5,507 matches
-
sacrificării în conformitate cu anumite ritualuri religioase. Autoritatea religioasă va acționa sub răspunderea unui medic veterinar oficial, conform prevederilor art. 2 din Normă sanitară veterinară privind condițiile de producere și comercializare a cărnii proaspete. Articolul 3 Animalele nu vor fi supuse nici unui stimul, nici unei suferințe sau dureri inutile în timpul mișcării, cazării, asomării, sacrificării sau uciderii. Capitolul 3 Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească abatoarele Articolul 4 Spațiile, facilitățile și echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute încât să nu supună animalele nici unei
NORMA SANITARA VETERINARA din 19 septembrie 2002 -(*actualizata*) privind protectia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146412_a_147741]
-
suferințe sau dureri inutile în timpul mișcării, cazării, asomării, sacrificării sau uciderii. Capitolul 3 Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească abatoarele Articolul 4 Spațiile, facilitățile și echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute încât să nu supună animalele nici unei suferințe, stimul sau dureri inutile. Articolul 5 (1) Solipedele, rumegătoarele, porcii, iepurii și păsările aduse în abatoare în vederea sacrificării vor fi: ... a) mișcate și, daca este cazul, cazate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1; ... b) contentionate în conformitate cu prevederile anexei nr. 2; ... c) asomate
NORMA SANITARA VETERINARA din 19 septembrie 2002 -(*actualizata*) privind protectia animalelor în timpul sacrificarii sau uciderii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146412_a_147741]
-
audio-vizuală joacă un rol extrem de important. Firesc, o parte din informațiile ce vor fi abordate în prezenta carte, pot fi pliate și în cadrul altor discipline de învățământ, dar ele își găsesc adevărata valoare în domeniul nostru de activitate, unde legătura stimul răspuns, capătă noi valențe (Armstrong M., 2000; Astolfi J-P., 1997; Devauchelle, B., 1999, Gautellier Ch., 2000;). Informațiile vizuale Recunoașterea formelor este o informație destinată identificării unui obiect în vederea extragerii indicației fine de contur, de textură și de formă. Ea intervine
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
de elev. Există o relație permanentă între reprezentarea abstractă pe care elevul și-o face despre situație și realitatea la care participă. Același lucru este valabil pentru răspunsul motric. Acesta nu răspunde la o succesiune eveniment cu eveniment de tip stimul răspuns cum este cazul la elevii ce nu participă ritmic la lecție. Elevii mai experimentați își organizează niște dispozitive automate de răspunsuri care acordă importanța deosebită operațiilor de anticipare. Concluzionând, Mereuță C. (2008) în teza de doctor cu titlul: Eficiența
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
faptul ca vom întreprinde toate acțiunile necesare încredințării că suntem în siguranță, fără să fim influențați de acțiunile întreprinse (sau nu) de alți conducători. Simțul primar folosit la asigurare și, în general solicitat în timpul conducerii, este văzul. Circa 90% din stimulii pe care îi primește conducătorul de la drum, planșa bord, participanții la trafic, sunt vizuali. De aceea conducătorul trebuie să-și cultive privirea pentru a putea cuprinde cât mai mult din trafic și pentru a înțelege ceea ce vede. 6. PRIORITATEA ȘI
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
integrantă a vieții noastre, nu putem trăi fără acesta, atât datorită influențelor sale negative, mai puternice și determinând schimbări în fiziologia și activitatea umană, dar și a celor benefice, așa după cum vom vedea, ce îi permit organismului să răspundă permanent stimulilor externi, să se adapteze noilor situații și să asigure dezvoltarea continuă a sistemului complex care este ființa umană. Pornind tot de la concepțiile enunțate de Selye, în vederea întăririi urmărilor impactului factorilor de mediu asupra organismului, prezentăm cele 2 (două) forme speciale
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
când randamentul nostru este maxim. Astfel delimitat, se deosebește de forma mult mai întâlnită, cea a distress-ului prin următoarele aspecte mai importante: natura agenților acționali (stresori), așa după cum am subliniat mai înainte, traductibili prin ambianță plăcută creată sau existentă, ori stimuli pentru creșterea performanțelor individuale, datorate unor trăiri reconfortante ale individului; consecințele acțiunii factorilor stresori care, în cele mai multe cazuri, sunt plăcute și cu repercursiuni benefice asupra organismului și activităților sale. Dorim să exemplificăm și câteva dintre cele mai frecvente cauze ale
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
faptul că trebuie să se realizeze alternanța stărilor de stress cu cele de recuperare, deoarece o stare prelungită de stress poate conduce la epuizarea organismului, cu grave repercursiuni asupra capacității generale a corpului de a reacționa la orice categorie de stimuli, sau chiar la situația nedorită de incompatibilitate a supraviețuirii. 2.2. Cauzele stress-ului Putând fi numite și sursele de stress, acestea sunt determinante în înțelegerea conceptului larg de stress, dar mai ales a manifestărilor acestuia și a măsurilor ce trebuie
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
în sensul necesității apărării organismului uman de presiunile factorilor perturbatori externi ce produc, așa după cum am văzut, tulburări mai mult sau mai puțin grave ale organelor și sistemelor din organismul uman, precum și a modului de reacție, de comportament, față de respectivii stimuli. Managerii sunt cei chemați, în primul rând, să observe (să fie conștienți) de apariția stress ului în cadrul organizației și să ia, prompt și eficient, măsurile cele mai indicate pentru asigurarea bunăstării angajaților lor și imprimarea unui climat optim de lucru
