7,274 matches
-
aprins pentru prima dată ideea că universul nu este unul static, ci ar putea să aibă o evoluție în timp. Omul de știință a vrut cu orice preț să găsească o cale de a rămâne la un univers etern și static, în consens cu opinia generală. Problema a fost realizată printr-un truc matematic. Einstein a introdus în formula lui pentru gravitație un termen suplimentar,asa numita constanta cosmologica, care avea semnificația unei forțe repulsive ce acționa împotriva atracției gravitaționale a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
modelul lui Lemaître ca o confirmare a descrierii biblice a Creației. Modelul lui Lemaître a fost întâmpinat cu aceeași tăcere rău-voitoare ca și cel descris de Friedmann. Astfel, Einstein, o autoritate în materie și susținător al teoriei universului etern și static, a criticat modelul, afirmând chiar: ”calculele sunt corecte, dar fizica este lamentabilă”. Cu toate că modelul universului în expansiune era corect din punct de vedere matematic, el suferea din cauza lipsei totale a unor date observaționale sau experimentale care să îl susțină, dar
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
este foarte îndepărtată de vârsta reală a universului. Rezultatul a fost corectat mai târziu prin creșterea preciziei măsurătorilor distanțelor cosmice și a vitezelor galaxiilor. Important aici este faptul că s-a demonstrat că universul, prin componentele lui (galaxiile), nu este static, ci se află în expansiune. Cu alte cuvinte, cu aproximativ 1,8 milioane de ani în urma materia ar fi putut fi concentrată într-o regiune relativ mică și de atunci se extinde continuu. Prin urmare, universul ar avea o istorie
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
observate ale Soarelui, stelelor și planetelor. Când dificultățile privind predicția orbitelor planetare au sporit, atingând un nivel intolerabil, „rebeli” cum ar fi Copernic, Kepler și Galilei au oferit o nouă paradigma - cea heliocentrică. Era acum momentul ca paradigma unui Univers static și etern, construit și reconstruit de cosmologi importanți ai vremii, să fie înlocuită cu o nouă paradigma, cea a unui univers care, la un moment dat, a apărut și care este într-o evoluție continuă - modelul Big Bang. Existau din ce în ce mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
e nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă. Pentru că moda scandalizează inițial, se impune și... trece. Snobismul este mereu un cerc în care nu există centru. Sau există dar nu e de găsit! Îmi vine acum în gînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
revenit la poziția inițială. Iar noi, copiii, cum eram în picioare în fața gemulețului, ne-am bulucit unii într-alții căutând speriați cu mâinile întinse vergelele gemulețului pentru a nu ne prăvăli grămadă la podea. Reveniți din echilibrul dinamic la cel static, priveam cu lăcomie "dincolo", prin gemulețul care delimita, material, concret și dureros, spațiul liber și infinit de cel limitat, claustrat și sub pază militară, în care ne aflam. Deodată, s-a auzit uruitul ușilor care se deschideau cu zgomot, Acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scuturându-și cu vioiciune aripile desfăcute într-un gest de igienizare corporală totală. N-a văzut de pe câmpia nesfârșită profilându-se, pe linia orizontului mișcător, cumpăna înțepenită a unei fântâni ca o balerină cu trupu-i miniatural executând într-o poziție statică echilibrul perfect de o inegalabilă măiestrie artistică; n-a văzut imensitatea copleșitoare a acestei câmpii, nesfârșit de întinsă și de mănoasă, în fața căreia inima își accelerează bătăile și întregul corp simte nevoia unor aripi de zbor... Nici participarea masivă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
situații, schimbările de direcții în planul banalului cotidian, în cel al profunzimilor sufletești ori chiar în ordinea cosmică a faptelor este, precum au observat criticii, o marcă a viziunii mele, deschizând perspective multiple asupra aceluiași text. Gheorghe Grigurcu spune: "Tablourile statice umile, incompatibile cu surpriza sunt animate de curenți cu iz suprarealist, de natură a le modifica radical. Cauzalitățile apar suspendate în favoarea unor relații fortuite, ca și cum s-ar putea efectua revizuiri în planul Genezei: "cineva e atât de departe / încât râurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spune titlul titlul caligramei: "vierme sub un pantof cu toc cui". "Ea (gândirea) nu se compara Cu o furtună Și nici cu o furtună într-un pahar cu apă Nici cu paharul de apă pe timp de furtună Anticipând frenezia statică Umbra unei incertitudini Care încă se învârte în capul meu Înspre rea devenire Că tot ce înconjoară Binele sau răul Cu o durere de cap comparabilă Cu frenezia statică a unei gândiri