3,864 matches
-
pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare, / Nu-i fie cu supărare. Nu vă pară cu bănat, / Asta-i seara cei de-mblat, / De la Dumnezeu lăsat. / Rămâneți sănătoși!"129 Amintind de ritualul agrar al înnoirii timpului, soarele leagă și dezleagă rodul pământului, coborând el însuși în ziua Crăciunului, simbolizând lumina transcendentă din care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet, încet, / Iar din tufele uscate / Lupii-apar pe neașteptate / Și pe ciută o sugrumă, / Cerbul fuge fără urmă. / Și de mare supărare / Îl apucă o boală tare. / Cade pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe zăpada albă, / Cu gândul la ciuta-i dragă. Scoală, scoală, cerbule, / Nu boli, iubitule, / Scoală, scoală, să mergem, / Oamenii să-i colindăm, / Să jucăm și să urăm, / De belșug și sănătate, / În orașe și prin sate. Lasă-te de supărare / Și te scoală în picioare, / Altă ciută vei găsi / Cu noi dacă vei veni.../ Joacă bine, cerbule, / Învârtește-ți coarnele / Să se mire mândrele, / Hai s-o facem roată, roată."154 Dacă jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-o pregătit; Ș-o mai ieșit până-n prag, / Pe Constantin L-o-ntrebat: / Constantine, Constantine, / De mă chemi la veselie, / Să mă-mbrac de fudulie, / Să-mi ieu cal alb și henteu alb, / Să mergem, frate, cu drag; / De mergem la supărare, / Să mă-mbrac cu întristare, / Să-mi ieu cal și henteu negru, / Să mergem, frate, de-a-ntregu. Ia-ți cai și henteu alb, / Să mergem, soră, cu drag, / Că te chem la veselie, / Cum n-a fost, nici n-ar să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea profesorului încearcă să-l dezinformeze sau să-l mintă. Multe din expresiile faciale ale profesorului sunt legate de procesul de instruire după Barbara M. Grant și Dorothy G. Hennings, putând fi folosite ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu intrăm În jocul jignirilor, Încercînd să le răzbuni, ci, dimpotrivă, să cauți să le preîntîmpini, apropiindu-ți-l cu abilitate pe cel care trebuia să-ți fie un rival: „Mult face să știi să Îndatorezi... Cine știe să prefacă supărările În amabilități, acela știe să trăiască. Fă din reaua-voință a cuiva o prietenie intimă!”. * „Doctorului Îi trebuie tot atîta știință ca să nu prescrie (o rețetă n.n.) și nu o dată arta lui constă tocmai În neaplicarea unor remedii.” (B. Gracian) La
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de ceva rău, nici un rău fără amestec de ceva bine” (Johan Oxenstiern). Cine n-a constatat, Într-adevăr, că dorind uneori să facem un lucru cît mai bine, am ajuns să-l stricăm; sau invers: ne lăsăm pe moment pradă supărării față de un eșec Înregistrat, Însă aceasta se poate constitui Într-o premisă pentru obținerea unui succes viitor (cu condiția să știm să Învățăm dintr-o greșeală comisă). * „Din zece persoane care vorbesc despre noi, nouă vorbesc de rău, iar, deseori
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din Eu, n-atinge absolutul și nu descifrează nici viața.” (Constantin Brâncuși) Închiderii În propriul Eu Îi corespunde o singurătate a „casei” sufletului: „Egoism Însaemnă să faci din ființa ta temnița sufletului tău” (N. Iorga). * „Nu Întuneca cerul altora cu supărarea ta.” (N. Iorga) „Egoismul” Îi face, din păcate, pe mulți ca - atunci cînd cad (cînd Înregistrează un eșec) - să-i atragă și pe alții după ei. * „Nu lauzi, de obicei, decît pentru a fi lăudat.” (La Rochefoucauld) SÎnt Însă și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lăsat să intri?» a întrebat. « Un prost mult mai mare decât își poate imagina Maiestatea voastră»a răspuns Roquelaure, «pentru că m-a lăsat să intru sub numele ducelui d‘Epernon, cel care a murit ultimul». Acest răspuns a pus capăt supărării regelui și l-a făcut să râdă din toată inima.“ Societatea franceză europeană a epocii Regelui Soare gravita în jurul astrului cel mai important: Ludovic al XIV-lea. Scopul tuturor, de la nobili la valeți, de la bucătari la miniștri era să-l
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
misterioasă avea să fie luată în mormânt de Regina consoartă. Crescută la curtea Spaniei, cu un regim de viață auster, căsătorită cu un soț care nu a fost al ei decât în noaptea nunții, a trebuit să-și reprime toate supărările și să accepte cu demnitate poziția de soție de rege. V.3 Curtezanele și memoriile apocrife Curtezana, în accepțiunea societății secolului al XVII-lea, era o prostituată sau amantă, adesea fiind apropiată bărbaților din clasele nobiliare înalte, bărbați bogați sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
nada întinsă și astfel nu va putea ajunge sub puterea celui ce îi întinde capcana. Sf. Ioan Gură de Aur ne spune că Mântuitorul ne face să vedem nimicnicia noastră, ne smerește mândria, ne învață să nu dăm înapoi din fața supărărilor și a necazurilor, dar nici să mergem de bunăvoie în întâmpinarea lor. „Dacă vom face așa, biruința ne va fi încă și mai frumosă, iar diavolul își va simți mai dureros înfrângerea. Dacă însă vom fi în situația de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în ajutorul și mila lui Dumnezeu.” Sf. Maxim Mărturisitorul ne îndeamnă să reținem din această cerere că „cine nu iartă din tot ssufletului celor ce i-au greșit și nu se înfățișează înaintea lui Dumnezeu cu inima curată de orice supărare față de semeni, strălucind de lumina împăcării cu aproapele, acela se va lipsi de darul lui Dumnezeu și, după o dreaptă judecată, va fi predat ispitei și celui viclean, pentru ca, fiind confruntat cu necesitatea de a se ridica din cădere, să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
