5,527 matches
-
cunoscute. În Revista de știință penitenciară și Revista Administrației Penitenciarelor din România sînt numeroase studiile cu un aparat metodologic rudimentar și concluzii primitive, dar însoțite de teorii și citate menite să le asigure greutatea științifică. În breasla din care provin (sociologi, psihologi, juriști, medici, militari etc.) au o poziție marginală și evită contactele cu cei situați în fruntea ierarhiei profesionale, tocmai pentru a nu-și evidenția bagajul profesional scăzut. Activitățile cotidiene mărunte, dar nu mai puțin stresante le reduc apetitul pentru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de mare profunzime, provocări pentru repunerea valorilor în ordinea lor firească. Ei sînt cel mai bine ancorați în lumea exterioară pușcăriei, membri importanți ai breslelor lor, în general oameni onești, cu legături morale puternice, dedicați meseriilor lor: medici, preoți, psihologi, sociologi etc. Chiar dacă unii dintre ei au avut alte calificări înaintea angajării în penitenciar (aviatori, muzicieni, sportivi etc.), au reușit să interiorizeze valorile noii meserii, depunînd eforturi pentru pregătirea profesională. Nici eroi, nici sfinți deși doar din rîndul lor ies astfel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
conducerea DGP, a fiecărui penitenciar), care tind să privilegieze anumite argumente și idei și să le neglijeze pe altele. În plan practic, valorile se convertesc în norme. La modul cel mai general, normele indică un standard acceptat sau un model. Sociologii consideră că valorile sînt irelevante dacă nu sînt conexate normelor. Ceea ce diferențiază normele (regulile) de opinii este implicarea sancțiunii. Atunci cînd normele s-au constituit, membrii grupului sînt gata să intervină și să sancționeze în cazul în care norma este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dar și Corneliu Iacobov, Dumitru Sechelariu) au adus în discuția publicului condițiile inumane de detenție și considerarea arestului preventiv ca o formă de abuz a puterii asupra cetățenilor prezumtiv nevinovați, care sînt împiedicați să-și dovedească nevinovăția. Încă din 1977 sociologul Nicolas Herpin demonstra 168 că, la delicte egale, un preventiv care se prezintă liber la audiență este mai rar condamnat sau primește o pedeapsă mai mică decît un preventiv aflat deja în închisoare. Și peste 60% din procesele preventivilor arestați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fost încurajate angajările nevestelor și căsătoriile dintre cadre, în ideea stingerii nemulțumirilor salariaților și a creării unei mai puternice dependențe a lor de autoritățile centrale. Masivele angajări au adus în sistem personal slab calificat. Angajații civili cu studii superioare (psihologi, sociologi, asistenți sociali, medici, juriști) au venit în special de la facultăți particulare de calitate îndoielnică, fiind chiar printre cei mai slabi absolvenți ai lor. Fără experiență profesională căpătată în alte instituții, cei mai mulți au avut doar atuul rudelor angajate în sistem. Situația
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să lucreze la pușcărie. Instituția a fost și mai este încă percepută ca loc de pedeapsă pentru militarii cu abateri disciplinare și pentru ratații din celelalte domenii civile. Cei care simt vocația pentru lucrul cu deținuții (în special preoții, psihologii, sociologii și asistenții sociali) sînt, de regulă, marginalizați sau chiar excluși din sistem, lăsînd locul liber acelor indivizi care se supun ordinelor, și nu vocilor interioare (de conștiință, profesionale sau religioase). Selecția negativă a personalului este în mare măsură responsabilă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sănătății morale a deținuților se alterează, cînd ținuta lor umană se deteriorează. Și apoi, și tu puteai ajunge în situația lor. Aproape toți oamenii comit cel puțin o dată în viață fapte pedepsite de lege este concluzia unui mare criminolog și sociolog canadian, Marc Leblanc: "Toți sîntem afectați de morbul păcatului. Ce a comis deținutul zace în inima atîtor oameni liberi cărora le lipsește nu potențialul, ci circumstanța favorabilă, iar apoi circumstanțele identificării sale ca infractor. Deținutul este doar un exponat al
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
din speranțele puse în demilitarizarea sistemului, spulberate de transformarea peste noapte a foștilor milițieni în polițiști și apoi în funcționari publici. Oricine cunoaște modul de funcționare a închisorilor știe că înlăturarea elementelor represive și înlocuirea lor cu preoți, medici, psihologi, sociologi etc. nu va afecta în nici un caz siguranța personalului, a instituției și a societății, dar va duce la dispariția sau cel puțin la reducerea comportamentelor nedemne: bătăi, insulte, dispreț și întregul arsenal de abuzuri săvîrșite cu complicitatea sau toleranța superiorilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
