4,438 matches
-
ți va răspunde. Atinge ciucurele hainei Lui (Matei 9, 20) și‑ți va vindeca nu numai această boală, ci toate patimile. Dacă mintea ta ar fi unde trebuie, nici mușcăturile șerpilor veninoși și ale scorpiilor n‑ar putea ajunge la simțirea durerilor trupului. Am uitat, zice, să mănânc pâinea mea de glasul suspinului meuă (Psalmul 101, 5‑6). Nu te necăji. Mila lui Dumnezeu Îți este aproape. Te Îmbrățișez Întru Domnul. Fă‑te sănătos, strigând la El”276. Pentru cel suferind
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din urmă le‑ar fi de mare folos duhov‑ nicesc să Înceapă și să stăruie În practicarea acestei rugăciuni. 274 Suferința și creșterea spirituală Roadele ei sunt nespus de multe. Dulceața rugăciunii fier‑ binți a bolnavului Îi poate chiar copleși simțirea durerii sale trupești. În general, când rugăciunea este obișnuită și frecventă, influența ei În viața noastră duhovnicească devine foarte clară, omul Începând să se vadă așa cum este, să Își desco‑ pere egoismul, lăcomia, greșelile de judecată și orgoliul. Treptat, dobândește
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nu se vede, deoarece el este Nimeni. Primejdia aceasta a văzut-o, în schimb, Eminescu, chiar prin tratarea comună a temei epigonismului. Epigonii săi, spre deosebire de ai lui Nietzsche, sunt doar măști râzânde, sub care străjuiește nimicul: "Iară noi? Noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe zdrobite, / Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, / Măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic; / Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; / În noi totul e spoială, totu-i lustru, fără bază; / Voi credeați în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nui. Etică nu presupune încurajarea unor acțiuni pozitive prin ele însele, dar care nu sunt utile nim]nui. Etică este teoria relațiilor sociale. Condițiile eticii sunt, în principiu, obligații de a face bine oamenilor și, în general, ființelor înzestrate cu simțire. Este posibil ca Henry Sidgwick, autor al lucr]rii Metodele eticii [Methods of Ethics], s] fi exagerat atunci când a întrebat retoric dac] o acțiune lipsit] de efecte asupra conștiinței umane - efecte directe sau indirecte, reale sau probabile - poate fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferiți v]d lucrurile diferit și atâta tot”. Aceasta este ideea de bâz] a subiectivismului etic. Subiectivismul etic reprezint] o teorie care afirm] c], în elaborarea judec]ților morale, oamenii nu fac altceva decât s]-și exprime propriile dorințe sau simțiri. Din acest punct de vedere, nu exist] adev]ruri „factuale” din punct de vedere moral. Faptul c] au avut loc mai mult de un milion de avorturi anual în Statele Unite începând cu anul 1973 este o realitate, dar nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ambele reacții sunt nejustificate, deoarece subiectivismul etic nu presupune, de fapt, c] nimic nu este bine sau r]u din punct de vedere moral. Pentru a înțelege, trebuie doar s] ne amintim c], în conformitate cu subiectivismul etic, judec]țile morale exprim] simțiri. De aceea, a spune c] „nimic nu este bine sau r]u” sau c] „nimic nu conteaz]” indic] absența frapant] a sentimentului. Acest lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirm] c] nimic nu este într-adev]r bine sau r]u? R]spunsul depinde doar de ce vrem s] spunem cu acest „într-adev]r bine sau r]u”. Dac] prin această vrem s] spunem „bine sau r]u independent fâț] de simțirile unei persoane”, atunci, bineînțeles, subiectivismul neag] orice este bine sau r]u în acel sens. Subiectivismul etic neag] faptul c] exist] fapte morale independente de sentimentele noastre. Dac] aceasta se înțelege prin nihilismul moral, atunci subiectivismul etic nu îl implic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu este bine sau r]u. Evoluția istoric] a subiectivismului etic ilustreaz] un proces tipic teoriilor filosofice. A început ca o idee simpl] - cu spusele lui David Hume, care afirmă c] morală este mai mult o problem] care ține de simțire decât de rațiune. Dar, datorit] faptului c] au ap]rut obiecții împotriva teoriei, si pentru c] susțin]torii ei au încercat s] r]spund] acestor obiecții, teoria s-a complicat. Pan] aici, nu am incercat s] formul]m teoria foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
