4,291 matches
-
ajungeai la nas.../ La o plimbare cît de mică/ El, hopa în elicopter!" (§ 27). Mirajul raiului pe pămînt eclipsează pe de-a întregul scopul inițial al călătoriei, transformarea lăuntrică a pelerinului de odinioară ajuns personaj cu stare reflectă fidel și simptomatic acest lucru: însuși poetul remarcă o ,schimbare de caracter" a eroului său în această perioadă. Trezirea la realitate, ce demască iluzia colorată în toată goliciunea ei, este o răbufnire a memoriei înăbușite: Și-a dus-o așa un an sau
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
că scriitorii nu pot trăi din scris nu servește nimănui, mai ales că reportajul nu izbutește nici să răspundă la întrebarea pe care și-o pune în chapeau: „din ce trăiesc cei care scriu”. Sau ar trebui să luăm drept simptomatic răspunsul emis de Radu Aldulescu: „Eu trăiesc, ca noi toți, din mila lui Dumnezeu.”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
permanenței", circumstanță ce semnifica "spargerea unității fenomenului prin recunoașterea esențialității doar a unuia din factorii săi componenți". Structuralismului i se reproșează neputința de-a aborda fenomenele și pe latura lor diacronică, aderența sa exclusiv la spectrul lor sincron rămînînd astfel "simptomatică" aidoma unui funciar neajuns. Această fixare a observației pe o verigă singulară, imuabilă a fenomenului investigat duce la un refuz al "supoziției", elimină arbitrar din zona cercetării momentul anterior structurii, deoarece "forma dinamică din spatele structurii, activitatea de structurare și legăturile
Amurgul metodelor (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7971_a_9296]
-
veac - acea jumătate de veac care a ruinat grăbit rezerva noastră de politețe și care a transformat excrescențe comice în plăgi. Firește, Cartea bunei cuviinți nu e un tratat de medicină. Dar este un exercițiu de igienă socială care definește, simptomatic pentru diferența dintre două lumi, cea în care a fost scrisă și cea în care o citesc, rolul unui tratament aplicat colectivității. Rol care s-a pierdut, în meandrele specializării. Însă fără el, fără preocuparea pentru integritatea umană a organismului
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
din Golf asediata de fundamentaliști). Noutatea valida e în urmărirea anchetei și în modularea cinemului specific american al procesului intentat, în speță, colonelului negru, pentru reprimarea sîngeroasă, inevitabilă, a asediatorilor civili, dar înarmați. E aici o finețe a tuselor dificile, simptomatica pentru însăși reconsiderarea jurisprudenței, dincolo de pragul temporal tocmai trecut, ca argument pentru o reabilitare a tematismului filmic, într-un balans al contribuțiilor și formulelor transatlantice. Regula jocului (SUA, 2000) de William Friedkin, cu Tommy Lee Jones, Samuel L. Jackson, Guy
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
e greu de observat că această formulă categorială ar putea include și poezia lui Mircea Cărtărescu, pe dimensiunea ei vizionară desfășurată de la elementele cele mai „umile” ale cotidianului de către un eu central și expansiv. Iată așadar o dublă mișcare paradoxală, simptomatică pentru sincronizarea și chiar sincretismul modernism postmodernism în poezia românească. În timp ce Mircea Cărtărescu, considerat cel mai reprezentativ exponent al postmodernismului „optzecist”, ilustrează la un nivel de vîrf vizionarismul poetic, Ion Mureșan, un modernist pur, este acceptat și inclus - tot la
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
care se conclude enigmatic cu apariția lui Andy Warhol, popă al culturii pop, pe care Castellucci îl asimilează unui Virgil personal, celebrul ghid al poetului florentin. ŤDe ce?ť îl întreb perplex. ŤPentru că azi infernul e suprafața!ť Răspuns simptomatic de un scepticism care mă tulbură: faptul de a nici măcar putea coborî către Infern, acesta e infernul! Al doilea episod, genial, e Purgatoriul. Acum o mică istorie se înfiripă. O familie burgheză redusă la o fericire stereotipată - frază standard, gesturi
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
Proliferarea lucrurilor la Ionescu e de esența mitului, de aceea n-o găsim și la Caragiale, la care însă automatismul și proliferarea verbală ale lui Farfuridi și Cațavencu, ale lui Lache și Mache etc. au, ca la Ionescu, aceeași semnificație simptomatică a dezumanizării" (pp. 67-68). Textele lui Alexandru Paleologu somează cititorul să aibă o reacție. Ele sfidează gândirea comună, sunt un triumf al gândirii libere și al asociațiilor celor mai surpinzătoare. Citindu-l pe Alexandru Paleologu și făcând efortul de a
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
teritoriu al deplinei libertăți) dacă ea n-ar avea consecințe nefaste. Abordând, de exemplu, un roman ca Relatare despre moartea mea fără un strop (măcar) de umor, riscul e acela de a denatura nu numai lectura, ci și verdictul (cazul simptomatic reprezentându-l, dacă mi-amintesc eu bine, o cronică a lui Tudorel Urian). Nici acest recent Punct și de la capăt nu face excepție. Dacă vom vedea în el o poveste foarte sobră despre (subliniez acest cuvânt) România bipolară de după al