consum". El a fost frecvent utilizat de alți marxiști, precum Georg Lukács și Lucien Goldmann, fiind similar cu cel de alienare, derivîndu-i-se ulterior semnificațiile către anomie și nevroză. Termenul de reificare a fost demarxizat în ultimele două decenii de unii sociologi durkheimiști, în special de Alfred Schutz, care l-a propus pentru a înțelege mai bine prima regulă enunțată de Émile Durkheim în Regulile metodei sociologice: faptele sociale trebuie privite ca lucruri. Vezi această evoluție a termenului în Camille Tarot, De la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
timp, oameni sau obiecte. De asemenea, sacrul poate fi perceput ca fiind forța în sine, Dumnezeu. Pentru om, sacrul se manifestă ambivalent, stârnind teamă și fascinație, deopotrivă respingere și atracție. Ca prezență a unei energii supranaturale, transmundane, identificată de unii sociologi cu mana, sacrul este o putere ce conferă realitate, revelând structura fundamentală a tot ceea ce există. Purtând emblema unei intense străluciri și fiind identificată cu forța magică, acestă putere are trăsături bipolare, ei fiindu-i asociate deopotrivă conotații pozitive și
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
efortul de a fi bun și de a evita păcatul, rugăciunea). Deși sensul „tare” al termenului de sacru se regăsește în semnificațiile sale religioase, de-a lungul evoluției spirituale a omenirii el a căpătat și conotații laice. Spre exemplu, cercetarea sociologului Émile Durkheim asupra sacrului pleacă de la concepția sa despre societate care reprezintă, așa cum spune Julien Ries, „o realitate metafizică superioară” , organică, supraindividuală. Faptele sociale joacă rolul de constrângere externă pentru individ, ele provenind din conștiința colectivă, concept cheie, prin care
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
apoi, care sunt ecourile acestei familii în celelalte romane, care reiau unele personaje, în primul rând cele dominante ale epicului momomețian: Ilie și Niculae Moromete. în romanul lui M. Preda, istoria nu este povestită de un cronicar sau de un sociolog, dar nici de un scriitor care se află în afara ei. Istoria este prezentată așa cum o descoperă, treptat, pe măsură ce o trăiesc, aceia care o compun. în roman, țăranii nu sunt o clasă socială, ci oameni care au slăbiciuni, însușiri individuale, existență
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
mulți oameni vin ca să-i vadă și să fie văzuți. Sau, așa cum mi-a spus odată un cercetător: oame nilor le plac oamenii. Iar oamenilor le plac oamenii care sunt ca ei într-un fel sau altul (homofilie, pe limba sociologilor și a cercetătorilor rețelelor sociale)“. Dacă aș ști... Nicolae-Augustin Rogoz, business developer Holosfind Performance: „Nu știu. Dacă aș ști, aș face și eu unul și mai popular. Înțeleg mecanismele, teoria răspândirii tehnologiei, «the tipping point» etc. Însă nu-mi dau
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în gesturi simbolice”, care să explice „spiritul lucrurilor”. Arta actorului se naște din talent, dar și din respectarea unor artificii și constrângeri ce depășesc cu mult plăcerea ludică, așa cum afirmă, într-o frază celebră, John Ruskin, critic de artă și sociolog englez: „Copilul care se joacă pentru propria lui plăcere, mielul care zburdă sau puiul de ciută care se joacă sunt făpturi fericite și binecuvântate, dar nu sunt artiști. Artist e acela care se supune unei reguli penibile, numai ca să ne
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
cât și pentru sedentarii băștinași din locurile de plecare sau de sosire ale acestora (recentele evenimente de la Roma din noiembrie 2007 și consecințele lor pentru români și italieni). Mobilitatea spațială transformă orașele ("orașe etalate", "difuze", "împrăștiate", "megalopolisuri", "metapolisuri" etc.), iar sociologii trebuie să analizeze mobilitatea ca fapt social total (mobilitatea schimbă organizații, instituții și reprezentări, schimbă mize ale societății urbane, schimbă datele libertății individuale și ale cetățeniei). Trebuie analizate impactul schimbării domiciliului, a locului de muncă, ritmurile mobilității, interacțiunile, schimbările de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
competiția generalizată și imperativele liantului social, necesitatea de a face față și a depăși inconvenientele excluderii sociale, de a varia scările intervenției în funcție de problemele ce apar pe teren (nu doar cele identificate în ședințele partidului din care face parte primarul). Sociologul M. Crozier constata în anii 1970 că "statul modern este un stat modest". În 2007 nu se mai cere ca statul să fie modest, ci mai bun; nu se contestă rolul statului, ci ca el să fie revalorizat dacă s-
