5,804 matches
-
național după model francez sau englez, luînd forma etnoculturală și comunitară ce se obser-vă acum în toată violența ei în Europa Centrală sau Orientală, în Irlanda de Nord și în Țara bascilor. Rupturile "tribale" ale țărilor scăpate din comunism nu pot calma temerile pe care locuitorii vechilor democrații le încearcă și pe care ar vrea să le uite. Mișcările etnice se multiplică, dar autocenzura sistematică a vechilor națiuni ale Vestului le împiedică să le considere ca atare. Nimeni nu mai știe, dacă se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1972, N. Ceaușescu a convocat, la 4 februarie, o ședință de informare la care au fost chemați 17 scriitori membri ai Comitetului Central 41. Fără să existe o ordine de zi stabilită, scopul întâlnirii a fost acela de a risipi temerile celor mai mulți dintre scriitori referitoare la direcțiile programului ideologic lansat în iulie 1971. Redogmatizarea și schimbarea politicilor culturale au fost resimțite ca un șoc. Întoarcerea la realitatea sufocantă a anilor '50 părea mai aproape ca oricând. La sfârșitul întâlnirii, N. Ceaușescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vârfurilor intelectualității la decizia liderului, semn al rodării reflexului de subordonare, i-a dat lui Ceaușescu multe motive de optimism în legătură cu disponibilitatea tuturor elitelor culturale de a răspunde apelului la mobilizare. Conducătorul României era marcat, în egală măsură, de două temeri. Prima, prezentă în ADN-ul său politic și ilustrată de ceea ce se întâmplase în întreg "lagărul" după moartea lui Stalin, era legată de pericolul scăpării societății de sub controlul partidului în timpul încercărilor de optimizare a regimului. A doua, conturată după Primăvara
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
anterioară adoptării noului Cod civil, definirea noțiunii de violență a generat unele controverse. O mare parte a doctrinei juridice 229 consideră violența ca fiind amenințarea unei persoane cu un rău de asemenea natură și intensitate, încât să-i provoace o temere care să o determine să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Într-o altă opinie 230, violența ca viciu de consimțământ este definită ca fiind "siluirea voinței unei persoane, fie prin mijloace de constrângere
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care au fost absorbite de art. 1216 din noul Cod civil ce se referă la violența exercitată cu ocazia încheierii unui contract. Alineatul 1 din articolul menționat prevede că: "poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terț". Elementele violenței În stabilirea elementelor violenței trebuie să pornim de la concepțiile și definițiile ce s-au cristalizat în doctrina juridică, astfel spus de la sensul larg sau restrâns ce se
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și printr-un fapt omisiv, adică prin abținerea de a face ceva la care autorul violenței este ținut printr-o obligație legală sau contractuală 237. Al doilea element al violenței este de natură subiectivă (psihologică) și constă în insuflarea unei temeri care determină pe victima violenței să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. O asemenea temere poate rezulta din amenințări care au o latură socială (morală). Uneori violența ca viciu de consimțământ, poate fi realizată
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
legală sau contractuală 237. Al doilea element al violenței este de natură subiectivă (psihologică) și constă în insuflarea unei temeri care determină pe victima violenței să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. O asemenea temere poate rezulta din amenințări care au o latură socială (morală). Uneori violența ca viciu de consimțământ, poate fi realizată în aceeași situație atât sub forma constrângerii fizice cât și a celei morale. Violența fizică se poate prelungi (sau converti) într-
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
juridic civil, ceea ce înseamnă că ea trebuie să aibă un anumit grad de intensitate; Violența să fie ilicită (nelegitimă, nejustificată). În aprecierea îndeplinirii primei condiții trebuie să pornim de la dispozițiile art. 956 din Codul civil de la 1864, care prevedea că temerea insuflată trebuie să fie "raționabilă după dânsa (adică după persoana amenințată), de natură să o determine la încheierea actului juridic. În lumina aceluiași articol "aprecierea caracterului determinant al violenței trebuie să țină seama și de vârsta, sexul persoanei amenințate 242
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
încheierea actului juridic. În lumina aceluiași articol "aprecierea caracterului determinant al violenței trebuie să țină seama și de vârsta, sexul persoanei amenințate 242. Într-o manieră asemănătoare, noul Cod civil face vorbire de aceste condiții arătând că "există violență când temerea insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea să creadă, după împrejurări că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana, sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent" (art. 1216 al. 2). Rezultă cu claritate caracterul determinant al
