6,398 matches
-
și impactul educațional al factorilor de natură socială, precum și modalitățile de dirijare și control al efectelor acestora în planul formării individului prin influența educației ca acțiune intențională”. Lucrarea sa se ocupă însă de aspectele sociale ale educației realizate prin intermediul școlii („socializare”, „inculturație”, „aculturație”, „clasă de elevi”, „comunicare educațională”), deși - cum am arătat - admite o sferă mult mai largă a socioeducației, înglobând aici și educația adulților. Ne vom opri, deocamdată, la vechea denumire - pedagogie socială -, deși, așa cum se va vedea, ar părea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este Émile Durkheim (1858-1917), pentru care „educația este ceva eminamente social, prin originile sale, ca și prin funcțiile sale și, prin urmare, pedagogia depinde de sociologie mai mult decât de oricare altă știință” (Durkheim, 1980, p. 63). Considerând educația o „socializare metodică a tinerei generații”, Durkheim poate fi considerat un pedagog modern, concepția sa putând fi foarte bine asimilată de științele educației contemporane. În Educație și sociologie, el pledează pentru ideea că „fiecare popor își are educația care îi este proprie
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
forma cetățeni; educația nu poate fi decât socială, în, prin și pentru societate; - educația cetățenească, în comunitățile de muncă, dezvoltă calitățile personale, comportamentul participativ; individul trebuie să experimenteze personal, să realizeze un continuu dialog cu mediul; - educația înseamnă deci o „socializare metodică” a tinerei generații, ajutându-i pe tineri să încorporeze idei, credințe, tradiții, obiceiuri, practici morale; - instituția educativă trebuie să se articuleze vieții, realității sociale, să faciliteze experiențe participative, să constituie locul unui antrenament psihosocial pentru viitorul cetățean. Pedagogia socială
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
C. Narly, este „maximum de desăvârșire, într-o ființă umană, a originalității sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care înțelegem armonia productivă cu mediul” (Narly, 1980). Personalitatea trebuie nu numai să se conexeze mediului social („să realizeze maximum de socializare”) și profesional („profesia ne apare ca fiind în stare să realizeze practic acordul dintre individ și societate”), ci și să exprime „specificul uman” prin calități precum acelea de „înalt”, „bun”, „frumos”, „adevărat”, să facă din individ creatorul și purtătorul valorilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a profilului său aparte între pedagogii români. Cei care au studiat opera lui C. Narly au remarcat însă și unele inconsecvențe: conceptul de personalitate, în concepția sa, se prezintă ca o formulă de compromis între „desăvârșirea individualității” și „maximumul de socializare”, o sinteză împăcând tendințele sale de „individualist întârziat” cu presiunea realității sociale, recunoscută de cei mai mulți pedagogi din vremea lui (vezi Stoian, 1976; Zaharian, 1971; Stanciu, 1983). „Există în prezent, scria el în Pedagogia socială și personalitatea, un fel de snobism
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
masă”.. Genericul „pedagogie socială” implică însă atât acțiunea, cât și reflecția despre fenomen (teoria). Evitând angajamentul politic și militantismul, Ștefan Bârsănescu (1984) oferă o definiție perfect acceptabilă: „Teorie a educației prin care se urmărește cercetarea procesului de integrare și de socializare a individului, ca disciplină care are ca obiect studiul educației tinerilor și adulților, în afară de familie și școală, de educație a timpului liber și de educație permanentă, de-a lungul întregii vieți”. În urmă cu două decenii și mai aproape de zilele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
perioade de evoluție sau de declin în această acțiune; b) efectul învățării constă în schimbările de rol ale individului (dobândește statusul de prieten, cetățean, membru al unei familii, muncitor etc.), care presupun câștigarea unor competențe profesionale și interpersonale; c) prin socializare, individul dobândește maturitate (capacitate de autoconducere, autodisciplină, autonomie, autoînțelegere), și din această perspectivă abordează el evenimentele vieții; d) experiența (mai multă, mai diversă, organizată în mod diferit) contează enorm în hotărârea adultului de a se angaja în învățare; e) dorința
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și mutație în lumea contemporană, ceea ce înseamnă redefinirea obiectivelor fundamentale ale educației; b) asigurarea că sistemele școlare tradiționale sunt insuficiente, ceea ce presupune o regândire a strategiei în educația permanentă. De ce este „insuficientă” educația școlară? Pentru că propune, sub etichete pozitive precum socializare sau integrare, finalități inacceptabile precum uniformizarea, inerția, controlul ideologic, monopolul, conservatorismul cultural. Pentru că este îndepărtată de viața reală (este „ireală”, „inactuală”, hiperintelectualistă, hiperdidacticistă, autoritaristă, elitistă și, până la urmă, ineficientă). Care ar fi deci noua perspectivă? Accentul pe pertinența culturală, pe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
