29,058 matches
-
autori ai poeziei ce transpun în cuvânt dorul și lumina, uimirea și înțelepciunea, vor fi prezentați, în maniera proprie, inconfundabila, într-o schița a patriotismului, de către Tudor Gheorghe. Aleasă prețuire PARTENERILOR care au sprijinit organizarea evenimentului, prin acest gest de solidaritate, demonstrând că într-un veac ce se-ntuneca până-n cuvinte, mai e tihna pentru poezie, să ne alunge îndoială și temerile, să ne șteargă lacrimile: ȘCOALA DE TELEVIZIUNE TUDOR VORNICU RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI EXOTIQUE ROMÂNIA ( cu mulțumiri speciale adresate managerului
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
autori ai poeziei ce transpun în cuvânt dorul și lumina, uimirea și înțelepciunea, vor fi prezentați, în maniera proprie, inconfundabila, într-o schița a patriotismului, de către Tudor Gheorghe.Aleasa prețuire PARTENERILOR care au sprijinit organizarea evenimentului, prin acest gest de solidaritate, demonstrând că într-un veac ce se-ntuneca până-n cuvinte, mai e tihna pentru poezie, să ne alunge îndoială și temerile, să ne șteargă lacrimile:ȘCOALĂ DE TELEVIZIUNE TUDOR VORNICURADIO ROMÂNIA ACTUALITATIEXOTIQUE ROMÂNIA ( cu mulțumiri speciale adresate managerului general PUSĂ
PELERIN PRIN ŢARA POEZIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344620_a_345949]
-
pătruns de o minte care abia s-a ridicat și trăiește sfios în a treia dimensiune. Lumea e goală, tristă și greu suportabilă, fără oameni și poeți ca Vasile BURLUI. Mă gândesc la caracterul său nobil, înclinat către prietenie și solidaritate, la verva, la umorul său, la surâsul său de nordic, strălucitor, dătător de speranță, la destinul său de aisberg rătăcit pe mările Sudului. Cu plecăciune, P.C. Referință Bibliografică: VASILE BURLUI UN MARE POET / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
2025 se stabilește un contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România. PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacșu p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Romeo Simionescu, secretar de stat Ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Simona Bucura-Oprescu p. Ministrul afacerilor externe, Luca-Alexandru Niculescu, secretar de stat București, 16 ianuarie 2025. Nr. 10. -----
HOTĂRÂRE nr. 10 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293681]
-
fi numai în legătură cu voința omului care o dă. Când ele sunt o expresie a voinței divine, valoarea lor devine mult mai mare și mai obligatorie... De aceea, în viața socială și comunitară ea reprezintă o puternică forță de coeziune și solidaritate. Deci, rugăciunea pentru căpeteniile și autoritățile Statului influențează asupra conștiinței sociale în două direcții: Pe de o parte ea contribuie la menținerea și respectul autorității, iar pe de altă parte operează asupra autorităților pământene o acțiune de îndreptare, apropiere și
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
Bunul Dumnezeu. Între dragostea insuflată elevilor pentru literatură și anonimatul în care-și duce, poate, existența, autorul vede soarta profesorilor de astăzi: “Nu este invitată. Este remunerată pentru absența ei? Nicidecum. Face înțeleaptă reclamă, sau mai bine zis, apel la solidaritate și toleranță, în jurul vreunui produs al sufletului, al culturii, și nu al civilizației, în lumea media? Nu este nici chemată, nici răsplătită, cu un simbolic mulțumesc. Nu există destul mărunțiș, nici destul timp, pentru ea. Sună telefonul? Nu sună telefonul
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
că democrația creștină a deschis pentru prima dată o cale de comunicare dintre secularul brutal al politicilor economice și geopolitice care de multe ori au condus la conflict extern și crimă totalitarista internă, cu transcendență nevoii de înțelegere, cooperare și solidaritate umană care sensibilizează sufletul omului. Mulți cunoscători vagi ai politologiei europene atribuie aceste calități de cooperare spiritului practic, bun urmăritor de rezultate precise, adus în viață comunitară de viziunea religiilor neoprotestante. Explicația este superficială și pornește doar de la o evaluare
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
prezența unor inexactități în cronologie, a unor tautologii, greșeli de tipar (inerente), umorul subtil, delicat la adresa celor cărora le strigă mereu: „Treziți-vă în deoumanism și evitați prăpastia!”; „Reînomeniți-vă și voi, fraților!” Cartea domnului Al. Oblu invită nu numai la solidaritate umană, pace și înțelegere, dar și la reflecție profundă, la schimbarea unor atitudini și mentalități spre înfăptuirea noii societăți, Societatea Deoumanistă, Statul Civic al Legii. Prof. univ. dr. Nicolae POSTOLACHE București Referință Bibliografică: Nicolae POSTOLACHE - DEOUMANISMUL - UN SUBIECT DE CERCETARE
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
