4,020 matches
-
sau de disciplina trupelor. Iar provincia va urma exemplul casei-mamă.” Iacobinii controlau acum o rețea de 5500 de filiale în Franța și reprezintă între 100 și de militanți. Implantarea ei a fost puternică în nord și nord-est, în Ile-de-France, Aquitania, sud-vest și în Provence-ul de est, slabă în Bocage-ul normand, în Bretania interioară, în Vendée-ul de Vest, în Vosgi, Alsacia, Champagne, Berry, Bourbonnais și o parte din Masivul Central. În fiecare comună trebuia, conform unei instrucțiuni a Comitetului de Salvare Publică
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
proterozoic). Depresiunea a fost inițial considerată a fi un rift. Originea extraterestră a fost propusă pentru prima dată în 1979, dar abia în 1993 a fost confirmată ca structură de impact. Conuri lungi distruse au fost descoperite în partea de sud-vest a golfului. Craterul este umplut cu sedimente, între sedimentele din pleistocen și roca strivită de granit rapakivi există un strat de calcar din paleozoic (Ordovician). Acest lucru face ca să fie unul dintre puținele locuri în Finlanda, unde au fost descoperite
Lumparn () [Corola-website/Science/322305_a_323634]
-
pentru a face față amenințărilor comune. Au întâlnit și înfrânt un contingent de mongoli în bătălia de la Ain Jalut. Sultanul Baybars I , un strateg și un lider militar iscusit , reușește în anul 1260 să oprească invazia mongolilor în Asia de Sud-Vest. Cum amenințarea mongolă a trecut temporar, însă, rivalitățile dintre mameluci au reînceput, iar Baibars, un lider Bahri, l-a asasinat pe Qutuz. Apoi, succesorii săi reușesc să-i alunge pe cruciații catolici din ultimele lor bastioane de la Tripoli și Accra
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
este o pasăre migratoare limicolă din familia scolopacidelor ("Scolopacidae"), ordinul caradriiformelor ("Charadriiformes") care cuibărește în pajiștile umede și mlaștinile cu apă dulce sau salmastre din Europa de Est (mai ales în Ucraina și Rusia), Asia Centrală și Siberia. Iernează în regiunile mediteraneene din sud-vestul Europei, pe coastele jumătății sudice ale Africii, din sudul Asiei și al Australiei. Are o talie de 23 cm, spatele este cafeniu-lutos cu pete lunguiețe mai închise, pieptul și abdomenul sunt albe. Ciocul este fin și drept. Picioarele sunt foarte
Fluierar de lac () [Corola-website/Science/329598_a_330927]
-
17 ° C. Pe luni temperatura medie cea mai mare este în august de circa 25 ° C, iar cea mai scăzută temperatura medie lunară a fost calculată la 9 ° C în ianuarie. Vânturile bat în rafale lungi, toamna și iarna dinspre sud-vest, iar primăvară și uneori vară dinspre nord și nord-est. Uneori se formează ceață, dar din fericire nu foarte frecvent. Furtunile și perturbațiile atmosferice mai mari sunt extrem de rare, datorită, probabil, suprafeței relativ reduse a insulei, care nu permite supraîncălzirea solului
Insula Ischia () [Corola-website/Science/329625_a_330954]
-
cea a fierului. Colecția numismatică cuprinde 14.500 monede romane, cu tezaure descoperite la Răcăjdia, Pojejena, Măcești, majoritatea provenind din secolul al IV-lea. Colecția de istorie a tehnicii acoperă secolele XVIII-XX și numără 900 piese ilustrând istoria industrială a sud-vestului României. Colecția de carte veche și istoria artei cuprinde circa 300 de exemplare de carte veche și bibliofilă și peste 900 de piese de artă modernă (tablouri și mobilier). Colecția de artă populară și etnografie conține 1121 de piese, ilustrând
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]
-
II-lea al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare. Descoperirile au stabilit ca este orașul antic Aigai (). Orașul modern Vergina se află la aproximativ 13 km (8 mile) sud-est de centrul municipalității Veroia și la aproximativ 80 km (50 mile) sud-vest de Salonic, capitala Macedoniei grecești. Orașul se află la poalele muntelui Pieria, la o altitudine de 120 m (394 ft) deasupra nivelului mării. Zona Verginei moderne a rămas nelocuită până la mijlocul secolului al 6-lea î.Hr.. După 550 î.Hr., în
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
(RSS Galițiană) a fost un stat efemer care a existat în perioada 8 iulie - 21 septembrie 1920, în timpul războiului polono-sovietic, pe teritoriul frontului de sud-vest al Armatei Roșii. Entitatea statală, care a existat câteva luni, nu a fost recunoscută de nimeni, cu excepția Rusiei Sovietice, de asemenea, nrecunoscută. Odată cu prăbușirea Austro-Ungariei după noiembrie 1918, Podolia Occidentală a fost inclusă în Republica Populară a Ucrainei Occidentale, dar
Republica Sovietică Socialistă Galițiană () [Corola-website/Science/329704_a_331033]
-
inginer și susține că a lucrat cu tehnologie extraterestră într-un loc numit S4 în apropierea de Zonă 51. Lazăr pretinde că a lucrat în 1988 - 1989 că fizician la S4, zona care ar fi situată la Papoose Lake, la sud-vest de Zonă 51 lângă Groom Dry Lake, Nevada. Potrivit lui Lazăr, S4 servește că o facilitate militară ascunsă pentru studiul și cercetarea unor nave spațiale extraterestre sau farfurii zburătoare cu ajutorul ingineriei inverse. Lazăr spune că a văzut nouă vehicule extraterestre diferite