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a constatat că ameliorarea participării cetățenilor și sporirea capacității lor de intervenție s-au datorat informării și formării lor prin reuniuni, vizite, expoziții etc., formarea lor pragmatică fiind însoțită, la anumite intervale de timp, de expuneri teoretice făcute de un sociolog remunerat de municipalitate (o dată la două luni, timp de două ore). Treptat, locuitorii au ajuns să depună proiecte și au devenit vizibile semnele că se dezvoltă conștiința apartenenței la cartier, la același oraș. Au impact la ora actuală: acțiunile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
implicat mult Atelierul Sociologic (în special în reconstrucția relațiilor dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc.). Reamenajarea urbană și realizarea esteticii acesteia au folosit sugestiile arhitecților laureați ai concursului "Changer l'image du Luth" (să schimbăm imaginea cartierului Luth) și ale sociologilor, care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri, au folosit machete, planșe etc. Cele șase comisii constituite s-au implicat în realizarea de echipament sociocultural, sportiv, de noi spații comerciale, în acțiuni de inserție prin activitate economică (în Centrul de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi aplicate. În cadrul acestor întâlniri se decide dacă proiectele rămân așa cum au fost propuse, dacă sunt modificate sau se renunță la ele. S-a ajuns la concluzia că luarea în seamă efectivă a părerilor cetățenilor a întărit coeziunea socială, iar sociologii au remarcat apariția unei "noi cetățenii", produse prin mutații socioculturale profunde, în fapt, prin schimbarea metodică a spațiilor locuite, a traiectoriilor concrete, a rutinelor cotidiene, a modurilor de viață, a spațiilor comune, a spațiilor de locuit și a ambientului lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că sunt în număr de aproximativ 6000) s-a pus cu mai mare acuitate problema perenității postului, a profesionalizării lor. Instituționalizarea acestor dispozitive a implicat definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat și economiști, demografi, istorici, geografi, desigur urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi evitate întâlnirile permanente între politicieni, profesioniști și cetățeni, toți în manieră proprie autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc. și colaborează cu alte zeci de pe tot teritoriul Franței, cu doctoranzi, studenți, cu specialiști din întreprinderi, din cabinete de consultanță sau din colectivitățile urbane. Institutul Orașului și Dezvoltării face studii punctuale sau cercetări aprofundate asupra diferitelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului. Centrul de Studii ale Politicilor Sociale și Economice face cercetări asupra "orașelor noi", studii privind ocuparea, protecția socială, anchete, cercetări calitative, convorbiri biografice cu locuitori din orașe, cu cei pe cale de integrare 1. Programul Orașe și politici urbane reunește sociologi și geografi care analizează modalitățile eficiente de reînnoire a gestiunii publice, de combatere a segregării, discriminării. Programul Video și științe sociale propune analize privind folosirea imaginilor pentru a descrie și analiza orașul, documentare sociologice, prezentarea video a rezultatelor științifice privind
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acompanierii individuale a persoanelor vulnerabile, profesioniști ai diferitelor structuri de formare și inserție, reprezentanți ai locuitorilor, ai SPEL servicii publice privind ocuparea în plan local, ai PLIE plan local de inserție și ocupare, ai serviciilor comunale etc.) este făcut de sociologii care merg pe teren, dau calitate cercetării, impulsionează necesara complementaritate a actorilor, mobilizarea lor, intervenția, implicarea în cazul nevoilor și problemelor precis determinate. La noi, cartierele încă nu dispun de Centre de Dezvoltare Comunitară, de profesioniști legitimați, calificați și competenți
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și noile forme de organizare a muncii mai mult separă decât unesc oamenii. A spune: orașul este un laborator politic înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului, sociologii urbanului (Școala de la Chicago) îl considerau un laborator social. Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea industrială. Învățămintele majore desprinse atunci au fost
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]