practicii globale de responsabilitate socială la un nivel calitativ nou.” Citim aici un vag ecou la luptele de peste un deceniu date de diferite organizații non-guvernamentale din Europa de a impune un ISO social, un sistem de certificare a gradului de solidaritate și contribuție socială a mediului antreprenorial. Consecvent pledoariei pentru indexarea impactului social al firmelor, textul privește cu atenție la măsurile anti-criză, denunțând soluțiile facile, puse în aplicare pe seama celor care oricum sunt perdanții oricărei crize: „Pentru a ieși din situația
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
sectorului privat și de dezvoltare a potențialului uman. Fără un sistem de valori solid orice transformare a modelului socio-economic existent nu poate fi productiv. Un nou model de dezvoltare realist ar trebui să se bazeze pe principiile justiției, eficienței și solidarității sociale. Statele care caută să îmbrățișeze aceste principii în activitatea lor economică vor căpăta în mod sigur un avantaj competitiv în situații viitoare de criză. Având o cultură milenară, bazată pe valori precum sinodalitatea (sobornicitatea), austeritatea, cumpătarea, altruismul și patriotismul
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
de bonitate, Grecia oferă încă prea puține garanții că ar fi în stare să își plătească într-un orizont de timp rezonabil datoriile, fapt care întreține „nervozitatea” pieții financiare și presează decidenții politici europeni aflați în situația să practice o solidaritate pragmatică. Tot de domeniul evidenței este însă și slaba conștiință fiscală a majorității grecilor, campioni în eludarea responsabilității față de stat, adepți ai unei cetățenii fără obligații și ai traiului bun fără grija față de binele comun. Acesta a fost, în esență
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
cu sentimentul onoarei [φι� ότιμμο], am înfruntat toate greutățile vieții noastre în trecut și am ieșit biruitori din diferitele crize prin care am trecut, așa că putem învinge din nou. 2. În această perioadă tulbure trebuie înmulțită iubirea de aproapele, filantropia, solidaritatea, dăruirea față de frații noștri care sunt în nevoi. Nimeni nu poate invoca pretextul că nu-i cunoaște pe sărmani. Sunt chiar lângă noi și îi întâlnim zilnic. Este femeia văduvă, care lucrează cu ziua pentru a-și crește copiii; este
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
un nume: păcatul. Acesta se manifestă în toate articulațiile crizei: de la dorința nesăbuită de a avea mai mult decât îți permiți la ruperea contractului cu generațiile viitoare, cărora le lași drept „moștenire” plata datoriilor, de la speculația pe seama altora la lipsa solidarității. A doua temă este legată de scopul propriu zis al actului economic-financiar în general și poate fi articulată sub forma unei întrebări aparent simple: unde este omul? Ajuns să fie o cantitate neglijabilă și la nevoie o simplă victimă colaterală
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
Cultural pentru Municipiul Bistrița. Autorul a zece cărți: Confesiuni, Ed. Arcade, 2004, Cartea Diuganilor, Ed Karuna, 2006, „Generația în blugi”, Ed. Karuna 2007, „Chip de înger”-Ed. Karuna 2007, “Pe aripa cerului”, Editura Karuna 2008, „Povestea Anei”, Editura Lidana 2009, “Solidaritate și toleranță”, Editura “Mesagerul” 2009, “Rădăcini împrumutate”, Ed. Karuna, Bistrița, 2009, “Rugăciunea cântată”, Editura Eikon 2010, “Vremea sintagmelor”; Ed. Karuna 2010, “Pomul cu litere”, ”; Ed. Karuna 2011, “Stop reportofon”, ”; Ed. Karuna 2011, “Cartea cu coperți de sticlă”, Ed. Semănătorul 2011
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
vocația să de cooperare și înțelegere internațională. De asemenea, cluburile își afirmă identitatea de organizații nonguvernamentale având ca atare, dreptul liberei expresii. Cluburile UNESCO au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității și păcii și constituie locuri de educație civică: în spiritul respectării drepturilor omului și în spiritul democrației; în sprijinul unei dezvoltării durabile a solidarității internaționale și a patrimoniului cultural. Acest tip de educație vizează construirea unei culturi a păcii, sinteză
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității și păcii și constituie locuri de educație civică: în spiritul respectării drepturilor omului și în spiritul democrației; în sprijinul unei dezvoltării durabile a solidarității internaționale și a patrimoniului cultural. Acest tip de educație vizează construirea unei culturi a păcii, sinteză a acestor diverse componente. Caracteristicile cluburilor UNESCO sunt: dimensiunea internațională și interculturală pe care o conferă activității lor; permanentă preocupare pentru liberă exprimare a
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