purtarea cea cultă!” De aceea, e nevoie ca omul să se afle mereu sub „influența unei împrejurimi culte”, să întrețină o „legătură faptică” cu „familia, județul și statul” și să „recipieze înlăuntrul său” tot ceea ce „răsădește” cultura. Acest proces de socializare și inculturație, cum am spune noi astăzi, stă la baza concepției eminesciene despre „educațiunea copiilor” și „influența publicului”. Cultura și educația nu sunt însă noțiuni care se suprapun, expunerea la o influență culturală, chiar atitudinea activă față de aceasta nu înseamnă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
psihosocial (vezi Neculau, 2004), vom constata că intuiția celor care au construit Școala de sociologie de la București a fost deosebit de avansată pentru acel timp: a) Grupul joacă un rol deosebit în evoluția oricărui individ, constituie cel mai important mijloc de socializare și integrare socială, contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societăți. Din cele înfățișate până aici rezultă cum echipele Serviciului Social au realizat „înfrățirea” membrilor între ei și cu satul, ridicând valorile colective la rangul de valori sociale. b) Grupul îi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Campaniile de publicitate se axează de multe ori pe lucrurile pe care consumatorul le consideră calități ale produsului. De exemplu, companiile de băuturi răcoritoare au descoperit prin intermediul focus grupurilor că oamenii consumă produsele lor de multe ori datorită caracteristicilor de socializare asociate cu acestea și nu pentru că le este sete. Nu este de mirare că sloganurile ce promovează aceste băuturi subliniază modul în care „lucrurile merg mai bine” sau cum se mărește popularitatea unei persoane pe plajă (Bellenger, Bernhardt & Goldstrucker, 1976
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
incomodă și presupune încredere, efort și curaj. Pe de altă parte, destăinuirile pot fi făcute mai ușor într-un anumit mediu și mai greu în altul. Copiii au o tendință naturală de a povesti lucruri despre ei înșiși, dar prin socializare ajung să învețe despre valoarea disimulării. În timp, destăinuirile naturale și spontane ale copiilor sunt modificate prin intermediul presiunii sociale. Sidney Jourard vorbește mai pe larg despre această tendință: Atunci când suntem copii ne comportăm firesc și suntem noi înșine. Spunem exact
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
dintre participanți. Regula general acceptată este ca intervalul să nu depășească limita a doi ani diferență. Din punctul de vedere al dezvoltării, tinerii se schimbă foarte mult într-o perioadă de doi ani și interesele, experiențele și modul lor de socializare pot diferi în mod drastic. De asemenea, este posibil ca tinerii să acorde o mare importanță vârstei și s-a întâmplat ca aceștia să respingă unele observații valoroase doar pentru că aparțineau cuiva mai tânăr. Sau este posibil ca participanții mai
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
iudaic, creștin sau islamic. Elemente ale acesteia se întâlnesc însă în orice organizații. Elementele cheie ale sale sunt: un sistem bogat de valori și de credințe caracteristice întregii organizații, preocuparea pentru menținerea acestora prin menținerea unei culturi organizaționale specifice, prin socializarea membrilor, precum și prin convertirea unor noi membri. În domeniul economic, pe lângă aceste biserici, care acționează ca agenți economici, există și companii care pornesc de la premisa „convertirii” clienților, prin diferite sisteme de bonificare, prin crearea unui sentiment de apartenență la grup
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Dacă aceste comportamente se multiplică fără contra-măsuri, organizația va deveni un sistem neguvernabil de relații interesate și de calcule oportuniste Individul dorește să facă parte dintr-o organizație ale cărei interese să fie convergente pe termen lung cu interesele sale. Socializarea la sistemul de valori al organizației îi insuflă preocuparea pentru bunăstarea ansamblului și îl incită să-și controleze tendințele oportuniste proprii, precum și pe cele ale colegilor săi Relația mandant-mandatar presupune costuri pentru stabilirea unei simetrii informaționale și controlul riscurilor de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
e cu neputință altfel decât înăuntrul propriei tale etnii” (21 ianuarie 1970 Ă 592). Așa încât, departe de țară, Cioran rămâne structural, fără a se mai minți, în interiorul etniei sale. De aceea își cultivă cu atâta rafinament negativitatea, refuzul istoriei, denunțarea socializării. Refuză chiar scrisul, el însuși expresie a unei angajări de care vrea să se debaraseze, preferându-i, ca într-un fel de mioritism asumat, contemplația, adică abolirea oricărei prezențe lucide. „Nu-i mai important să privești marea decât să scrii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe criterii de competență și urmează o carieră în administrație; ei vor intra în administrație pe o poziție de bază și vor promova pe criteriul vechimii, considerându-se că o parte importantă a dezvoltării lor profesionale se realizează în interiorul birocrației - socializarea în normele proprii birocrației constituie competența de bază, fiindcă a cunoaște bine procedurile și a le aplica în mod corect echivalează cu a fi performant. Birocrații vor fi astfel remunerați în funcție de poziția pe care o ocupă în ierarhie și nu
