7,439 matches
-
și câteva instituții m-au sprijinit după ce mi-am încheiat studiile postuniversitare. La Universitatea Birmingham am apreciat în mod special încurajările și compania oferită de Fiorella Dell'Olio, Elke Krahmann, Matthew Watson și Steve Buckler. La Universitatea Edinburgh m-au sfătuit și îndrumat Kim Hutchings, John Ravenhill, Sally Cummings și mai ales Luke March și Cas Mudde. De asemenea, Tony McGrew de la Universitatea Southampton m-a sprijinit foarte mult în această perioadă, motiv pentru care îi sunt foarte recunoscător. Tot în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este cel de creștin, iar dacă întrebi de numele pe care-l port în lume, acesta este Carp». Proconsulul a spus: «Îți sunt cunoscute poruncile împăraților despre datoria de a cinsti pe zei, cei ce conduc toate. De aceea vă sfătuiesc să vă apropiați de altar și să jertfiți. Eu sunt creștin și ador pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în timpurile de pe urmă pentru mântuirea noastră și spre a ne scăpa de rătăcirea diavolului; iar acestor idoli nu
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
osândește (Mt. 12, 37). N-ați citit înfricoșătoarea amenințare a Domnului: «De cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu de el înaintea Tatălui Meu, Cel din ceruri?» (Mt. 10, 33). Pentru ce mă sfătuiți să fiu viclean? Ca să obțin ce, prin o viclenie ca aceasta? Ca să câștig câteva zile? Dar voi pierde toată veșnicia! Ca să fug de durerile trupului? Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-ți aduci cu măiestrie asupră
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-ți aduci cu măiestrie asupră-ți pierdere și să-ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem spre îndreptățire, iar cu gura mărturisim spre mântuire». (Rom. 10, 10)”<footnote Ibidem, omil. a
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
bine, pentru reușita unei acțiuni, să ne așezăm sub un protectorat divin. Natura de sfătuitoare a zeiței este direct implicată în problema provenienței artei. Ceea ce înseamnă că între sfat și artă există o legătură intimă. Într-adevăr. Faptul de a sfătui presupune o cunoaștere, o cunoaștere prealabilă, un avans în cunoaștere în raport cu cel pe care-l sfătuiești. A sfătui, spune Heidegger, înseamnă vordenken, "a gândi înaintea altuia", vorsorgen, "a purta de grijă înaintea altuia"1. Numai pentru că ai gândit deja lucrurile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zeiței este direct implicată în problema provenienței artei. Ceea ce înseamnă că între sfat și artă există o legătură intimă. Într-adevăr. Faptul de a sfătui presupune o cunoaștere, o cunoaștere prealabilă, un avans în cunoaștere în raport cu cel pe care-l sfătuiești. A sfătui, spune Heidegger, înseamnă vordenken, "a gândi înaintea altuia", vorsorgen, "a purta de grijă înaintea altuia"1. Numai pentru că ai gândit deja lucrurile în privința cărora ți se cere sfatul poți da un sfat eficace, adică poți provoca reușita prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
direct implicată în problema provenienței artei. Ceea ce înseamnă că între sfat și artă există o legătură intimă. Într-adevăr. Faptul de a sfătui presupune o cunoaștere, o cunoaștere prealabilă, un avans în cunoaștere în raport cu cel pe care-l sfătuiești. A sfătui, spune Heidegger, înseamnă vordenken, "a gândi înaintea altuia", vorsorgen, "a purta de grijă înaintea altuia"1. Numai pentru că ai gândit deja lucrurile în privința cărora ți se cere sfatul poți da un sfat eficace, adică poți provoca reușita prin corecta indicare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fără un sfert când mă trezesc și ziua începe greu. Seara, după cină, îl întrebăm pe Noica, jumătate în glumă, jumătate în serios, cum să-i edităm opera. Cînd o s-o faceți - ne răspunde - o să semănați cu Goethe și Hegel sfătuindu-se atent cum să-l editeze pe Hamann." Ne vorbește apoi despre Logica pe care urmează să o scrie - întru desăvârșirea sistemului propriu - o logică născută nu în jurul individualului și generalului, ci al elementului, al determinațiilor. Ne despărțim. Rămân în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a vanității. Iau și citesc vederea primită de Noica de la fiul său Răzvan ("fratele Rafail"): e trimisă de la capul Sunion. Am transcris cele câteva rânduri. Iată-le: "Dragă Tată, Cu mult drag îți scriu din Țara pe care m'ai sfătuit să o vizitez - și, în sfârșit, iată-mă. Sunt în drum spre Muntele Athos, unde sper să stau până la începutul lui Decemvrie, și îți cer Binecuvântarea părintească cu încrederea că o și am, încă de acum..." Marți, 14 noiembrie 1978
