5,503 matches
-
gena imunoglobulinică, implică intervenția unui complex enzimatic multifuncțional (endonucleaze, exonucleaze, reparaze, recombinaze, ligaze etc.). Rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice poate avea loc în multe variante, depinzând de natura antigenului inductor a activării limfocitelor B, generându-se marea diversitate de molecule Ig sintetizate de unul și același organism. Rearanjamentele segmentelor genice cu asamblarea genelor active în dirijarea sintezei imunoglobulinelor au loc în limfocitele B din măduva hematopoietică a oaselor. În aceste limfocite se asamblează o genă unică pentru o anumită catenă L și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
determinate în limfocite înainte de realizarea contactului fizic, real și direct, cu un anumit antigen. O situație similară se întâlnește și în cazul TCR din limfocitele T. Așadar, și în acest caz, se poate vorbi de un preformism în natura anticorpilor sintetizați de celulele B și a TCR-urilor, care nu au luat contactul cu antigenele. În celulele B virgine care produc atât IgM, cât și IgD, ambele aceste două tipuri de imunoglobulină au regiuni VH și VL identice, diferențierea lor făcându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un segment C H . În diferitele celule B, segmentele genice VL și VH, cu anumite specificități pentru antigen, vor fi translocate lângă segmentele genice CL și respectiv CH cu specificități de izotip sau de alotip corespunzătoare. Pentru ca limfocitul B să sintetizeze o imunoglobulină eficientă în legarea antigenului, trebuie ca atât segmentul genic VL, cât și segmentul genic VH, supuse translocației să codifice pentru o aceeași specificitate de antigen. Aceasta presupune intervenția unor mecanisme de modulare de înaltă precizie, spre a se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferiți. O haptenă este conjugată cu o proteină nonreactivă spre a constitui un antigen. Prin imunizarea șoarecilor cu antigenul realizat, se generează limfocite reactive. Uneori se produce fuziunea unor asemenea limfocite cu mieloame (celule tumorale) rezultând hibridoma care continuă să sintetizeze indefinit anticorpul dorit. Într-o experiență de acest fel, dintre cele 19 linii celulare diferite producătoare de anticorpi direcționați împotriva hapten-fosforilcolinei, zece au avut aceeași secvență VH. Această secvență era aceea a segmentului genic V din linia germinală, desemnat T15
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unități de transcripție specifice pentru catena grea sunt aduse în proximitatea imediată a exonului VDJ, construindu-se astfel gena funcțională VJC, pentru catena ușoară, respectiv, VDJC, pentru catena grea a tipului de Ig pe care celula B trebuie să îl sintetizeze în momentul oportun pentru a contracara tipul de antigen prezent în celulă. Asamblarea genelor pentru catenele imunoglobulinelor (Ig) și a genelor pentru receptorii celulelor T (TCR = RCT) în cursul dezvoltării celulelor limfoide, poartă numele de recombinare, remaniere sau rearanjare. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
generală a mecanismelor ereditare bazate pe complementaritate. În procesul transcrierii genice, funcționează ca matriță numai una dintre cele două catene ale duplexului ADN. Eventuala transcriere a ambelor catene ale duplexului ADN pentru una și aceiași genă, într-o celulă, ar sintetiza două tipuri distincte, dar complementare de ARNm, purtătoare de mesaje genetice diferite. O astfel de transcriere ar fi neproductivă, deoarece cele două molecule complementare de ARNm s-ar reasocia instantaneu, pe principiul împerecherii bazelor complementare Watson-Crick. Acesta ar avea efectul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin splicing alternativ, acest segment Cµ va fi adus în contiguitatea exonului, rezultând gena funcțională VDJCµ sau pre-ARNm ce va deveni ARN matur deținător de masaj genetic pentru sinteza catenei grele imunoglobulinice, astfel că IgM este prima clasă de imunoglobulină sintetizată de limfocitele B naive. Dar, pe măsură ce acestea se maturează, aceleași mecanisme de rearanjament de segmente genice și de splicing alternativ pot aduce Cδ, în contiguitatea nemijlocită exonului VDJ ceea ce va determina sinteză de IgD. ADN în celule mature producătoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rămâne încă misterios, controversat, rostul apoptozei neuronilor, după vârsta de 35 de ani. 6.3. SCHIMBAREA EXPRESIEI PENTRU CATENA GREA IMUNOGLOBULINICĂ Dezvoltarea limfocitului este inițiată printr-o perioadă de sinteză a IgM. Această perioadă are două etape în cadrul cărora sunt sintetizate diferite versiuni ale regiunii constante µ, astfel că la suprafața celulei apare molecula IgM (L2µ 2). Această formă de IgM conține versiunea µ m a regiunii constante, simbolul m denotând faptul că IgM este localizată în membrană. Localizarea în membrană