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
set de astfel de reguli menite să pregătească mai bine individul, ca entitate complexă biopsiho-socială, în fața presiunilor externe exercitate: Focalizarea pe realizări și pe aspectele puternice ale personalității; Evitarea competițiilor și concurenței inutile; Acceptarea faptului că fiecare reacționează altfel la stimulii de orice fel, fiind unic și diferit în același timp; Introducerea în timpul liber a cât mai multor momente de relaxare (tehnicile aferente le vom analiza în cele ce urmează) și distracție; hobbyurile sunt binevenite în acest sens. Discutarea problemelor ce
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
pe cea de formare. Neurofiziologia și psihofiziologia arată că învățarea este un proces care are loc în sistemul nervos, prin culegerea de informații din mediul intern și extern, cu ajutorul receptorilor organelor de simț, care codifică mesajele recepționate sub formă de stimuli (luminoși, fonici, tactili, dureroși), transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Putem vorbi despre o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, care impune concentrarea atenției, care permite prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
legătură. Prin limbaj și gândire s-a extins spațiul de acțiune al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și spațiu. Învățarea începe odată cu nașterea, copilul reacționând cu precădere la stimuli ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe înnăscute, ereditare: alimentare, apărare, orientare, investigare. Odată cu învățarea limbajului din mica copilărie, se instalează reacțiile - cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. Are loc mai întâi învățarea neintenționată, ludică și apoi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spațiu. Învățarea începe odată cu nașterea, copilul reacționând cu precădere la stimuli ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe înnăscute, ereditare: alimentare, apărare, orientare, investigare. Odată cu învățarea limbajului din mica copilărie, se instalează reacțiile - cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. Are loc mai întâi învățarea neintenționată, ludică și apoi, în perioada preșcolară și școlară, învățarea intenționată, acționând capacitatea de analiză și sinteză logică, vizualauditiv chinestezică. Cercetători de prestigiu din prima jumătate a secolului XIX, continuă pe înaintașii lor, făcând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
memorare, îndeplinind concomitent și funcția de informare, formare educare. Neurofiziologia și psihofiziologia arată că învățarea este un proces care are loc în sistemul nervos, prin culegerea de informații cu ajutorul organelor de simț receptorii -, care codifică mesajele recepționate sub formă de stimuli fizici: luminoși, fonici, tactili, dureroși etc., transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Există o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, ce impune o mare putere de concentrare a atenției, ceea ce permite, prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
abstracte. Prin limbaj s-a extins mediul de acțiune al omului, având la bază variate forme de transmitere a experienței acumulate de întreaga specie umană în timp și în prezent. Învățarea începe odată cu nașterea, când copilul reacționează cu precădere la stimulii ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe, pe fondul unor reflexe înnăscute (alimentare, apărare, orientare, investigare). Odată cu învățarea limbajului, încă din mica copilărie, se instalează reacțiile cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. La copilul mic se instalează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
când copilul reacționează cu precădere la stimulii ce acționează direct asupra organismului, formându-și primele reflexe, pe fondul unor reflexe înnăscute (alimentare, apărare, orientare, investigare). Odată cu învățarea limbajului, încă din mica copilărie, se instalează reacțiile cuvinte și reacții verbale la stimuli neverbali. La copilul mic se instalează întâi învățarea neintenționată, prin joc, iar odată cu perioada școlară, și chiar din perioada preșcolară, se instalează învățarea intenționată, prin capacitatea de analiză și sinteză vizual-auditivă și chinestezică. Cercetători prestigioși din prima jumătate a secolului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acumula și de a selecta informațiile din lumea înconjurătoare prin propriul corp și de a corela diferitele informații, astfel încât să poată reacționa într-un mod corect. Simptome ale deficienței în I.S. Probleme de comportament Reacție prea puternică / prea slabă la stimuli senzoriali; Probleme de concentrare; Hiperkinetic /foarte retras; Agresiv / automutilare. Probleme de motricitate: neîndemânare, mișcări automate, dificultate în coordonare ochi mână, căderi frecvente. Probleme în I.S.?!!! * Prelucrarea fragmentată, în loc de o percepție globală a informației. Problemele nu sunt cauzate de deficiențe la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
era un miros și o țesătură, tata era un glas și lucrurile pe care mi le aducea, iar fratele meu mai mare era ceva în mișcare, ce modifica poziția lucrurilor prin casă”. (Williams, 1993) Cele mai întâlnite experiențe: * suprasensibilitatea SNC stimulii vin tot timpul, nu poate fi selectată informația relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lucrurile pe care mi le aducea, iar fratele meu mai mare era ceva în mișcare, ce modifica poziția lucrurilor prin casă”. (Williams, 1993) Cele mai întâlnite experiențe: * suprasensibilitatea SNC stimulii vin tot timpul, nu poate fi selectată informația relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]