4,066 matches
-
Luni, 28 aprilie. Regina Maria notează cu încântare: „Este o bucurie să-l vezi pe iubitul Mihai aici (la Nisa) și el este atât de dulce cu frumoasele lui bucle blonde, cu statura sa mică și robustă, cu adorabilul său surâs. El s-a acomodat imediat cu Ducky și cu Colinette, iar Boiky (fiul lui Doiky) este supraîncântat să-l aibă”. După amiază Ducky și Regina Maria oferă un garden party unui grup de refugiați ruși. „Mihai și Boiky au fost
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
oară, Mihai și primul ministru Gh. Tătărescu trece în revistă Compania de Onoare, formată din ostași ai Regimentului 2 Pionieri de Gardă. De la gară, Mihai a plecat cu automobilul la Palatul Regal. Carol îi înregistrează sosirea: ,,...Mare bucurie. Intră cu surâsul delicios, parcă a mai crescut. Prea expansiv nu este niciodată și va trebui mult timp să pot scoate de la el multe impresii. În tot cazul, este foarte mulțumit. Ce l-a impresionat incontestabil cel mai mult a fost revista ,,Nevola
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și Voievodul Mihai, băiat frumușel, dar prea serios pentru vârsta lui. Mă întreabă dacă este adevărat că ungurii fluieră când văd automobile românești și dacă sunt politicoși în hoteluri. Îl liniștesc și-i povestesc anecdote locale spre a aduce un surâs pe fața lui gravă”. Luni, 28 noiembrie. Trenul regal intră în țară pe la Arad. La ora 1230, a ajuns la București în gara Mogoșoaia. Din tren coboară Carol nn.) „voios și râzător, urmat de Marele Voevod Mihai de Alba Iulia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Uită adesea că orice cuvânt este ca vântul și pleacă de nu-l poți opri după ce a ieșit din gură. Degeaba mai târziu vor să se căiască. Comportarea civilizată trebuie să se remarce prin sensibilitate, simplitate, delicatețe. Un zâmbet, un surâs, nu costă nimic, dar generează apropiere între oameni. Românul și îndeosebi țăranul este recunoscut prin vorba lui de duh, prin spiritul ospitalier. La Costișa m-am convins de multe ori de acest lucru. Familii ca Nemțoc Vasile și Magda, Nemțoc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
muncii. Când este vorba de muncă, în Japonia nu există limită de vârstă și nici criteriul frumuseții fizice în angajarea personalului ce vine în contact cu localnicii sau călătorii aflați doar în trecere. Criteriile de angajare sunt: onestitatea, corectitudinea, amabilitatea, surâsul cald, comunicarea, fie și prin semne numai... La japonezi, grija pentru clienți pare împinsă până la extreme; la intrarea într-un restaurant sau magazin ești întâmpinat cu plecăciuni însoțite de cuvintele: „Irashaimase!”, „Yokoso!”( „Bine ai venit!”) și atâta simpatie... încât ai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am rugat pe Shinya sămi spună ce floare corespunde lunii mele de naștere, lunii noiembrie. Shinya îmi spune că „trandafirul” este floarea corespondentă lunii mele de naștere, respectiv luna noiembrie. „Frumoasă floare” zice el! După o mică pauză, cu un surâs în colțul gurii, a adăugat : “și cei mai frumoși trandafiri au spini!” Nam înțeles aluzia; probabil făcea referire la „calitățile” mele de scorpion. Am fotografiat plăcuța pe care scria în kanji: „limbajul florilor”. În cele din urmă am reușit să
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
plăcut, pentru că erau la fel de proști și de aroganți. Sfătuitorii Împăratului și-au rupt dinții Încercând să mestece toate minciunile pe care le-am turnat. Mie mi-a făcut mare plăcere să-i pun pe urme false, spuse Giancarlo, cu un surâs răutăcios, dar important a fost că În felul acesta am aflat o sumedenie de lucruri care au folosit republicii. De altfel, În acest timp, la sfatul Celor Zece, m-am Împrietenit cu Amadeus din Geneva, ceea ce n-a fost greu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Întrecere cu el rezultatul ar fi 1 la 10. Se Învârtește rapid, apasă pe un buton, când pe altu, se servește de o mică mașină electrică cu care extrage sucul de portocale, frapează malted milk și toate le execută cu surâsul pe buze. Această excelentă băutură am descris-o mai Înainte. S-a oprit acum În fața mea. M-a descoperit. Vede că sunt străin. După ce a aflat că sunt profesor În România, Îmi spune că și el este student și Își