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acesta face parte perspective adaptative și de evoluție. Dificultățile evoluției prin duplicație genică sunt totuși legate de dozajul genic. Astfel, dacă a fost duplicată gena pentru doar una dintre cele două catene globinice (α și β), este dificil să se sintetizeze tetrameri hemoglobinici α2β2. Tot astfel, duplicația poate să nu includă porțiunea reglatoare a genei, ceea ce determină o sinteză necontrolată a produsului genic, iar dacă nu este inclusă secvența inițiatoare, sinteza acesteia este abolită în totalitate. Duplicația genică care conduce la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
experimente curente” în evoluția acestor molecule, suportul pentru o asemenea afirmație fiind adus de datele cu privire la evoluția subclaselor catenei γ, la bovine. Cele mai multe dintre alelele descoperite au avantaj selectiv neutral. Esențial este că nu s-a pierdut capacitatea de a sintetiza clase de imuoglobuline cu valoare adaptativă. În privința alotipurilor catenei grele umane, M. J. Hobart (1975) afirmă că atunci când este vorba de o asemenea problemă, el intră într-o zonă confuză a înțelegerii imunologilor, având următoarele două argumente:a)nomenclatura a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și leucocitele provenite de la pacienții respectivi. Dintr-o asemenea constatare, s-a dedus că pe suprafața leucocitelor aglutinabile se află anumite antigene. La pacienții transfuzați, tocmai asemenea antigene de pe suprafața leucocitelor participă la realizarea unui răspuns imun, în care sunt sintetizați anticorpi specifici. Studiile familiale și gemelologice ulterioare au demonstrat existența unui determinism genetic al antigenelor de pe suprafața leucocitelor umane. În anul 1960, van Rood a inițiat cercetări de identificare a acestor antigene leucocitare, desemnându-le HLA, acronim care derivă de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polimorfism cunoscut până în prezent, la specia umană. Și în sistemul antigenic sangvin ABO, pe suprafața eritrocitelor se întâlnesc antigene specifice, pe când, în serul sangvin sunt prezenți anticorpi (aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigenic sangvin ABO, pe suprafața eritrocitelor se întâlnesc antigene specifice, pe când, în serul sangvin sunt prezenți anticorpi (aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați spontan, de la sine, în manieră constitutivă, adică în absența contactului cu antigenele. Doar eritrocitele de grup sangvin 0 nu au antigene de suprafață, dar în plasma lor sangvină se întâlnesc anticorpi A și B, sintetizați într-o asemenea manieră constitutivă, fără prezența inductorului. De aceea persoanele cu grup sangvin 0 sunt donatori universali. Prezența anticorpilor în plasma sangvină a persoanelor de grup sangvin 0 nu constituie un impediment în realizarea transfuziei de sânge de grupă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în plasma sangvină, astfel că în condiții naturale este evitată reacția între antigenele eritrocitare și anticorpii din serul sangvin în cadrul unuia și aceluiași organism. Se admite că, în decursul istoriei evolutive a speciilor, anticorpii (aglutininele) de grup sangvin s-au sintetizat ca rezultat al expunerii la antigenele din hrana animalelor sau din microbiota intestinală și care au dat reacție încrucișată cu antigenele eritrocitare A și B. În practica transfuziilor de sânge, regula este ca să nu fie introdus sânge în organismul care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alcătuite dintr-un domeniu structural comun, aparținând de regulă unui singur exon, dar care poate fi repetat de mai multe ori, ceea ce sugerează rolul duplicației genice și al procesului de reunire exonică variantă (shuffling sau metisare exonică) în geneza mesagerilor sintetizați pe catena matriță a genelor pentru aceste proteine. Proteinele din această superfamilie conțin un domeniu structural comun care este prezentat în figura 8.2 sub forma cercurilor negre. Acest domeniu a fost identificat inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau un buzunar cu rol de situs de legare stabilă a epitopului antigenului reprezentat de peptidul străin. Această cavitate moleculară este jalonată și întărită de secvențe β-pliate ale acelorași domenii α1 și α2. Peptidul β2-microglobulina (β2-m) este o globulină mică, sintetizată în majoritatea celulelor organismului. Secvența catenei polipeptidice β2-microglobulinice este constituită din aproximativ 100 aminoacizi cu mici variații numerice interindividuale. Ea nu prezintă variabilitate detectabilă chimic sau imunologic și nu este glicozilată. Atât domeniul α3 al catenei grele a antigenelor CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în anumite tipuri de celule și anume în macrofage, în celulele dendritice și în limfocitele B, specializate pentru înglobarea, prelucrarea și prezentarea antigenelor extracelulare. Dacă antigenele prezentate prin intermediul moleculelor CMH clasa I sunt molecule endogene, deoarece ele derivă din molecule sintetizate în interiorul celulei prezentatoare de antigen, antigenele asociate cu moleculele CMH clasa II sunt molecule exogene, deoarece provin în urma hidrolizei componentelor patogenilor invadatori. În plus, celulele T capabile să recunoască și să răspundă la antigenele asociate cu moleculele CMH clasa I