Bob Lazar () [Corola-website/Science/329705_a_331034]
-
exteriorul castelului. Ploaia a întrerupt asediul, dar la data de 21 martie, a fost capturat un fort exterior triunghiular, situat la sud de Crac des Chevaliers, eventual, apărat de o palisadă din lemn. Pe 29 martie, turnul din colțul de sud-vest a fost subminat și s-a prăbușit. Armata lui Baibars au atacat prin breșa din zid, unde au întâlnit țăranii care s-au refugiat în castel. Deși curtea exterioară a căzut, cruciații s-au retras în castelul interior mai bine
Căderea Crac des Chevaliers () [Corola-website/Science/329731_a_331060]
-
Jurilovca, pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca. Aria naturală acoperă marginea estică a promontoriului "Doloșman", și reprezintă o formațiune geologică (faleză calcaroasă) ce cuprinde ruinele cetății Argamum - Orgame și abruptul stâncos al falezei. Aceasta este situată în județul Tulcea, în sud-vestul Deltei Dunării, la sud de brațul Sfântu Gheorghe. În antichitate Herodot îl menționează sub denumirea de "Orgamon", fiind în acel timp un cap al Sciției minore pe țărmul apusean al Pontului Euxin. Denumirea "Doloșman" este otomană, provenind din cuvântul "dolaș
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
(în ebraică "בית שאן", în arabă:Baysan - بيسان) este un oraș din nordul Israelului, situat în Valea Beit Shean, în apropierea Văii Iordanului, la 25 km sud-vest de Marea Galileei. Localitate cu o mare vechime, a fost locuită fără întrerupere din perioada calcolitică (circa 4000 î.e.n.) și până în zilele noastre. Ea s-a numit pe parcursul istoriei Ashan, Beit Shan, Beyshan, Skythopolis și Baysan. S-a numit, după
Beit Șe'an () [Corola-website/Science/329772_a_331101]
-
că este vorba despre un atac terorist, întrucât înainte de deraiere s-a auzit o bubuitură puternică. Acesta este cel mai grav accident de tren produs pe teritoriul Spaniei din 1972, când un tren s-a ciocnit cu un autobuz în sud-vestul țării, omorând 86 persoane și rănind 112. La ora 20:41 CEST (18:41 UTC), pe 24 iulie 2013, un tren de pasageri RENFE Clasa S730, aflat pe o rută expres din Gara Chamartín, Madrid, până în orașul galician Ferrol a
Catastrofa feroviară de la Santiago de Compostela () [Corola-website/Science/329813_a_331142]
-
destinația de muzeu. Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Broșteni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 213, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Localitatea Broșteni este situată în sud-vestul județului Suceava, la granița cu județele Neamț și Harghita, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, în partea de sud-est a bazinului Dornelor. Șoseaua națională DN 17B Vatra Dornei - Piatra Neamț tranzitează localitatea. Broșteni se află în partea nordică a Carpaților Orientali
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
multe rânduri, ultima oară în 2004. Intrarea în biserică se face din pridvor, printr-o ușă aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat în partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă dreptunghiulară și este deschis pe trei laturi, având un parapet median din scânduri. Stâlpi cu secțiunea pătrată susțin cosoroaba și sunt racordați la grinda superioară prin câte două umerașe cu
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
evidență gravitatea situației pe plan local. În noaptea de 8/21 spre 9/22 ianuarie generalul Davidoglu a inspectat dispozitivul trupelor. Tîrziu în noapte, a aflat noi date despre atacul bolșevic și despre faptul că populația se răzvrătise la Rucșin (sud-vest față de Hotin). Dintr-o prudență exagerată și dând prea multă crezare zvonurilor fără să le verifice, a hotărât să părăsească Hotinul fără luptă, retrăgându-se la 2 km înafara acestuia, unde a așteptat sosirea batalionului încartiruit într-un sat din
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
(în arabă:ام القناطر ,transcris și Umm al-Qanățir , în transcriere ebraică אום אל-קנאטר) este un loc arheologic în sudul Podișului Golan, pe malul de est al Wadi ash-Shabib, afluent al rîului Samak, la 2 kilometri sud-vest de kibuțul Natur. În epoca bizantină, în timpurile talmudice și până în perioada dominației califilor arabi a ființat aici un sat evreiesc. Ruinele acestuia au fost descoperite în anul 1885 de către Laurence Oliphant. într-o vreme când așezarea nu era locuită
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
fost vizitat de președintele Israelului, Shimon Peres. În iulie 2012 era deja reconstituit primul nivel din cele două ale sinagogii antice. Satul Umm al-Kanatir se afla pe trepte de stânci,pe malul de răsărit al Wadi ash-Shabib, la 2 kilometri sud-vest de kibuțul Natur. Casele satului sirian erau clădite peste ruinele localității antice. Ruinele așezării antice se întind pe o suprafață de 3 hectare {30 dunam).