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
se strice... Ploi subțiri cari pătrund... frig... viscol... Rămîisfîntul meu stăpîn... ȘTEFAN: Te rogi ca un copil... întîiași dată... DOAMNA MARIA: Întîiași dată... Ah! Moldovo, căci nu ți-e milă... ȘTEFAN: Milă? DOAMNA MARIA: De mine... " (Actul I, scena 5). Simptomatic, Delavrancea lasă piesa să plutească în ireal; teatrul simbolist, pe care autorul nu arăta să-l fi cunoscut, devine prezență discretă, iar drama istorică începe să poarte semnele modernității. In acest basm dramatic cult (mult mai convingător decît naivele basme
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
fără a da semne de oboseală. Memorabile sunt paginile în care întregul Pod al Mogoșoaiei e parcurs clădire cu clădire, de la un capăt la altul. Neavând vervă de prozator, Constantin Bacalbașa are, totuși, răbdare de arheolog. Ce mi se pare simptomatic, în acest sens, este că îi lipsește gustul literar. S-ar putea scrie pagini suculente despre această opacitate, în care numai Iorga îl va întrece, peste ani. Dintre scriitorii adevărați, Bacalbașa îl prețuiește pe Alecsandri și Heliade Rădulescu, îl consemnează
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
de clar că independența Justiției lui Daniel Morar și Monica Macovei înseamnă că cine e împotriva sistemului, cine critică procurorii-șefi respectiv pe zeițele dreptății întruchipate din coada de cal a d-nei Macovei, are toate șansele să fie expulzat. Un caz simptomatic și actual în România de astăzi și spațiul ex-comunist este cel al colegilor noștri din trustul Intact, de la DC News, Realitatea Tv sau realitatea.net sunt considerați vulnerabilități pentru siguranța națională de către celebra dnă Hăineală, care sesizează Inspecția Judiciară”, ne-
Rareș Bogdan, despre afirmațiile lui Predoiu de la Realitatea Tv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/76776_a_78101]
-
întinde în față un covor pe cât de lung, pe atât de lat, și pe cât de gros, pe atât de pestriț: cel al unei realități care, ieșită din cenușiul comunist, a luat o multitudine de forme și o profuziune de culori. Simptomatic, în Colecțiile Darjan, personajul e un creator de modă celebru în Occident, care se întoarce în România cu nobilul deziderat de a-și democratiza vestimentar țara. El oferă sugestii bune și haine pe măsură celor de la Putere, ca și celor
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
congenerii lor veniți ulterior, mulți dintre ei circumscriși mediului provincial, cît și cu cei care, ținînd de alte vîrste poetice, s-ar putea dovedi purtători ai unor pregnante însemne postmoderniste ( e invocată cartea Angelei Marinescu, intitulată cît se poate de simptomatic, Fugi postmoderne). Acordul nu pare posibil nici pe un cîmp mai larg, pe care diferențele de opinii sînt de-a dreptul spectaculoase: "Cît de fragil e conceptul pe teren românesc o spune scepticul și răzvrătitul Alexandru Mușina. El constată, și
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
unor scriitori „noi”, ce ar fi avut nevoie de altă susținere. Critici nouăzeciști sau chiar mai tineri propun în canon scriitori optzeciști, într-o operațiune fatalmente ratată și încă din start. Mi se pare că se vede încă o dată clar, simptomatic, nerăbdarea păguboasă de a impune scriitorii optzeciști sau chiar mai tineri, de a-i substitui (dacă se poate, merită încercat!) scriitorilor consacrați într-o epocă anterioară, bănuită pe bună dreptate de impostură și viciu de sistem: perioada comunistă. Iluzia vizibilă
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
cezariste, obijduiește, de fapt, presa, înregistrîndu-se și primele procese de presă (Aricescu, N.T. Orășanu, Hasdeu - pentru Duduca Mamuca etc.). Apoi, Constituția din 1866, foarte liberală, consacră libertatea presei și desființarea cenzurii. E o cucerire de preț și efectiv radical înnoitoare. Simptomatic e că, în 1884, primul ministru I.C. Brătianu declară presa a patra putere în stat. Și, totuși, este sancționată atacarea prin presă a monarhiei, G. Panu fiind, în 1887, condamnat pentru articolul Omul periculos. Mari, infinite, greutăți cu cenzura are
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
valoroase și cu virtuți literare în cazurile unor N. D. Cocea, Geo Bogza sau Zaharia Stancu, mai puțin scrierile picarescului, dar superficialului Mircea Damian, fără a uita importanța documentară a consemnărilor lui Slavici sau cele două romane „parodice” (ratate, dar simptomatice) despre detenția legionară ale lui Dragoș Protopopescu (Fortul 13, Tigrii). Printre exemplele minore adiacente apar și „curiozități” pitorești, cum ar fi interlopul constănțean Paul Cialîc, care și-a descoperit fiorul poetic în închisoare și ale cărui versuri despre Aiud, deloc