Comparabilă cu incomparabilul." Prietenii literare aici vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Nici cu paharul de apă pe timp de furtună Anticipând frenezia statică Umbra unei incertitudini Care încă se învârte în capul meu Înspre rea devenire Că tot ce înconjoară Binele sau răul Cu o durere de cap comparabilă Cu frenezia statică a unei gândiri Comparabilă cu incomparabilul." Prietenii literare aici vreau să revin la Grupul celor 7. Modelul l-am luat de la o mișcare literară germană numită "Grupul celor 47" în care artiști, scriitori și poeți defineau o nouă ordine estetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bizantini, într-o cronologie simplificată care, în virtutea unei rudimentare epistemologii, coincide cu demonstrația continuității latine a poporului român. Chosroe, Artacsers 3, „craiul persilor cel dintâiu”, urmat de Sápore I, „carele multă pagubă au făcut romanilor”, Hosroe se succed sub invariabil statica paradigmă de crai sau împărat al „persilor”. Dacă Traian e „urzitorul, întemeietorul și-i de-a zice tatăl românilor”1, atunci e aproape necesar ca această concepție identitară să se însoțească cu ocultarea structurii interne a cronologiei adversarului, în mod
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
decât Herodot. Privim „ceva“ bine definit; dar privim mereu cu propriii ochi. O țară se multiplică la nesfârșit. Ea Înseamnă o mulțime de oameni și de lucruri, fiecare cu propria-i individualitate. Înseamnă și o istorie, așadar nu un tablou static, ci un film alcătuit din multiple secvențe. Și Înseamnă nu numai ceea ce este și ceea ce a fost, ci și conștiința oamenilor despre prezent și despre trecut, despre ei Înșiși, despre orice. Ceea ce oamenii gândesc, ceea ce ei Își imaginează este la fel de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mediului pare să devină mai eficientă, stimulată de exigențele Uniunii Europene. Pe lângă condițiile materiale, sunt de schimbat În România — poate chiar În primul rând — mentalitățile. Ele sunt de altfel În plină evoluție: nu avem de-a face cu un tablou static. Modelul occidental pătrunde prin nenumărate căi În mediul românesc. A contat foarte mult și deschiderea deplină a frontierelor spre spațiul Schengen, Începând din 2002. Milioane de români călătoresc sau lucrează În Occident și, În contact tot mai strâns cu această
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
am început să scriu în timp ce rula filmul. Absența formei a dus rapid la conținut. „Patrick Bateman stă pe un debarcader în flăcări...“ Am rămas nemișcat timp de o jumătate de oră cât mi-a luat s-o scriu. Povestirea era statică și artificială și precisă. Nu era un vis - romanul ar trebui să fie unul. Dar nu acesta era scopul povestirii. Scopul povestirii era să mă las transportat în trecut, să avansez regresiv și să modific câte ceva. Povestirea ca negare. Curând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
cult. artistic al Politehnicei. Întregul plen a fost de acord cu prezentarea fundamentată pe diapozitivele color de care am discutat. Eu am propus ca imediat după mata să se prezinte În cadrul aceleiași manifestări, un ciclu de fotografii artistice (peisagii, natură statică plastică și decoruri florale), de către un prieten local al meu, dr. Cheptea Pavel (tot moldovean), lector la Inst. de Arte Plastice din Cluj. Îl veți cunoaște la mine. S-a căzut de acord ca să se trimită o adresă din partea Rectoratului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de amorul artei. E un lux pe care, de la un anumit punct al celebrității, nu ți-l mai poți permite. Seara, ni se propune o reprezentație la Théâtre du Nord, situat în Piața Charles de Gaulle. E un spectacol-cabaret foarte static. Dintre cei patru actori, șeful - un ins cu perucă albă, înfoiată - este și cel mai vorbăreț. Rolul său este să nareze. Ceilalți doi schițează din când în când niște gesturi dezordonate, spre a ilustra cumva interminabila poliloghie a colegului mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe orizontală, dar cu mai multe niveluri, etalând o arhitectură libertină. Spectrul de exponate impresionează: automobile, utilaje electronice, o galerie de artă, sculpturi ale maeștrilor renascentiști, splendori culinare etc., și peste tot, ecrane supradimensionate pe care se succed continuu imagini statice sau mobile cu și despre Italia, ca într-un mozaic amețitor. Civilizația imaginii în expansiune. Vom fi martorii acelorași efecte vizuale la pavilioanele britanic și estonian (mai ales), unde, pe lângă asaltul realității virtuale, din stânga și din dreapta, la un moment dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atingă eroizarea și supune flăcăul luptei arhetipale cu răul. Înghițirea inițiatică, un alt tipar universal, cufundă neofitul în energiile primare, nediferențiate ale începutului și îl face să renască apoi ca ființă spirituală. Tânăra nubilă va fi surprinsă într-un cadru static, al recluziunii transformatoare la nivel ontologic. Ocupațiile aferente universului feminin vor căpăta în contextul simbolismului selenar și acvatic valențe cosmologice și domesticesc însăși fiara haosului. Călătoria inițiatică privește subiectul în mișcare, funcția formatoare a plecării din universul familiar antrenând motive
