347,571 matches
-
încă în perioada domiciliului obligatoriu de la Lătești și publicată sub formă de articole izolate în Lumea, semnate cu pseudonim: "Studii foarte precise, cu zeci de citate și exemple, demonstrează această realitate". Vectorul antireligios al concepției în cauză stă în atenția specială a cercetătorului: "iluminismul ardelean nu a fost numai religios, a fost și laic. Prin acest culoar au venit traduceri din laici francezi și germani. O carte foarte raționalistă a lui Șincai, publicată relativ recent, în perioada ceaușistă. Învățătură firească spre
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
de alte argumente. Dimpotrivă, ea însăși poate fi invocată ca argument în cazul oricăror observații și evaluări exterioare. Insistența asupra acestui moment are, însă, o valoare particulară pentru că identificarea și autoidentificarea lui Baba ca portretist, dar ca unul cu totul special, este cheia înțelegerii întregii sale opere și chiar calea de acces către intimitatea unei profunde meditații asupra existenței și a condiției umane. Autoportretul din 1922 și Portretul mamei din 1927 sînt, în acest sens, punctele de pornire, cel puțin din
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume de sine stătătoare, fiecare pentru ciclul de prelegeri respective. Au mai fost și alte cicluri de conferințe (politică externă, politica culturii) toate fiind culese în cîte un volum special. Era ceva cu totul nou în România. Dar, între timp, Asociația fundată încă în 1913 devine Institutul Social Român care a funcționat, la început, foarte modest, în trei încăperi de la etajul trei al Academiei Comerciale din București. Și a rămas
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Marina Constantinescu Teatrul Național din Cluj a deschis stagiunea. Nu oricum, ci cu un eveniment mai special. În primul rînd pentru că textul nu este o piesă propriu-zisă. Este vorba despre un eseu de George Banu, Uitarea/L'oubli, un text superb, pandant cumva cu memoria teatrului sau teatrul memoriei. "Zidurile memoriei nu rezistă decît prinse în articulațiile
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
la ușă și, din spatele ei, se aude o voce de copil: - Ce faci? - Uit de mine, răspunde bătrînul" (Mă întunec/ Je m'ennuite, Eminescu. Ce cuvînt minunat, de secol IX, pentru acest mă înnoptez). Spectacolul lui Mihai Măniuțiu are ceva special, un soi de intimitate bine relevată și bine păzită, totodată, multe mesaje codate pe care doar unii receptori le pot descifra, un mister teatral, dar și unul al prieteniei ca valoare fundamentală a existenței. Uitarea este un fel de manifest-dedicație
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
Primele cărți le-ați scris în plină epocă a structuralismului. Cele care au urmat sunt la fel de înrădăcinate în acest demers? M-am aflat, firește, în centrul discuțiilor despre structuralism. Am citit operele lui Barthes, Lévy-Strauss, Lacan, interesându-mă, în mod special, de surse. Am păstrat o anume distanță față de acest mod de gândire, pe care l-am găsit mereu fertil, dar prea închis în sine, în pericol de a forma o nouă scolastică pe cale de a friza ridicolul. Cărțile mele recente
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
în viitoarele conferințe cele mai favorabile dispoziții în chestia alegerii Prințului Cuza". Era, oricum, un succes al diplomatului Alecsandri de a obține astfel de promisiuni din partea ministrului de Externe al Angliei. Reîntors la Paris, Alecsandri a luat contact, în audiențe speciale, cu personalități diplomatice de aici, de la prințul Napoleon, la contele Kisseleff, la Lamartine, "dulcele poet al inimelor tinere, eroul poetic al revoluției de la 1848, deși ajuns acum în iarna vieții, totuși poartă pe a sa frunte largă aureola geniului". La
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cam nepoetic, riscă cu adevărat să rămînă salutat politicos din mers. Ce se poate spune cu siguranță e că pierderea va fi a cititorului în acest caz. Fără să fie acest cititor un împătimit al poeziei și fără o afinitate specială pentru imagismul șaptezecist, el se trezește la sfîrșitul lecturii un îndrăgostit. E atîta liniște și atîta frumusețe în aceste poeme, încît gestul firesc dincolo de lectură e de a-ți apropria cumva această carte, de a o avea ca obiect de
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
semn opus, remarcate încă de la primul volum și puse în legătură cu manierismul structural al poetului, căruia i-ar fi caracteristică voluta oximoronică (Marin Mincu). Cele două tendințe ar fi, în termeni blagieni, transcendentalizarea excesivă și imediatomania, unite într-un fel foarte special în interiorul aceluiași poem. E o caracteristică a generației poetului, după cum probabil o caracteristică a generației cititorului e o mai sporită atenție înspre cel de-al doilea termen al ecuației. Evident că nu se pot face separații în interiorul textului, totuși lectura