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mic studiu introductiv, de 10 - 15 pagini, și am un trac teribil, fiind vorba despre o primă întîlnire a culturii noastre cu o scriere heideggeriană de amploare. Nu știu deloc de unde să apuc lucrul. Simt intens nevoia de a mă sfătui cu Noica. "Mă întreb mereu - îmi spune Noica - dacă nu te-ai grăbit cu Heidegger, dacă nu ai ajuns la el înainte de a fi trecut temeinic prin idealismul clasic german. Și mai am o rezervă în ce îl privește. Îl
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cerea acestuia să părăsească țara, a cărei formă de a trăi infinitul îi rămăsese străină, în sfârșit, îi cerea oricum să părăsească Uniunea Scriitorilor (altminteri urmând s-o părăsească Noica) și se încheia cu aceste cuvinte: " Astfel că m-am sfătuit la o Masă a Tăcerii cu bătrânii mei și am hotărât altceva: să vă cerem, omenește și românește, pocăință. Să vă îndemnăm să tăceți un an sau doi, punîndu-vă cenușă pe cap și, eventual, să faceți ca poetul Péguy, care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în veacul al nouăsprezecelea, cauzele crizei financiare sunt aceste: 1) Pentru că doctorul în medicină, doctorul în drept a uitat se vede a învăța acea ramură a filozofiei de stat care în limba vulgară se numește gramatică, pentru care pricină îl sfătuim să mai intre în clasa a doua a universității din Hîrlău ca să studieze profunda teorie despre acordarea subiectului cu predicatul și ad[i]ectivelor și verbilor cu substantivele la cari se referă. Cumcă această prețioasă teorie îi lipsește dovedim prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este ca cei 10. 000 de unguri așezați în Turcia să caute a îndrepta ceea ce-am stricat noi fără vină și {EminescuOpIX 158} în detrimentul intereselor noastre prin închiderea portului de Klek, pe când aiurea am lăsat trecătorile deschise. El îl sfătuiește pe Tisza, ministrul - prezident, ca să ceară de la împărat grabnica convocare a camerelor și, în caz de refuz, să pună cestiunea de cabinet. [18 iulie 1876] RECTIFICARE ["PRIN ÎMPREJURAREA... "] Prin împrejurarea că a trecut mai multă vreme de la moartea - întîmplată în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca creierul să rămâie rece și să-și îndrepteze activitatea cu siguranță, să nimicească adevărata cauză a răului și să o stârpească cu statornicie de fier. Precum un medic nu va combate simptomele numai, ci cauza unei boale și va sfătui să se înlătureze mediul în care ca a trebuit să se nască, tot așa vom privi și noi individul naționalității românești în dezvoltarea sa și, comparând pe acesta cu norma legilor fiziologice ale societății, vom arăta de unde a trebuit să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
război universal, care va devasta însă mai cu samă Europa, apoi se va naște un întuneric material ce va dura mai multe zile. Prin acesta vor pluti cete de demoni, cari vor zugruma pe contrarii bisericei. Mai mulți sfinți părinți sfătuiesc că în această noapte vor fi de mare folos rugăciunea cătră îngeri, cătră regina îngerilor și aprinderea de făclii sfințite. Tot în această vreme se vor ivi oameni apostolici, cari vor boteza 144. 000 de evrei. După ce se vor întîmpla
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zilele de 26 și 28 septemvrie, jurnalistica din București dizbate asupra importanței acestor alegeri. E evident că într-un corp ce lucrează uneori cu 35 sau 36 de membri șasesprezece voturi nouă pot deveni hotărâtoare. De aceea foile amânduror partizilor sfătuiesc pe alegătorii din colegiul I și al doilea a județelor respective să ieie parte la operația electorală, fiecare din ele cu speranță de a vedea reieșind candidații săi, unii spre a mănținea, ceilalți spre a schimba fața actuală a lucrurilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
degerat în Trebinic 37 de soldați și 20 cai (se vede că arabi ). - Insurgenții din Herțegovina s-au retras toți în Sutorrina pentru a sta înlăuntrul liniei de demarcație; iar capii lor au fost convocați la Cetinie pentru a se sfătui împreună. [5 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 247} GRECIA ["ÎN ȘEDINȚA CAMEREI... În ședința Camerei de la 31 oct. ministrul Kumunduros au declarat că armările (? ) Greciei nu însemnează o schimbare a politicei sale, ci mănținerea neutralității sub împrejurări schimbate, precum și un protest contra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