artă”, publicația se va pune „în slujba lor” prezentând „pilda bunei literaturi și prin cuprinsul pe care-l vor aduce paginile sale, și prin recomandarea operelor valoroase”, „călăuzindu-se” în această întreprindere „pe vadul de echilibru clasic al gândirii și simțirii românești”. Redacția își manifestă dorința „de a face solidare toate talentele” și „de a sprijini orice dovadă de muncă sinceră și serioasă”. Acest program este completat de articolul Punct de plecare, nesemnat, în care se afirmă că „primul lucru care
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
molitve în versuri Sfintei Fecioare. Toate sunt încă greoaie, forțate. În mod neașteptat, într-o vreme când lirica era ținută drept delectare minoră (iar „poeticile faceri” anonime intrau din „mișmaiale” sau culegeri comune în zestrea lăutarilor), V., care exprimă odată cu simțirile intime deșteptate de iubire supunerea la „legea” trăirii general-omenești, a acceptat, intuind în simplitatea ei prezența principiului etern, poezia populară ca mare model. Alegere de preț, întrucât lirica epocii era dominată de sentimentalismul galant și de pastoralismul artificial neoanacreontic. Totuși
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
nici nu vede.// Trece prin pădurea verde/Și să duce de se perde.[...]// Și când șade câteodată,/Tot pre ramură uscată./ Umblă prin dumbrav-adâncă,/ Nici nu bea, nici nu mănâncă.[...]// Dar eu om de naltă fire,/Decât ea mai cu simțire,/Cum poate să-mi fie bine?!/ Oh, amar și vai de mine!” Jertfa, jalea, oftatul, suspinul, lacrimile sunt locuri comune în lirica inimii, V. le cunoaște și le folosește în modul cel mai natural. Însă ceea ce reușește el să transmită
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
fac parte Florin Dumitrache și Radu Boroianu. În articolul-program intitulat La început de drum, Florin Dumitrache precizează orientarea publicației către „liniște și pace”, „dialog în loc de confruntare”, „democrația reală, care să aducă la putere voința poporului”, „libertate în cuget și-n simțiri, vorbă și faptă, gândire și acțiune”. Rubrici: „Ultima oră”, „Viața internațională”, „Sport”, „Puncte de vedere”, „Politica”, „Economice”, „Sociale”, „Arte”, „Externe”. Din 22 septembrie 1990 V. editează suplimentul „Caleidoscop cultural-artistic și de divertisment”, iar din 7 decembrie 1990 suplimentul studențesc „Opoziția
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
a dovedit că funcțiile imunitare pot fi modificate de acțiuni care distrug zonele cerebrale specifice (Cook, 1997). S-a mai dovedit și faptul că termenul senzație are două Înțelesuri: unul se referă la o trăire emoțională, iar celălalt la o simțire fizică*. La nivelul superior al senzației se produce convergența trupului și minții Într-o zonă cerebrală cunoscută ca sistem limbic. Este evident că emoțiile nu țin doar de minte; ele au și o conexiune fizică bine precizată. De exemplu, stresul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
valori în situația de învățare. Metodele și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la idei, experiențe, gânduri, cunoștințe, abordări ale profesorului sau ale colegilor în scopul generării unor moduri alternative de gândire și simțire, al reflectării asupra propriilor experiențe, reconsiderând semnificația și înțelesul lor în situații noi sau din alte perspective (nu este vorba doar despre a discuta, ci și despre a lucra în echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a fi mereu realist, a judeca neutru lucrurile, situațiile, problemele, apelând (aproape) exclusiv la „creierul rece” (rațiunea) și evitând (pe cât posibil) „creierul cald” (simțirea, dorințele, interesele personale etc.). Cei mai mulți adulți sunt capabili de așa ceva, deși acest fapt în sine nu rezolvă toate problemele, întrucât unii nu sunt conștienți, nici convinși de necesitatea de a fi reflexiv și critic, iar o parte considerabilă dintre cei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