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
găsi un decorativism rafinat înfrățit pe neașteptate cu un mesaj deloc gratuit, cîteodată urgent. Locurile, suficient de semnificative în ele însele, ca puncte ale unei geografii culturale atinse cu pași înceți și atenți, se încarcă și cu valențele unui biografism special, cu efecte de miraculos: "Cel puțin cu unul dintre călătorii, sau pescarii de suflete,/ mă mai întîlnisem, în piața cu coloane de la Fatima,/ și chiar la statuia strălucitoare de lîngă stejar./ Pe altul îl știam de la Loreto, cînd plouase cu
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
de ostilitate și dispreț, uneori asociate cu sensuri stabile ("un ăla", "una din alea"). Demonstrativul e însă și un mijloc banal de identificare: formule ca "ăla de pe raft"; "ăia din stînga", "ăia de la magazin" - nu transmit în mod normal conotații speciale, avînd doar rolul de circumscriere a unui obiect sau a unei persoane prin caracteristici contextuale. Alternativele la asemenea formule - cu acela, cel - aparțin în mod clar stilului înalt, registrului scris și vorbirii îngrijite; existența lor, ca și a eventualelor construcții
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
frecventă și foarte semnificativă. Fiind vorba de un fenomen în plină evoluție, nu putem fi siguri dacă se va fixa una dintre construcții sau vor continua să circule ambele, eventual specializîndu-se. În orice caz, nu cred că există vreun motiv special pentru care lingviștii să o recomande pe una sau pe cealaltă. Argumentele pentru a prefera una din cele două sînt împărțite. Putem urmări mai întîi criteriul frecvenței. Se pare că balanța uzului înclină, în română, în favoarea prepoziției pe: observațiile directe
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
a avut parte de evoluții artistice inegale din partea Orchestrei Parisului condusă de Christoph Eschenbach, din partea celebrului ansamblu cameral "I Musici di Roma", din partea Orchestrei Naționale Radio condusă de dirijorul Laurent Petitgirard. Christoph Eschenbach este un mare muzician eficient în mod special în spațiul muzicii germane. Cu decenii în urmă l-am audiat la Sala Mică a Palatului, uimindu-ne, la pian, cu a sa imaginație cuceritoare în ceea ce privește colorarea timbrală a discursului muzical bachian; cu un an în urmă în cadrul stagiunii de
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
așa încât mă voi referi doar la ceea ce m-a frapat. Sunt datoare să precizez că nu am auzit primele două etape, închise asistenței, și că mi-am format părerea numai de la a treia începând și din celelalte manifestări. Astfel, " Mențiunea specială" a adunat opt concurenți, cam cei ce nu puteau aspira la un premiu propriu-zis, dar i-aș vedea pe soprana Cristina Simionescu și baritonul Massimiliano Viapiano (Italia) ceva mai bine plasați. "Premiul Fundației Darclée" a grupat cinci cântăreți de valori
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
baritonul Massimiliano Viapiano (Italia) ceva mai bine plasați. "Premiul Fundației Darclée" a grupat cinci cântăreți de valori oarecum egale, poate doar soprana poloneză Wioletta Chodowicz cu naturalețea cu care își conduce linia ar fi putut spera la mai mult. "Premiul special al juriului" a marcat preferințe diverse: ce se apreciază în primul rând - calitatea glasului ca atare, performanța cantitativă, știința cântului, inteligența stilistică, cea scenic-dramatică etc.? căci la fiecare dintre cei cinci concurenți se poate releva una sau alte dintre aceste
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
cele 14 vol. apărute în perioada 1967-1999. Poeta și traducătoarea Ioana Diaconescu primește multiple premii și diplome între care ar fi suficient să menționăm Premiul Perpessicius al Academiei Române, Premiul Asociației Scriitorilor. Tratatul de amintiri neverosimile e structurat într-o manieră specială, astfel încât cititorului să i se ofere o imagine de ansamblu asupra creației autoarei, atât prin poemele selectate, cât și prin referințele critice cu autoritate de la sfârșitul volumului, între care, opiniile lui Laurențiu Ulici, Alexandru Piru, Grete Tartler sau Nicolae Steinhardt
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
cu zăpadă. Și cu căldura inimei Tale împrăștiată în toată camera, ca mirosul de gutuie!" Concluzionând, putem spune că această ediție a corespondenței Blaga-Domnița Gherghinescu, luminează două personalități remarcabile, revelează cititorului moduri înalte de trăire și sublimitate sentimentală, un fel special de poetizare a existenței, de trăire a ei în spațiul ideal. Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, Domnița Nebănuitelor Trepte, București, Editura Humanitas, 183 pag., f.p. Pas de deux Un alt volum de poezie meritând a fi citit filă cu filă adună
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