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
baroneasă Anna (Maria) Thoroczkay (de Toroczkoszentgyorgy) trebuie menționat că aceasta face parte din familia nobiliara de Trăscău {Thoroczkay) , cel mai reprezentativ membru fiind subvoievodul Thoroczkay din Coltești care a ridicat în anul 1296 Cetatea Colțesti (, ) , cetate aflată la 5 km sud-vest de comună Remetea din județul Albă . Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casă de Austria - Habsburgii - în cadrul revoltei Curuților {1703-1711} , familia nobiliara de Trăscău {Thoroczkay} a fost înlăturata de pe scena istoriei , cetatea acestora fiind distrusă în anul 1713 de către trupele imperiale
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
Extremul Orient. Unele voci din Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la "amenințarea demografică", reprezentată de milioanele de imigranți ilegali proveniți din Mexic și America Latină, precum și urmașii lor. George Friedman, șeful STRATFOR, a prezis că mexicanii va fi o majoritate în sud-vestul statele Unite ale Americii până la sfârșitul secolului al XXI-lea.
Amenințare demografică () [Corola-website/Science/328326_a_329655]
-
Linder (în partea superioară "Neualmgrieß") este un mic râu de munte ce curge la sud-vest de Oberammergau, în Bavaria Superioară. El formează cursul inferior al râului Ammer, care se varsă apoi în Ammersee. "Linder" se formează la sud-vest de Castelul Linderhof, în apropiere de granița cu Austria, la confluența râurilor Fischbach și Neualmbach. După unirea
Râul Linder () [Corola-website/Science/327583_a_328912]
-
Linder (în partea superioară "Neualmgrieß") este un mic râu de munte ce curge la sud-vest de Oberammergau, în Bavaria Superioară. El formează cursul inferior al râului Ammer, care se varsă apoi în Ammersee. "Linder" se formează la sud-vest de Castelul Linderhof, în apropiere de granița cu Austria, la confluența râurilor Fischbach și Neualmbach. După unirea celor două pâraie, Linder este alimentat de încă șapte izvoare. El curge spre nord-est prin valea Graswang și trece pe sub drumul din fața Castelului
Râul Linder () [Corola-website/Science/327583_a_328912]
-
ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Cucuteni. Aria naturală cu o suprafață de 3,23 hectare se află în partea nordică a Podișului Moldovei (în sud-vestul Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă a drumului județean DJ280B: Stroești - Băiceni - Cucuteni, în teritoriul sud-vestic al satului Băiceni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
în care era înfiptă spada numită Nothung, pe care Siegmund a smuls-o cu o „smucitură puternică”, spre încântarea Sieglindei. Regele Ludovic al II-lea se refugia în această colibă de lemn, ascunsă în adâncul unei văi de munte, la sud-vest de Linderhof, așa cum pe vremuri, Siegmund se refugiase în coliba lui Hunding, ce aparținea soțului Sieglindei. Luise von Kobell relata că "„Maiestatea sa stătea uneori ore în șir în colibă, singur, adâncit în vreo lectură, al cărei subiect contrasta puternic
Coliba lui Hunding () [Corola-website/Science/327615_a_328944]
-
îi amintește că a depus jurămintele perpetue ordinului monahal în care deja se află. În martie 1936 Faustina le transmite superiorilor că se gândește să părăsească ordinul pentru a înființa acest nou ordin dedicate Milei Divine, dar este transferată la , sud-vestul Varșoviei. În vara anului 1926 părintele scrie o primă broșură despre devoțiunea față de iar susține acest demers dându-și acordul(). Această broșură avea pe coperta. Sopocko trimite copii ale broșurii și Faustinei în Varșovia. Mai târziu în 1936 Faustina se
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]