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
punctul de contact dintre cele două celule (C), (după Zagury și colab., 1975 (A și B) și Geiger și colab., 1982 (C) (din Alberts și colab., 1994). Și proteinele proprii normale ale organismului sunt supuse unui turnover echilibrat, adică sunt sintetizate și degradate, dând peptide self. Aceste peptide self se asociază cu moleculele CMH clasa I, dar ele sunt ignorate de limfocitele TCD8+, deoarece în decursul evoluției, organismele au dobândit proprietatea autotoleranței (selftolerance) cu care a fost înzestrat sistemul imunitar, care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nucleu unde se leagă la promotorii corespunzători, pe care îi recunosc cu mare specificitate. NF-ATp induce transcripția genelor pentru citokine, implicate în activarea limfocitelor, expansiunea și diferențierea acestora. Calea clasa I de prelucrare a antigenului implică transportul fragmentelor de proteine sintetizate în celulă la suprafața celulei și prinderea acestora în buzunarul moleculelor CMH clasa I (fig. 8.6). Nu este exclus ca miile de molecule CMH clasa I întâlnite pe fiecare celulă a corpului să prezinte eșantioane ale tuturor proteinelor sintetizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sintetizate în celulă la suprafața celulei și prinderea acestora în buzunarul moleculelor CMH clasa I (fig. 8.6). Nu este exclus ca miile de molecule CMH clasa I întâlnite pe fiecare celulă a corpului să prezinte eșantioane ale tuturor proteinelor sintetizate în acea celulă. Dacă aceste eșantioane reprezintă constituenții proteinici normali ai celulei, nu se înregistrează nici o reacție față de ele, deoarece organismul nu generează celule T cu specificitate pentru molecule self. Apariția însă a unor peptide nonself sau peptide self anormale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reacție față de ele, deoarece organismul nu generează celule T cu specificitate pentru molecule self. Apariția însă a unor peptide nonself sau peptide self anormale declanșează mecanismul răspunsului imun. Există așa numita teorie a supravegherii imune, care postulează că celulele canceroase sintetizează proteine anormale care devin ținta atacului celulelor T citotoxice (TCD8+) spre a le distruge (Kimball, 1994). Calea de prelucrare clasa II a peptidului cu valoare de antigen (fig. 8.9) presupune interacția moleculelor CMH clasa II și a celulelor T
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
complexul molecular CMH clasa II - peptid antigenic care este legat la TCR și la proteina CD4, ambele prezente pe suprafața celulelor T helper. În stare activată, limfocitele T recunosc peptidele antigenice ale bacilului tuberculozei. După formarea complexului, celulele T helper sintetizează și secretă limfokine care reduc proliferarea celulelor B, producătoare de anticorpi. Celulele B suferă maturare, se diferențiază în celule plasmatice, sintetizând și secretând anticorpi specifici antigenului bacilului tuberculozei. Proliferarea limfocitelor B activate conduce la formarea clonei de celule B. Acestea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
T helper. În stare activată, limfocitele T recunosc peptidele antigenice ale bacilului tuberculozei. După formarea complexului, celulele T helper sintetizează și secretă limfokine care reduc proliferarea celulelor B, producătoare de anticorpi. Celulele B suferă maturare, se diferențiază în celule plasmatice, sintetizând și secretând anticorpi specifici antigenului bacilului tuberculozei. Proliferarea limfocitelor B activate conduce la formarea clonei de celule B. Acestea produc anticorpi specifici antigenului bacilului tuberculozei, dar și limfokine stimulatoare ale funcției litice a macrofagelor. Și astfel, agentul patogen poate fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legare a antigenului, receptorii celulelor T au doar un singur asemenea situs. O celulă T tipică prezintă pe suprafața sa aproximativ 20 000 molecule TCR. TCRαβ se întâlnește pe mai mult de 95% dintre limfocite. Acest tip de TCR este sintetizat în stadiile mai târzii ale dezvoltării celulelor T. TCRγδ se întâlnește pe mai puțin de 5% dintre limfocite și se sintetizează în etapele mai timpurii ale dezvoltării limfocitelor T. Limfocitele T care au TCRαβ sunt încadrate în mai multe subtipuri
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]