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
devine aici element ritualic, intervenind ca separare de existența anterioară a eroului”. Locurile rituale formează o axă a verticalității și orizontalității, drumul spre sacru pe munți, arbori ori prin gropi și prăpăstii, opunându-se cărărilor deschise prin câmpii, păduri și staticului instaurat de casa solară. Împreună, cele două forme de pătrundere în mit descriu totalitatea sondării și fac dimensiunea sacră să irumpă în profan. Confruntarea mitică Separat de contingent și eliberat de fragilitatea existenței profane, eroul este acum pregătit pentru punctul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-l despica,/ Pe Lina găsea”. Deși meșterii sunt cei care confecționează năvoadele în aur plătite de Jămancrai, soțul însuși trebuie să pescuiască în adâncurile apei fără de sfârșit. Inițierea sa este una de natură dinamică, în timp ce Lina trece printr-un proces static, departe de lumină și sub dominantă acvatică. Toate aceste trăsături au o continuitate neîntreruptă în colindele de fecior și de fată mare, datorită faptului că respectă datele universale sub care inițierea poate avea loc. De fapt, Jăman- crai I (25
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și în special cu referire la riturile secrete la care se presupune că sunt supuse acestea”. Privită în comparație cu ceremonialul menit flăcăilor, inițierea feminină, revelată de textele folclorice românești, se caracterizează prin comple¬mentaritate: fecioara stă sub semnele lunarului, acvaticului, al staticului și al ocupațiilor ritual feminine, în timp ce tinerii de însurat sunt solari (uranieni), dinamici și cu o dominantă eroică. Cele două embleme astrale sunt sintetizate întrun text de Nunească, din Bumbuiești, Vâlcea: „Ce mai soare luminos,/ Ce mai ginere frumos!/ Ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fapt și interdicția de a privi soarele sunt explicate de Mircea Eliade prin „legătura mistică dintre lună și femeie”. Tabloului îi lipsește dramatismul, fecioara apare integrată materiei primordiale, pe care are capacitatea de a o domina magic. Simpla ei prezență, statică și acvatică prin decor, controlează revărsarea neantului. Atrage atenția cromatica prin care se conturează imaginea fecioarei: între negru și alb. Toate colindele consultate vorbesc despre eroine cu ochi negri, aflate în leagăn de mătase: „Dar în leagăn cine șade?/ Șade
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-o din nou, a scăldat-o, a spălat-o, treaba lor”. Saltul în noua condiție de inițiată este simbolizat prin curățirea trupului de țesuturile perisabile și refacerea lor sub puterea regeneratoare a apei vii baptismale. Osatura „nu reprezintă o moarte statică, o stare definitivă, ci o moarte dinamică (...) vestitoare și instrument al unei noi forme de viață. Scheletul, cu surâsul lui ironic și cu alura lui gânditoare, simbolizează cunoașterea aceluia care a trecut pragul necunoscutului, pătrunzând prin moarte taina tărâmului de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
purificatoare acvatice în modul cel mai direct posibil: prin împărtășanie și contact magic. Implicațiile profunde ale cultului lunar și ale principiului acvatic vor fi prelungite și augmentate de alte segmente ale inițierii feminine. Valoarea magică a leagănului în care dominanta statică este recunoscută se conjugă cu acțiunile subsumate legării: fata coase, chindisește, țese daruri de nuntă. Mai mult, recluziunea ei are o dominantă auditivă excepțională, cântecul știut de fecioară putând opri apele din revărsare și tulbura împărații. Recluziunea - formă a morții
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fecioarei din planul cotidian, concretizată fie prin închiderea într-un turn ce îi reduce dramatic accesul la lumină, fie prin alungarea de acasă și rătăcirea în pădurea misterelor. Raportul pe care se situează acest dublu scenariu împarte evoluția inițiatică între staticul izolării și dinamicul căutării infernului, între orizontalitatea staționării (mai vizibilă în simbolul argelei, ori al gropii pentru țesut) și verticalitatea accesului la sacru. Cel dintâi mod al ieșirii din mediul social este implicit morții inițiatice, ca etapă cathartică pentru fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]