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru tineretul școlar” din ziarul Voința școalei din 10 noiembrie 1936. „Dată fiind marea importanță ce i se dă copilului în această epocă, credem că prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tineretul școlar” din ziarul Voința școalei din 10 noiembrie 1936. „Dată fiind marea importanță ce i se dă copilului în această epocă, credem că prin scoaterea acestei reviste aducem o contribuție sănătoasă în educarea tineretului țării” - crede Leon Sandru. * Surâsul Surâsul, revistă satirică, întemeiată la Cernăuți de Apolo Bolohan, după informațiile lui Dan Mănucă în Bucovina literară 60, p.33, Suceava, 2003. * Tinerimea română Tinerimea română, revistă apărută în luna ianuarie 1892 la Cernăuți din inițiativa studentului Constantin Berariu la care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
credea că va fi cel puțin la fel de iubit ca Zaza și va intra la fel de repede în istorie, însă timpul a arătat că pariurile n-au fost tocmai potrivite. De ce mi-ai zâmbit, Mona Lisa ? Și m-ai ispitit, Mona Lisa ? Surâsul tău vrăjește stelele și luna, Și pentru el m-aș duce sclav pe totdeauna. Singurul lucru pe care Cristi îl mai făcea pentru Pribeagu era să meargă la piesele lui, jucate de trupa lui Constantin Tănase, la Cărăbuș. De multe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ai mișcării comuniste, deoarece, după cum știți, acest partid, ca și cel nazist, sunt interzise acolo de constituție fiind partide care proclamă răsturnarea ordinei publice cu forța. Da, bineînțeles, a adăugat Iliescu cu o mișcare neglijentă a mâinii și un vag surâs i-a fluturat pe fața sa plăcută, inteligentă, dar... am făcut-o mai ales la modul protocolar. Pe noi, acolo, tovarăși, ne-au interesat mai ales contactele practice, pragmatice!..” Era pentru prima oară când auzeam din gura unui personaj care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bine pe L.A., și care cred că locuiește la Vatra Dornei. Deasemenea cu poeta Elis Bușneag, redactor la editura „Eminescu”, care o aprecia mult pe L.A. La secția de traduceri a Uniunii Scriitorilor nu se păstrează manuscrisele, așa Încât traducerea după Surîsul Hiroshimei este probabil pierdută, deoarece nici poetul Eugen Jebeleanu nu știe nimic, așa cum v-a comunicat d-na Lovinescu. Încerc Încă să găsesc volumul Arghezi În limba franceză pentru a-l putea confrunta cu textele L.A. dar până acum nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vârstă preget să mă plec În fața sa. Totuși l-am rugat pe E. Serghe și pe N. Carandino să-i vorbească În chestiunea ce vă preocupă. Ei Îi sunt prieteni și poate vor obține măcar relații asupra textului francez al Surâsului Hiroșimei, dacă se află sau nu În posesia sa și firește, dacă e dispus să scrie câteva rânduri „in memoriam” pentru Lucreția Andriu (Neacșu). Cum vedeți, ceea ce am obținut e foarte puțin. În orice caz, v-am deschis un drum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu creionul, dar sunt În grădină și caut să mă bucur de primele raze ale soarelui. Aș putea zice, aceste sunt zile care seamănă a primăvară. Când În suflet trăiește un complex de senin și de relativă mulțumire, omul adaogă surâsul primăverii peste ele și trăiește Înainte pe drumul unui apus de viață, sau chiar pe poteca vieții În plinul ei, pentru că nu este timp să te mai uiți Înapoi. Poate că la ora aceasta când scriu, mata ești Într-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sinceri, tot ceea ce facem - la Paris, Chișinău, Londra sau Tirana - urmărește un scop hedonist, ambalat în fraze altruiste. Javier Galvez, traducătorul nostru din spaniolă, are o alură foarte „elastică”, răsare când în stânga, când în dreapta ta, râde și comentează cu un surâs persiflator în colțul gurii, care nu-i dispare, indiferent de subiectul conversației. Mă izbește asemănarea fizică a lui Javier cu Boris Buracinschi, un jurnalist basarabean stabilit la Tallin. Aflu de la Javier că o cunoaște pe Eugenia Bojoga, prietena și colaboratoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
întrebarea simt că ascunde un substrat nu tocmai inocent. Laud orașul. „Riga e o metropolă comparabilă cu Praga sau chiar cu Viena, orașe pe care le-am vizitat.“ O spun nu doar pentru a-mi flata publicul, deși observ câteva surâsuri ironice. Scepticismul lor nu mi se pare îndreptățit. Nu-și dau seama în ce loc trăiesc. Un termen de comparație nu îți confirmă neapărat predispozițiile bovarice. Uneori, îți și fortifică moralul. Curg și alte întrebări, în trombă. Faptul că pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