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
merită o atenție specială. O discuție separată ar merita atitudinea lui Eugen Simion față de „spiritul național” și față de ceea ce, eu unul, aș numi „ura de sine” a ultracosmopoliților postdecembriști; în mod cu totul nedrept (ca să nu spun mai mult...) dar simptomatic pentru un mental colectiv ieșit din țîțîni, Eugen Simion a devenit brusc, după 1990, un soi de naționalist ultraconservator în ochii esteticilor de serviciu, după ce fusese decenii de-a rîndul „de partea bună”. Cei care l-au citit cu mintea
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
diverse orientări filozofice sunt de acord asupra caracterului limitat al regimului politic al Ťparlamentarismului liberť, al Ťpluralismului democraticť". Ideea de criză a democrației burgheze a devenit un laitmotiv principal șsic!ț al dezbaterii politologice, dar și al celei politice propriu-zise, simptomatic pentru evoluția lucrurilor fiind faptul că nu numai cercetători și oameni politici de stânga, lideri ai unor grupuri contestatare, ci chiar și unele oficialități guvernamentale din Occident își afirmă pesimismul față de resursele acestui tip de regim politic (pesimism, aflat, de
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
în cel mai bun caz, în cămine culturale, construiește școli laice, șosele, face donații importante pentru construirea unei noi biserici în orașul natal, Pașcani, dar și pentru dotarea armatei, pentru tipărituri etc. Un ziditor de rasă. De instituții și conștiințe. Simptomatică este, de pildă, o scrisoare trimisă prietenului său Mihail Sadoveanu, la Iași (pe atunci, scriitorul era director al Teatrului Național din fosta capitală a Moldovei) prin care îl roagă să-i trimită un profesor de muzică la Bălți pentru a
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
cuartet de dansatori îl invocau, ca și cântecul, pe Iisus personal, unul cu un telefon în mână, altul cu un crucifix, altul cu un glob argintiu bun pentru descântece, toate obiectele fiind situate, implicit, în același plan de semificație. Mixtură simptomatică. Dacă Flashback era o coproducție germano-română, în care numai Răzvan Mazilu reprezenta partea românească, de astă dată doar coregraful și scenograful erau veniți din afară, întreaga echipă fiind una a locului, modelată însă de Massimo Gerardi, a cărui amprentă este
Multiplele fațete ale unei personalități by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6439_a_7764]
-
Primul caiet. Un "caiet" al autorului, dar și unul al protagonistului său: doctorul Cassian Robert, fugit la vârsta senectuții de acasă și retras undeva la munte, într-o cabană de lângă o fostă Stație meteorologică. Și fuga, și izolarea protagonistului sunt simptomatice. În proza lui Buzura, personajul central este implicat în evenimente, dar ia și o anumită distanță față de ele, analizându-le și evaluându-le într-o grilă morală. Nu mai puțin, el se încarcă de istoriile trăite de alții, istorii pe
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
prolifereze pînă-n zilele noastre. Apăruse pe atunci, în primii ani după revoluție, un tînăr critic, D. S. Boerescu, al generației literare numită nouăzecistă, cuprinzînd scriitori care au debutat în anii aceia și printre care mă prenumăr. Mi se pare sugestiv și simptomatic felul cum acel tînăr critic a dispărut după cîțiva ani definitiv din decorul literar, optînd la un moment dat pentru o funcție într-un trust de presă ce presupunea și șefia unei reviste de orientare pornografică. Un domeniu vădindu-se
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
Ambasada Franței organizează două seri dedicate „științelor umane”, una traducerilor și alta lui Pierre Bourdieu (de la moartea căruia au trecut 10 ani), nu este invitat în România niciun reprezentant de seamă a ceea ce la noi se numește, în mod poate simptomatic, nonfiction. Francezii cred bine: Franța ne e accesibilă nouă, românilor, mai ales ca matrice a unei nevăzute Republici a Literelor. Și, ca atare, o dorim. Un simptom: majoritatea post-doctotranzilor POSDRU din echipa literaților de la Academia Română, dar și mulți doctoranzi în
Nu vă supărați, caut Franța. Mai locuiește aici? by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4638_a_5963]
-
În planul creației literare, prognoza lui Eliade, din 1953, avea a se confirma, pînă la un punct, prin apariția, într-un val impozant, a scriitorilor ce s-au putut manifesta grație aproximativei liberalizări îngăduite de autoritățile totalitare, în jurul anului 1965. Simptomatic, așa-zișii poeți șaizeciști se străduiesc a da înapoi acele ceasornicului istoric, mutate în chip arbitrar de zelatorii utopiei roșii, reînnodînd legătura cu tradiția, în primul rînd cu cea a poeziei interbelice. Dar la nici unul dintre ei recuperarea originilor nu
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]