valori în situația de învățare. Metodele și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la idei, experiențe, gânduri, cunoștințe, abordări ale profesorului sau ale colegilor în scopul generării unor moduri alternative de gândire și simțire, al reflectării asupra propriilor experiențe, reconsiderând semnificația și înțelesul lor în situații noi sau din alte perspective (nu este vorba doar despre a discuta, ci și despre a lucra în echipă, pe grupe), dar sunt totodată și oportunități de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe comunicare. După cum se știe, a reflecta și a avea o atitudine critică înseamnă a avea discernământ, a fi mereu realist, a judeca neutru lucrurile, situațiile, problemele, apelând (aproape) exclusiv la „creierul rece” (rațiunea) și evitând (pe cât posibil) „creierul cald” (simțirea, dorințele, interesele personale etc.). Cei mai mulți adulți sunt capabili de așa ceva, deși acest fapt în sine nu rezolvă toate problemele, întrucât unii nu sunt conștienți, nici convinși de necesitatea de a fi reflexiv și critic, iar o parte considerabilă dintre cei
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
filozofici, și chiar si sub forma unui sistem.*15 între coerența artistică (care este numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar o concepție despre viață, corespunzător de complexă, nu poate, prin sugestie hipnotică, să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
materialul într-un mod adecvat, vom intensifica și accelera procesul stimulator al dezvoltării senzoriale în raport cu dezvoltarea intelectuală a copilului și vom acționa totodată în direcția stabilirii unui echilibru dinamic „între gândire, atenție și spirit de observație, pe de o parte, simțiri și îndemânare practică, pe de altă parte”. Literatura de specialitate ne oferă, în acest sens, diverse modele de fișă pentru pregătirea exercițiilor senzoriale în grădinița de copii. Astfel, pentru dobândirea unei noțiuni se folosesc următoarele mijloace: Faza 1: Dobândirea noțiunii
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
zile și ani, viața este recompusă după imaginația și dorințele fiecăruia. În paginile așternute cu slove betege, curg șuvoaie de aduceri aminte, filtrate prin păienjenișul de vremi ce s-au destrămat ca un fum. Amintirile sunt spirit și gând, și simțire, cenușă a sentimentelor trecute; le purtăm în suflet peste timp și vremi, ne bucură sau ne întristează, învăluindu-ne în parfumul și vraja lor. Ele sunt o prețioasă avuție pe care fiecare om o păstrează în cele mai tainice ascunzișuri
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Arhitectura, transcendentul prin care sensibilitatea se concretizează în frânturile unor linii drepte. Spiritul visător vibrează în acorduri rigide care înnobilează pași severi și perpendiculari. Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli care sfidează aparența. Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în urmă dâre de lumină vie
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în urmă dâre de lumină vie. Se nasc și mor idei sub pătură de tăceri cosmice, străpunsă de sclipirile atâtor stele. Fatalul, înlănțuirea care suprimă sclipiri de lumină, prăfuindu-le cu umbră. Împletirea simțirilor fine veghează rigiditatea. definește trăsătura ei vie.
Precizia infinitului. In: Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent, Octavian Goga Își exprima admirația față de măreața realizare de la Alba Iulia, unirea, care de atîta vreme trăia În toate fibrele de simțire a neamului, dar și regretul că nu mi-a fost dat să văd aceste valuri de oameni și să mă pătrund și eu de bucuria cea mai curată, care mi-ar fi răsplătit Îndeajuns tot zbuciumul de o viață Întreagă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la un moment dat, violentă. Evenimentele care s-au desfășurat, agravate de criza europeană și amenințări anarhice, Îi aduc Însă o verificare neîndoioasă și o confirmare care se generalizează În Întreaga națiune conștientă. Unirea totală și desăvîrșită În cuget și simțire devine postulatul generației care se ridică. Poetul răsfrîngea odinioară sentimentul obștesc, Înturnîndu-l către ai săi Într-o formă divină. Astăzi cugetătorul face neamului său același serviciu interpretîndu-i instinctul de conservare, mai mult interpretîndu-i legea vieții. N. Iorga realiza o strălucită
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]