câteva ori, „este produsul muncii mele și proprietatea mea în consecință”. În acel moment a intervenit Pleșiță, pe care l-am cunoscut cu acea ocazie, tăcut până atunci și lăsându-i pe adjuncții săi să mă „înghesuie”, care, cu un surâs și jucând pe insul degajat, a declarat că „la urma-urmei, aveam dreptate”. Era un bărbat nu înalt, cu părul argintiu, cu o față oarecare, nu neplăcută și, cum erau cu toții în civil, nu mi-am dat seama cine e și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
au ieșit mai devreme sau mai târziu din atenția - și necesitatea! - noastră, ca și a celor care ne-au premers... Cuvintele, noțiunile, ca și unele obiecte ce intră iute în istorie, murind înaintea noastră, provocându-ne când și când un surâs ironic, abia nostalgic. Nu, cu riscul să par încă o dată un „demodat”, cum trec poate în ochii unor tineri ce adoptă iute ultimele reflexe de gândire și mode culturale nord-americane - parcă întorcând spatele bietei Europe ce gâfâie azi sub presiunea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la Templu ori al pescuitului miraculos. Numele pitorești de Gaspar, Melchior, Baltazar nici măcar nu figurează în text. Strămoșii noștri sau poate noi suntem cei care le-am inventat. Tot așa cum am adăugat măgărușul și boul la creșa de Crăciun, un surâs de fecioară prerafaelită pe chipul unei tinere lehuze, o barbă bine tăiată pentru bătrânul Iosif și părul blond de escort boy pentru fiul lui adoptiv. Timpul și reveriile noastre și-au făcut apoi treaba lor de prestidigitatori. Așa cum saboții Cenușăresei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aspru, colțuros și celibatar, a cărui progenitură creștină a venit cam târzior pentru a mai rotunji unghiurile și a mai îndulci rigiditatea. Lipsește o Venus. Precum și jocurile de apă și cascadele. Indolența. Rotunjimile și pliurile. Pe harta civilizațiilor, apa dulce, surâsul feminin și imaginea obișnuită a omului apar și dispar simultan. Treimii câștigătoare a Occidentului starul, fotografia și apa curgătoare i-a fost greu să se impună pe acest munte. Se pare că acum lucrurile sunt ceva mai relaxate. Mi s-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu-i de crezut. Sunt monumente ale naturii, care nu îmbătrânesc și nu mor, pe care dintele vremii nu le mușcă (...). De mult M. Sadoveanu nu mai era nici tânăr, nici vârstnic, nici bătrân, figura lui masivă, împietrită într-un surâs blajin, era a unei statui care stă în mijlocul unui popor, zâmbind părintește generațiilor, mereu altele, necontenit actual, venind din trecut și pășind spre viitor (...). Orice raclă de altminteri, Mihail Sadoveanu, e prea mică pentru mărețul tău duh creator, orice mormânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
obiceiu a contribuit în mare parte la progresul economiei de toaletă. În vremea bunicelor noastre ș-a crinolinelor, părechile nu se puteau ajunge decât cu vârfurile degetelor, întinzând oricât de lung brațele. De aceia dansurile aveau acel caracter grațios cu surâsuri și complimente schițate dela distanță. Astăzi, datorită progresului, căci, orice am face, suntem în progres, distanțele au căzut. Dansatorii se apropie cât mai mult. Și pentrucă dansurile negrilor au un caracter anumit, haina trebuie să se simplifice cât mai deplin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin curățirea trupului de țesuturile perisabile și refacerea lor sub puterea regeneratoare a apei vii baptismale. Osatura „nu reprezintă o moarte statică, o stare definitivă, ci o moarte dinamică (...) vestitoare și instrument al unei noi forme de viață. Scheletul, cu surâsul lui ironic și cu alura lui gânditoare, simbolizează cunoașterea aceluia care a trecut pragul necunoscutului, pătrunzând prin moarte taina tărâmului de dincolo”. El este reacoperit prin botezul care acordă recunoașterea totală a ființei inițiate și de aceea textul insistă asupra
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hală mare plină cu obiecte de vânzare la preț redus. Cu banii câștigați, îmi spunea că intenționează să construiască o grădiniță în misiunea din Ecuador unde lucrează și preotul Bartolomeu Blaj. M-a invitat în biroul lui și cu același surâs larg și generos mi-a vorbit despre Camino arătându-mi pe calculator numeroase fotografii ce le-a făcut în luna mai, anul acesta. Mi-a împrumutat un rucsac foarte bun, căci eu nu am găsit în Iași unul pe gustul
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]