războiului mai ales că de câte ori situația militară e favorabilă, curentul războinic devine din nou îndrăzneț. M-a surprins atitudinea dârză a naționaliștilor - din nefericire nu și a românilor, care declară că nu înțeleg să mai suporte jugul austro - ungar, în special cehii și polonii. Pentru noi clasele de jos, nu aveau nici un pic de ură, prin ziarele lor citeam însă aprecieri asupra armatei române care trădau o mare ciudă și admirație în același timp. Mi-aduc aminte de pildă un caracteristic
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
ori colegi; spiritul de competiție îi împiedica s-o facă. De-alungul vieții eu am preferat să discut problemele intime cu persoane din afara cercului meu de viață cotidiană. Este bine să creezi o relație de încredere și continuitate cu această persoană specială și nu de interdependentă. Pentru a avansa în viață, noi toți avem nevoie de ajutor. De cele mai multe ori, familia nu poate oferi tot acest ajutor. Unii părinți nu au parental skills/aptitudini să-și ajute copiii, alții nu au timp
Viață de doctor. In: Editura Destine Literare by Julia Deaconu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_229]
-
fruntea topului. * "Notele pentru publicul românesc" ale lui Sorin Antohi despre Ravelstein: ficțiune, memorie, istorie conțin o mulțime de informații și idei incitante - despre personaje și modelele lor reale, despre contextul cultural și ideologic american - indispensabile înțelegerii cărții. O atenție specială dă, firește, Sorin Antohi personajului ce îl întruchipează pe Mircea Eliade, Radu Grielescu: "Imaginea lui Eliade ca "Grielescu" este la fel de răuvoitoare ca portretul-șarjă central șal lui Allan Bloom, n.n.ț: Grielescu, dincolo de manierismele, bovarismele geoculturale și galanteriile sale vieux jeu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
fiind la final de liceu, fiecare își alege alt drum. Cel mai naiv se lasă tentat de propunerea de a se alătura corporației în agresivă ascensiune, cucerit de simpaticul patron căruia îi și seamănă și care-i acordă o atenție specială. Un rol de candid odios numai bun pentru Tim Robbins interesant îmbătrînit. Dacă adolescentul și-a dorit să-și continue cercetările în materie de convergență digitală, boss-ul ambiționase supremația, monopolul universal în comunicații. Deviza ce dă și numele trustului
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
ecranului, operatorul regizor Karl Freund. Comparația cu originalul expresionist care specula doar modeste surse de lumină, nu se mai justifică astăzi cînd senzațiile tari depind în primul rînd de agilitățile ingineriei digitale a specialiștilor din laboratoarele companiei specializate în efecte speciale "Industrial Light and Magic". Loc de naștere și pentru basmul computerizat și pentru horror-ul mitologizat. Noul tip de feerie filmică - în care primează ritmica șocului vizual și baletul montajului, mai puțin poezia narațiunii - este palpitant pentru publicul uniformizat, în
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
rapid distanța pînă în Egiptul antic. Pagini de istorie se însuflețesc instantaneu, amestecînd un desuet 1933, An al Scorpionului, cu un modernist illo tempore. Dacă în vremurile relativ contemporane, dirijabilul înlocuiește avionul, în trecutul îndepărtat se face uz de efecte speciale sofisticate creîndu-se continuu senzația de anticipație à rebours. Spectaculozitatea cinematografică rezonează insolit cu eterna reîntoarcere, principiul pe care-l simbolizează în mod tradițional scarabeii sacri, periodic invocați printr-un discret tatuaj ori prin cohorte, cîtă frunză, cîtă iarbă. Sintagmă potrivită
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
discurs în sine foarte pretențios. Pascal Quignard, Sexul și spaima, trad. Nicolae Iliescu, col. "Sinteze", Editura Univers, București, 2000, 189 pag. Filosofia la ora digestiilor inspirate Dacă descoperirea inconștientului a consacrat, printre altele, teza impurificării spiritului prin recunoașterea unei relații speciale cu zonele întunecate, pulsionale ale sufletului, Michel Onfray va merge chiar mai departe o dată cu Pântecele filozofilor, redefinind întreaga problemă în termeni alimentari. El se integrează astfel unei tendințe mai recente a autorilor occidentali, cu precădere a celor din Franța, prin
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
travaliu istovitor. Cei opt ani chinuitori pe care îi mărturisea Cioran ca pe un fel de asediu al unei franceze ostile și mîndre par să se fi dizolvat în cazul lui Codrescu într-o ușurință copilăroasă și poetică, cu totul specială. Culianu compară această performanță lingvistică cu aceea a unor Nabokov sau Joseph Conrad. Din păcate, în românește nu s-au editat pînă acum decît cinci cărți, două romane, o culegere de proză și două antologii bilingve de poezie. Cea mai
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]