4,311 matches
-
teoretic în cel practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme mai complexe, în ultimă instanță, că interesele speciei umane pentru conservarea propriei nișe biologice prevalează. Dar și această tentație pragmatică pentru antropocentrism poate fi supusă unei critici puternice pornind chiar de la efectele antropice în comunitatea biotică. Bunăoară, se poate arăta pe baza unor dovezi că specia umană este cea mai periculoasă pentru celelalte specii. Altfel spus, omul este cel
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la proprietățile lor în descrierea lumii. Dacă am accepta teza indiscernabilității, atunci consecința ar fi reducerea lumii la un singur întreg, iar toate demersurile noastre de cunoaștere ar viza descrierea cât mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
relațiile noastre cu natura. Cred că și metafora unui "lanț al iubirii" care ar lega ființele poate fi invocată cu succes într-un asemenea demers 354. 2.7. Ecologie radicală și cco-terorism Așa cum arătam în discuția despre proiectele politice, există tentația conceperii ecologismului drept o schimbare radicală a societății. Drept urmare, unele organizații ecologiste au adoptat ca mod de manifestare acțiunile radicale, de la protestul neautorizat la boicot și chiar acțiuni în forță împotriva unor instituții sau corporații. Unele dintre aceste acțiuni s-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
imaginea poetală nu e realizată ca prezență semnificantă ci se dă doar ca potență a ființării, în ce constă realul pe care ea are ambiția să-l propună? Referindu-se la observația lui M. Dufrenne potrivit căruia realismul rămâne o tentație permanentă, atât pentru artist, cât și pentru spectator, deși niciunul nu ajunge la expresia sa veritabilă decât cu condiția să nu-l caute, Ștefan Aug. Doinaș apreciază că "analiza concretă a textelor poetice ne demonstrează, dimpotrivă, că realul se află
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o înaintare intuitivă în arcuirea pe care se înscrie "săgeata luminii" ce își precede ținta. 18 Ca "o lamură spre sâmbur înnoptată" (Creșterea sărbătorilor, VI, în Sorin Mărculescu, Carte singură, ed. cit., p. 160). 1 Ștefan Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, Editura Eminescu, București, 1974, p. 5. 2 Mikel Dufrenne, Fenomenologia experienței estetice, Editura Meridiane, București, 1976, vol. II, p. 228. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, p. 229. 6 Ibidem. 7 Emmanuel Lévinas, De l'existence à l'existant
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
față de real, ca o altă geometrie - posibilă datorită virtuților creatoare ale imaginației" (Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972, p. 88); Opera nu face decât să se autodefinească, să se afirme pe sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
creatoare ale imaginației" (Poezie și modă poetică, Editura Eminescu, București, 1972, p. 88); Opera nu face decât să se autodefinească, să se afirme pe sine ca replică la real" (Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
realului, ed. cit., p. 74). 15 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 42. 16 Lampa lui Diogene, ed. cit., pp. 184, 185. 17 Ibidem, pp. 26, 198. 18 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 213-214. 19 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 7. 20 Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, Editura Eminescu, București, 1996, p. 71. 21 Am putea vorbi de un avantext în care rostirea e "strâns legată de procese pretextuale" (Maria Corti, Principiile comunicării literare, Editura Univers, București
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dea glas acelui încă-ne-rostit ce stă în orizontul oricărui discurs perfect articulat" (Ștefan Aug. Doinaș, Eseuri, ed. cit., p. 12). 22 Ibidem, p. 72. 23 Poezie și modă poetică, ed. cit., p. 235. 24 Ibidem, p. 232. 25 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 9. 26 Ibidem, p. 13. 27 Ibidem, pp. 86, 92. "O posibilitate latentă a lumii înconjurătoare, un nou mod de a fi al ei" (ibidem, p. 27). 28 Poezie și modă poetică, ed. cit., pp. 88-89