partidul liberal ar fi ajuns la cunoștința că trebuie să deie o direcție mai energică și mai regulată lucrărilor lui din Cameră și Senat, drept care au hotărât de-a se aduna de câte trei ori pe săptămână pentru a se sfătui. Spre acest sfârșit partidul anunțat s-au reconstituit în modul următor: D. N. Bîțcoveanu prezident, D-nii Hasnaș și Cămărășescu, vice-prezidenți, D-nii Junel Lățescu și Deleanu evestori. Partidul au ales două comisii, compuse din deputați și senatori, dintre care una va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unui marchiz de urmăririle adoratorului ei succede până la un punct oarecare. Rolurile fierarului ( d. Bălănescu), a femeiei lui (d-șoara Dănescu), a surorei marchizului (d-na Sarandi) au fost cu deosebire bine executate. Celelalte asemenea, numai pe d-na Conta am sfătui-o ca să vorbească mai natural. D-nia ei vorbește mai totdeauna c-un ton îngînat și sentimental. Cu toate ca suntem plecați a ținea în samă împrejurarea că D-nia ei s-a suit de curând pe acele scânduri, cari după proverb "însemnează lumea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zice "că toate lingușirile orientale ale lui Aleko Pașa s-au fărâmat de pieptul contelui Andrassy". Pe de altă parte "Neue freie Presse" publică textul unei telegrame prin care Midhad Pașa, adresîndu-se direct către înălțimile din Belgrad și Cetinie, le sfătuiește de a pricepe că e în interesul amîndoror părților de a înceta c-un război zadarnic. Dacă {EminescuOpIX 314} vor reintra pe calea datoriei față cu suveranul lor, Poarta le întinde mâna de împăcare. Concluzia că, dacă principatele vor primi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Unu la mână și cei mulți înainte. [21 ianuarie 1877] "TROMPETA CARPAȚILOR" ȘI SOFTALELE UNGUREȘTI "Timpul" adusese știrea că softalele ar avea cutezanța nu numai de a trece prin România, ci chiar de a petrece o zi în București, și sfătuiește pe băieții decorați de a reveni de la hotărârea lor pentru a evita orice turburări. Nouă ni se pare că pericolul turburării s-ar putea evita dacă li s-ar îngădui "docților magnați" petrecerea a 24 de oare - în beciurile poliției
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este vorba decât de întregirea trupelor mobilizate deja, nicidecum de mobilizarea altora nouă; tot asemenea nu este nici vorbă despre vro călătorie a Țariului la Chișinău. Marele principe Nicolaie {EminescuOpIX 324} au plecat la Odessa, parte pentru că medicii i-au sfătuit o schimbare de aer, parte pentru a inspecta trupele generalului Barclay de Tolly-Weimarn. Sâmbăta trecută a sosit în București consiliarii de stat Kristici și Matici, însoțiți de secretarul ministeriului sârbesc de esterne, Pacici, cari apoi a plecat la Constantinopole împreună cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
are înțelesul ei pentru autorii buni didactici din România; căci ministerul cez. reg. cumpără cu prețuri însemnate cărțile bune și nu este în această privire esclusivit; încît scriitorii de la noi pot asemenea concura în această privire. Se 'nțelege că nu sfătuim pe nimene care nu cunoaște pedagogia și nu știe a dispune materia științifică în mod metodic de-a face încercarea cutezătoare să supună scrierele apreciației pedagogilor practici din Austria. Iar cât despre cărțile bune (pentru învățămîntul primar de ex., ) ele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
companie de honvezi e în stare să puie pe fugă întreaga [armată a] României. {EminescuOpIX 361} În vremea războiului între sârbi și turci, regimentele române, se 'nțelege, erau acelea ce-au cauzat pierderile vitejilor sârbi; iar astăzi N. Fr. Presse sfătuiește pe turci de a pune pe fugă armata noastră cu câteva sute de bașibuzuci. Și când ne bucurăm de așa vădite simpatii și de bunăvoința fenomenală a vecinilor, mijlocul cel mai bun de-a rămânea în favoarea lor era să ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zile de pace: "Departe de curtea lui toată minciuna, zavistia legată, pizma ferecată, înșelăciumea izgonită, strâmbătatea împilată de tot: dreptatea împărățea pe scaun; și nu ea lui, ci el era supusul ei și șerbitoriu! De apuca armele, de ea se sfătuia; de judeca, pe dânsa o asculta; de cinstea, ei-i urma și toate le făcea ca un șerb din porunca ei! Cei vechi băznuia, că dreptatea a fugit dintre oameni; iar noi putem adeveri, că la noi stăpânea. O, viață
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]