studiați au fost cei din piele atît la om cît și la animale. Într-un nerv cutanat de ex. aproape 50% din fibrele senzoriale sunt funcțional nociceptive și aparțin fibrelor A delta și C. Aceste două clase de fibre sunt asociate cu transmiterea durerii primare (epicritice) caracterizată prin: localizare precisă, caracter ascuțit, de pumnal (fibre A delta) și respectiv ale durerii secundare (protopatice), ce
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
evidențiat că și fibrele de tip A beta pot prelua informații nociceptive. Separat de fibrele aferente, grupul C ar conține de asemenea fibre aferente simpatice conducând informații la organele efectoare simpatice periferice. Deși fibrele C simpatice nu pot conduce informații senzoriale, ele par a fi esențiale cîteodată În mecanismul durerii cronice. În ceea ce privește proprietățile funcționale ale nociceptorilor s-a constatat că stimuli puternici mecanici, termici și chimici cresc descărcările din nociceptori. Micromediul Înconjurător al nociceptorului este În general format de fibrele musculare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nervoase (cum este transportul axonal) care se pot constitui În transport suplimentar de informații (Wall, 1983). Deși pragul descărcărilor nociceptorului și pragul senzației de durere nu coincid de obicei, se poate deduce (dintr-o comparație a parametrilor neurofiziologici cu discriminarea senzorială la oameni și animale) că există o relație cauzală Între descărcările nociceptorului și durerea experimentală astfel: fie Între rata descărcărilor din nociceptori și intensitatea subiectivă a durerii, care cresc cu estimarea mărimii subiective, fie Între discriminarea intensității durerii și variabilitatea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]