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
să devină izomorfe în contexte culturale specifice; difuziunea modelelor de reformă se realizează fie pe fondul unor presiuni coercitive din partea forurilor transnaționale (Banca Mondială, FMI) și a instituțiilor de credit guvernamental și nonguvernamental, fie prin mimetism, în urma unor acțiuni de socializare profesională a funcționarilor (de exemplu, prin diverse tipuri de twinning instituțional). Problemele generice cărora aceste reforme încearcă să le găsească răspuns sunt eficiența și legitimitatea. Pe de o parte, sectorul public se află sub presiunea de a produce bunuri și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de societate. Prin „reprimare” și „cenzură” se urmărește normarea generală a conduitelor umane în interiorul Cetății și, în mod special, a conduitelor sexuale. În acest fel, cele două modalități ale actului de „modelare culturală” stabilesc normele relațiilor interpersonale și, în final, „socializarea” membrilor comunității social-umane. Dincolo însă de aspectul formal al interdicțiilor impuse regimului de „utilizare” al instinctelor și conduitelor sexuale, mai intervine un factor cu caracter moral-religios. Orice reprimare a instinctelor este resimțită ca o frustrare. Din acest motiv, ea este
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
Totului. Însă acest lucru trebuie realizat la nivel colectiv, al întregii societăți, o societate, spune Basarab Nicolescu, de tip nou, întemeiată pe actualizarea progresivă a stării T (a terțului inclus), singura capabilă să realizeze echilibrul între omogenizare și eterogenizare, între socializare și realizarea maximă pe plan individual (B.N., 2002a, p. 212). c. Un nou tip de inteligență Un nou tip de conștiință presupune însă un nou tip de inteligență, care să unifice multiplele dimensiuni ale ființei umane, veritabil proces alchimic de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
seama de reacțiile oamenilor; trebuie să cunoști sursa motivațiilor lor și, grație acestei cunoașteri, să-i faci să accepte corecțiile aduse evoluției în desfășurare, care vor fi cele mai favorabile supraviețuirii speciei". Explică apoi că evoluția lumii merge în sensul socializării, că fiecare trebuie să devină conștient că are un interes în socialism și că descoperirile științifice vor fi cele care vor garanta "o marjă mai mare de libertate". Cercetarea duce la inovație care, la rîndul ei, de-termină producția și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prin acest mijloc de comunicare este serios concurată de televiziune și cinematografie. (Urmează dezvoltarea argumentului și exemplificarea lui) ARGUMENT 2: În al doilea rând, tinerii internauți sunt conștienți de faptul că multe dintre informațiile puse în circulație prin rețelele de socializare sunt fictive, fapt cei determină să pună sub semnul întrebării eventuale modele. (Dezvoltarea argumentului, eventual ilustrarea lui) CONCLUZIE: În concluzie, modelele alese, frecvent, de tineri își au originile printre persoanele reale sau printre personalitățile intens mediatizate, printre eroii unor filme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
diversele canale specializate asigură instruirea în domeniul științelor sau delectarea în sfera culturii. Tot astfel, mijloacele computerizate oferă posibilități nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
multe conflicte, 6 mare parte dintre ele fiind văzute drept o sursă de perturbare a ritmului clasei, a activităților imaginate de către formator etc. în ce măsură aceste conflicte sunt urmate de achiziții (în toată aria lor: cognitive, afectiv motivaționale, de relaționare si socializare etc.) si în ce măsură reușim să pozitivăm răspunsurile negative si formele sub care aceste conflicte iau amploare rămâne o sarcină delicată si aflată încă predominant sub imperiul subiectivității. Deocamdată, putem consemna două stări de lucruri: conflictul există în organizațiile școlare și
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
Iasi, 2000 profesionale si extraprofesionale; individuale - colective; individualizate - frontale; confidențiale - neconfidențiale; cu viitorii elevi, cu foștii elevi. Școala poate fi investigata ca instrument de dezvoltare economica, ca agenție de selecție, dispozitiv de alocare a status-urilor sociale, ca instanța de socializare, întreprindere de transmitere a cunoștințelor si a culturii. Subiect de cercetare socio-educaționala poate fi și evoluția efectivelor școlare, expansiunea sistemelor de învățământ etc. Carierele școlare, condiționarea sociala a rezultatelor școlare, egalizarea șanselor de reușita prin educație, recrutarea, formarea si selectarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]