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care amenință e îndreptățit să o săvârșească, nu poate fi reținută violența pentru a justifica înlăturarea efectelor actului încheiat sub imperiul amenințării. Condiția menționată rezultă de altfel și din conținutul art. 958 din vechiul Cod civil care preciza că simpla temere reverențiară, "fără violență" nu este cauză de anulare, adică nu e "violență"244. În sensul arătat, nu reprezintă violență amenințarea adresată de creditor debitorului că îl va acționa în justiție dacă nu va consimți la darea unei garanții, deoarece faptul
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de o parte aflată în stare de necesitate, care potrivit art. 1218, poate fi anulat dacă cealaltă parte a profitat de această împrejurare. Este transpusă legislativ, astfel, teza menționată mai sus că există violență ca viciu de consimțământ și atunci când temerea provine din circumstanțe exterioare omului și conduitei acestuia. 240 D. Cosma, op. cit., p. 44. 241 A. Popa, Gh. Beleiu, Drept Civil. Teoria generală a dreptului civil, Editura Universității București, 1980, p. 236. 242 În materie de violență exercitată la încheierea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
judiciară a se vedea dec. civ. nr. 1651/1971 a Trib. Jud. Timiș, în R.R.D. nr. 2/1973, p. 162. 244 Cu unele corective, nesemnificative, dispozițiile acestui articol sunt preluate de către art. 1219 din noul Cod civil, potrivit căruia "simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost violență, nu atrage anularea contractului". 245 Codul civil de la 1864 tratează leziunea ca o problemă legată de capacitate. 246 Codul comercial prin art. 10 al. 1 prevede că: "Minorul de orice sex, pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
se resimte într-o formă sau alta în întreaga poezie a acestei generații și, de cele mai multe, reacția e aceeași, de factură albatrosistă cum intuiau redactorii revistei, un refugiu într-un univers virtual, oniric uneori, un spațiu al imaginarului care reflectă temerile și ideile ce bântuie eul liric, sau o aspirare a realului în lumea imaginară, o banalizare a imaginarului ori o ficționalizare a banalului. Percepția despre sine și despre artă e demitizantă, există permanent un ochi care privește din exterior și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
care înseamnă invitație erotică, adevărată ispită ("Salomeea dănțuia strălimpezilor pelerini/ ce abureau din miezul planetei prin fântâni", Salomeea). Remitologizarea se produce și aici, în mod tradițional Salomeea este aducătoare de moarte ca și simbolul vechi al sirenelor (expresie a unei temeri ancestrale care asociază sexualitatea cu ideea de devorare, de deconstrucție a sinelui - abandonarea rațiunii și alunecarea în lumea umbrelor, a instinctelor echivalând cu moartea sufletului), dar aici se amintește că ea însăși, jucând dansul funerar, se prinde-n plasa lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mălai -/ (...) Nu mai credeți, oameni de argilă, c-a trăit Iisus într-o iesle."), altele sunt proiecții ale propriilor angoase. Lipsa de distincții între real și imaginar, ștergerea granițelor permite elementelor angoasante să circule în ambele sensuri. Sunt proiecții ale temerilor personale asupra exteriorului, dar există și o invazie a lumii coșmarești din care se constituie prezentul/ contemporaneitatea asupra eului poetic. Viziunea de la no. 7 este mai mult decât reprezentativă în acest sens. Proporțiile stării de angoasă sunt sugerate prin utilizarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al creatorului aflat sub fascinația inspirației) sunt înlocuiți cu "zece păsări de foc" (proiecție cosmică a degetelor Eumenei), focul fiind o izbucnire a suferinței din adânc pentru că aprinde inima de durere. Nu e inspirație "divină", ci străfulgerare a spaimelor, a temerilor secrete, a dorințelor refulate (căci se pierde în "jocul învelit cu adânc"). Asocierile oximoronice menite să contureze universul de nedefinit în care se zbate sufletul creatorului sunt uneori facile "munții mării negre" (asociația este oximoronică, nu pentru că alăturarea munte-mare nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
face tabula rasa literatura și lumea prezentată pentru că nu corespund așteptărilor sale demiurgice este normală în contextul conștientizării tendinței autopastișante a literaturii. Se face astfel o pledoarie pentru autenticitatea trăirii exprimate, pentru individualizarea discursului. Creatorul ar trebui să-și depășească temerile, să nu țină cont de receptare pentru a se putea exprima plenar pe sine însuși fără teama de a fi respins. De aici și imaginarul șocant, surprinzător care caracterizează lirica lui Caraion. Promovarea unei poezii la fel de libere ca "energia care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