analitică, din Dacoromania. Bibliografie: Bogrea, V., Studii de semnatică. I. Observații semantice asupra „Irodot”-ului de la Coșula, III, pp. 406-460. Sub raport semantic, această bibliografie se ocupă de unele cuvinte ca: pildă, vers, lamură, păretar(iu), strajnic, har, a căsători, supărare, obraz, obraznic, vărhovnic, procajen, a răduce, troian și Calea lui Troian și de expresii cum ar fi: a rupe prețul etc. din traducerea românească a lui Herodot publicată În 1909 de N. Iorga, după manuscrisul găsit la mănăstirea Coșula, punând
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
care-i permit individului să se implice și să finalizeze situația/relația conflictuală. Totodată, conflictele însele produc emoții (uneori, sentimente, pasiuni) și ne amintesc de experiențele neplăcute pe care le-am trăit, prin care am trecut. Ne vin în minte supărarea, frustrarea, grija, disconfortul, stresul nemeritate. Avem sentimentul că celălalt nu se gândește la toate aceste incomode implicații. La fel, celălalt așteaptă de la noi să-i înțelegem stările afective și să-l eliberăm de aceste noxe sufletești. • mecanisme de stingere a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și la sentimentele noastre. Este foarte greu să rezolvăm conflictul dacă nu ne luăm în seamă emoțiile, dispozițiile, sentimentele. Când ne aflăm într-o situație încordată, de confruntare, de neînțelegere "simțim emoții foarte puternice, precum furie, ușurare, satisfacție și frustrare", supărare și înverșunare, răzbunare și ură. "Cu toate acestea, precizează D. Schapiro încercăm foarte puțin să identificăm și să exprimăm aceste sentimente. Dorim mai curând să le ținem în noi" (1998, p. 152). De asemenea, este (foarte) greu să ne dăm
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
André (2003) furia este una dintre acelea care continuă să ne tulbure, sub formele atenuate ale resentimentului, animozității, chiar ale urii" (p. 56); • să ne stabilim prioritățile; • să acceptăm consecințele; • să acceptăm reconcilierea, dar nu imediat: în cele mai multe cazuri, exprimarea supărării noastre nu are ca scop încetarea definitivă a relațiilor cu celălalt, ci este o încercare de a-l determina să ne acorde mai mult respect și mai multă atenție. Pe scurt, pentru stingerea mâniei/a furiei sunt importante toleranța, iertarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încercare de a-l determina să ne acorde mai mult respect și mai multă atenție. Pe scurt, pentru stingerea mâniei/a furiei sunt importante toleranța, iertarea și scuzele. Iertarea și scuzele Deoarece în viață există confruntări, neînțelegeri, comportamente compromițătoare, întristări, supărări, mesaje greșit înțelese, lașități etc., în relațiile interumane există și iertarea. Ea începe odată cu recunoașterea faptului că suntem imperfecți și că avem dreptul să fim tratați cu respect și înțelegere; iertarea înseamnă că admitem că lucrul care s-a întâmplat
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
privință importantă: "deși este concentrată asupra unei persoane, ea nu se concentrează asupra unei nedreptăți sau unei incorectitudini precise" (idem, p. 227). Pe scurt, ca orice stare sufletească negativă, ura ne împinge la "înecul în detalii" (André, 2009, p. 180). Supărarea și suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt, de noi. Așteptările noastre au fost zadarnice, neconfirmate, distruse. Trecem printr-un moment de nedumerire, de dezorientare, de negură. Potrivit specialiștilor, putem vorbi de două tipuri
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
suferința Suferința este o stare emoțională negativă în care suntem dezamăgiți de celălalt, de noi. Așteptările noastre au fost zadarnice, neconfirmate, distruse. Trecem printr-un moment de nedumerire, de dezorientare, de negură. Potrivit specialiștilor, putem vorbi de două tipuri de supărări: una nocivă și alta oricât ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
tipuri de supărări: una nocivă și alta oricât ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ar părea de surprinzător benefică. Din punctul de vedere al lui W. Dryden (2000), "evenimentele sau modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
modul de a acționa al altor oameni nu ne provoacă prin ele însele o stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stare de supărare nocivă. Noi înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înșine ne determinăm starea de supărare nocivă legată de evenimente sau de comportamentul altora" (p. 21, s.a.). Autoarea face distincția între: Supărarea benefică, care nu afectează atitudinea față de propria persoană, și pe care o numește supărare incomodă. Acest tip de supărare ne afectează starea de bună-dispoziție; Supărarea nocivă, care ne afectează imaginea de sine și pe care o numește supărarea Eu-lui. J. Averill (apud Dryen, 2000, p. 36) a ajuns la concluzia potrivit căreia "noi ne provocăm mai frecvent stări de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]