vocația să de cooperare și înțelegere internațională. De asemenea, cluburile își afirmă identitatea de organizații nonguvernamentale având ca atare, dreptul liberei expresii. Cluburile UNESCO au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității și păcii și constituie locuri de educație civică: în spiritul respectării drepturilor omului și în spiritul democrației; în sprijinul unei dezvoltării durabile a solidarității internaționale și a patrimoniului cultural. Acest tip de educație vizează construirea unei culturi a păcii, sinteză
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
au misiunea de a contribui la formarea de cetățeni angajați în construcția unei lumi a dreptății, solidarității și păcii și constituie locuri de educație civică: în spiritul respectării drepturilor omului și în spiritul democrației; în sprijinul unei dezvoltării durabile a solidarității internaționale și a patrimoniului cultural. Acest tip de educație vizează construirea unei culturi a păcii, sinteză a acestor diverse componente. Caracteristicile cluburilor UNESCO sunt: dimensiunea internațională și interculturală pe care o conferă activității lor; permanentă preocupare pentru liberă exprimare a
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
în frâu. Evenimentele de la Timișoara - poate încă nu suficient clarificate - au avut, în principal, meritul de a arăta lumii o altă față a românilor. Că acest lucru s-a întâmplat într-un loc în care românismul este o idee de solidaritate culturală, mai mult decât un dat etnic, mi se pare a fi, de departe, aspectul cel mai încărcat de semnificații. Pentru că sub călcâiul dictaturii au fost strivite și conștiințe ungurești, și săsești sau șvăbești, și sârbești, și bulgărești sau țigănești
MEMORIA GREU INCERCATĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359545_a_360874]
-
care se luptă să apere drepturile fundamentale ale omului, îl rog să mă sprijine pentru a deschide această acțiune. Aceste minciuni sfruntate de pe site-ul oficial al UE despre democrație și drepturile omului, despre așa zisa “demnitate, egalitate, libertate și solidaritate umană”, m-au determinat să scriu acest eseu critic despre agonia Uniunii Europeane. În 2013 s-au împlinit 20 de ani de când statul român a devenit membru în Consiliul Europei, cu reprezentanți permanenți ai României la Bruxelles, însă ne aleși
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
Cultural pentru Municipiul Bistrița. Autorul a zece cărți: Confesiuni, Ed. Arcade, 2004, Cartea Diuganilor, Ed Karuna, 2006, „Generația în blugi”, Ed. Karuna 2007, „Chip de înger”-Ed. Karuna 2007, “Pe aripa cerului”, Editura Karuna 2008, „Povestea Anei”, Editura Lidana 2009, “Solidaritate și toleranță”, Editura “Mesagerul” 2009, “Rădăcini împrumutate”, Ed. Karuna, Bistrița, 2009, “Rugăciunea cântată”, Editura Eikon 2010, “Vremea sintagmelor”; Ed. Karuna 2010, “Pomul cu litere”, ”; Ed. Karuna 2011, “Stop reportofon”, ”; Ed. Karuna 2011, “Cartea cu coperți de sticlă”, Ed. Semănătorul 2011
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
le credem, am tot pledat pentru nevinovăție, dar unde-i ordin, nu-i tocmeală, am executat începând din seara aceea, ore bune de carceră severă (doar apă la opt ore și câțiva pesmeți) spre a ne învăța minte să respectăm solidaritatea de arme a lagărului de monolit și de neclintit, socialismul triumfător. Ca un făcut, această pedeapsă n-a durat decât vreo cinci ore din sâmbăta respetivă, și să vedeți de ce. În noaptea cu pricina, când gustam răcoarea arestului, cam pe la
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
și care până acum n-au dat niciodată greș : întinsa rețea de relații unse la timp, probate și expertizate în zeci de ocazii, un păienjeniș în care s-au „prins” vrând-nevrând - ca într-o acoladă a „horei naționale” înfrățită întru solidaritate și culpă - aproape toți mișmași ... Chiar și unii membrii pricăjiți ai vulgului și-au ocupat (cu speranță și cu dare ... din mână!) locul lor în această „țesătură” îmbârligată, înnodată, reînnodată și extinsă astfel în toate ungherele. Faldurile sub care sunt
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
polițistului au mers pe urmele presupusului traficant de droguri și într-un schimb de focuri l-au împușcat mortal. Sâmbătă seara, în data de 6 august, a avut loc tot în zona Tottenham un marș de protest în semn de solidaritate cu bărbatul decedat, care a degenerat mai tarziu într-un haos total. Tineri de diferite vârste au început să incendieze fabrici, case, mașini, autobuze, ba chiar să vandalizeze și să jefuiască tot ce puteau, de la magazine cu electronice și electrocasnice
JURNAL LONDONEZ (3) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360111_a_361440]
-
efectul aplicat de ceilalți, de mediul înconjurător. Acest efect nu funcționează în cafenele unde atmosfera este îmbibată de lipsa scopului și de un individualism agresiv. Levinas denunță cafeneaua ca fiind un ne-loc al ne-socialului, servind o societate fără solidaritate, o comunitate care caută o distracție superficială și atât. Și acum România Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI-lea, a fost logofătul Tăutu trimis cu o solie de Bogdan cel
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]