creație ce nu poate trece neobservată: "Lopata mi se proiecta în gând pe un ocean imens cât o sută". Textul se constituie astfel din reverii controlate însă de rațiune și nu din dicteu automat. Imensitatea oceanului e o proiecție a temerilor, dar și o replică ironică dată textelor confesiv-meditative. Inscripția "importantă", "Prin spațiu toate sunt derivate dintr-un perfect drum circular" e în parte banală, în parte tautologică, ceea ce conduce la aceeași idee, intenția poetului este să blufeze pe marginea literaturii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se resimte într-o formă sau alta în întreaga poezie a acestei generații și, de cele mai multe, reacția e aceeași, de factură albatrosistă cum intuiau redactorii revistei, un refugiu într-un univers virtual, oniric uneori, un spațiu al imaginarului care reflectă temerile și ideile ce bântuie eul liric, sau o aspirare a realului în lumea imaginară, o banalizare a imaginarului ori o ficționalizare a banalului. E o poezie care oscilează între afirmarea unor certitudini (banale, scandaloase, provocatoare sau, chiar, absurde) și ezitarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mi-a confirmat, cu date și imagini, observațiile făcute în primul volum al Dosarului în legătură cu pofta enormă de a glumi și de a se bucura a celor de la începutul secolului. însă în relațiile cu femeile, plăcerea bărbaților era umbrită de temeri: în epocă, din cauza răspîndirii sifilisului, ele erau văzute adesea ca purtătoare de pericole. Picasso (născut cu o lună după Bacovia, în octombrie 1881, la Malaga) a avut în lunga sa viață, cu acte, cinci femei (și a „devorat” pe de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-mi vine în minte: o poezie depoetizată. Angoasa e, poate, boala cea mai potrivită pentru un scriitor. Nu carnea suferă, ci ființa, condamnată la agitație perpetuă și la așteptări fără sens, la înălțări și surpări, la pendulări între fascinații și temeri. Angoasa nu se împacă deloc cu echilibrul și seninătatea. Descoperă în toate agonia, faza finală a luptei dintre viață și moarte. Angoasa sporește acuitatea simțurilor, dar, în același timp, induce obsesii și-l istovește pe cel asaltat de ea. Obligatorie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de arme sovietice pe teritoriul noilor state. Ca succesor al URSS, Rusia a preluat controlul armelor și a mutat armele nucleare tactice din celelalte republici pe teritoriul rus, dar, în pofida eforturilor depuse, inclusiv al ajutorului oferit de SUA, au existat temeri potrivit cărora materiale nucleare au fost furate și vândute pe piața neagră, astfel că, o nouă formă de amenințare se contura după încheierea Războiului Rece. O altă problemă a fost reprezentată de armele nucleare strategice amplasate pe rachete cu rază
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mecanisme de reținere-intimidare și de reacție directă în cazul în care aceasta este insuficientă, inclusiv de descurajare a amenințărilor la adresa intereselor americane provenite din spațiul cosmic, prin apărarea strategică antirachetă, a cărei materializare ar încălca Acordul privind apărarea antirachetă 127. Temerile din Federația Rusă erau accentuate și de preconizata extindere a NATO, considerată amenințare la adresa siguranței naționale (Tatiana Samolis, purtătoare de cuvânt a Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse), fapt ce a determinat, potrivit unui articol apărut în ziarul Komsomolskaia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
asigurarea din partea Statelor Unite nu înseamnă nimic. Tratatul ar trebui să fie legat de un program pentru dezarmare nucleară globală. Fără acesta, India nu va semna și nici nu va renunța la testele nucleare. Este, însă, cu siguranță, o problemă de temere legitimă în ceea ce privește securitatea, când vedem în jur puteri care, clandestin sau deschis, dețin arme nucleare 169. Washington-ul a respins cererea formulată de India și de alte state referitoare la o interzicere totală a acelor încercări, texte și experimente realizate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fost îndreptate asupra armelor nucleare aflate în posesia URSS, și rămase, din 1991, în Ucraina, Kazahstan și Belarus (state care, ulterior, au fost de acord să cedeze controlul acestor arme, Rusiei), pentru securizarea fostului arsenal al URSS (în legătură cu care existau temeri că ar putea fi furate/vândute elemente unor state precum Coreea de Nord, Iran sau Irak), asupra dezarmării care presupune limitarea, reducerea, desființarea anumitor tipuri de arme, măsuri care le includ și pe cele de control al armamentelor (interzicerea anumitor activități militare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]