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai disparate și - ca atare - tinde să jupuiască suprafața lucrurilor: valoarea ei se măsoară, în extensiune, prin gradul de alteritate pe care-o manifestă între lucrurile somate să ia loc în spațiul ei ideal" (ibidem, p. 88). 29 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 14. 30 Aici, "pretinsul Grund este Abgrund. Dar abisul pe care îl descoperim astfel nu e ca atare lipsă de fond, el e tâșnire a unei Hoheit", avânt nemărginit, apariție a unei înălțimi care susține totul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
descoperim astfel nu e ca atare lipsă de fond, el e tâșnire a unei Hoheit", avânt nemărginit, apariție a unei înălțimi care susține totul (cf. Maurice Merleau-Ponty, Le Visible et l'Invisible, Gallimard, Paris, 1964, p. 303). 31 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 16. 32 Ibidem, p. 18. 33 Ibidem, p. 19. În acest sens, Maurice Blanchot are dreptate să spună că "poezia nu răspunde chemării lucrurilor" (Cartea care va să fie, Editura Est, Paris, Bucarest, Jérusalem, 2005, p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Bucarest, Jérusalem, 2005, p. 309), căci lucrurile-ca-lucruri nu cheamă decât un răspuns care să le invoce ca fapte de a fi ale lumii, și nu ca fapte ale semnificării posibilului ce apar înainte de a fi în lume. 34 Orfeu și tentația realului, ed. cit., p. 26. A vedea nu înseamnă a avea ceva, a pune mâna pe ceva. "A vedea înseamnă, în ciuda analizei nesfârșite mereu posibile, și cu toate că niciun Etwas nu ne rămâne vreodată în mână, a avea un Etwas" (M.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
să-l străpungă - să-l străpungă cu o privire pătrunzătoare" (ibidem, p. 20). În timp ce idolul rezultă din privirea care îl vizează, icoana convoacă vederea, lăsând vizibilul (...) să se satureze, puțin câte puțin, de invizibil" (ibidem, p. 28). 35 Orfeu și tentația realului, ed. cit., pp. 30, 31. 36 Ibidem, pp. 92-93. Căci "sentimentul sau ideea trăită nu se "traduc" în imagini: ele sunt efectiv imagini" (ibidem, p. 91). 37 Ibidem, p. 79. 38 Ibidem, pp. 27, 29. 39 Ibidem, pp. 54
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
radiază din abundență în momentele lui de excepție ceea ce cotidianul nu-i concede decât avar. Astfel, o parte din fructul eforturilor lor infracționale fu dirijată spre vizitatori, căci aceștia nu veneau întru recuperarea prăzilor, ci într-o misiune emancipată de tentații justițiare. Cu tact impecabil, niciunul dintre oaspeți nu inoportună gazdele cu întrebări incomode despre proveniența tratațiilor; savorile din sticlele de Dom Perignon și borcănașele Fauchon rătăceau, stinghere, pe deasupra tăvilor improvizate din bucăți de placaj înainte de pionieratul într-un mediu cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cum nu se poate mai oportun, un scaun cu rotile în locul mersului pe tocurile cam prea înalte. Simțindu-se ceva mai în siguranță sub ascuțișul durerii izvorâte solidar din asfalt, își continuă ideea: − Un bărbat competent îți aduce în viață tentația delăsării; tot răsfățul iubirii tinde să articuleze în tine proteza unei mâini străine în căutare de marionetă. Nici nu bagi de seamă cum te dai după ea, lăsându-te mai întâi locuită, iar în cele din urmă înlocuită. Repet, nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
omul devine paratrăsnet. O dialectică neliniștitoare se amorsează între, pe de o parte, capacitatea lui de conducție și dispersie a urgiei și, pe de alta, incapacitatea urgiei de a-l distruge. Un fel de pariu pe transferul de nemurire devine tentația principală a acestei dinamici dintre cele mai imprevizibile, căci mai independente de natura manifestă a celui vizat: conducția de înverșunare elementară are loc prin omul de după om, prin rămășita lui reziduală, pârjolită de traficul de inclemență, prin eșafodajul de carbon
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
într-o geneză confuză, în care jena, curiozitatea și satisfacțiile inevitabilelor intruziuni se vânzoleau nedistinct. Mâini necunoscute, apucându-se întâmplător una pe alta, păruseră să zăbovească vreme de un răsgând înainte de a-și abandona fără motiv priza, încercate încă de tentația unei interogații ceva mai prelungi. Nou-născut al aleatului, contactul insolit se descoperea însetat să dureze și după retezare, ca trupul unui șarpe indescifrabil de întortocheat și lung, a cărui cunoaștere de sine ar fi fost dureros de arbitrar simplificată. Exclamații
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
niciodată; în deschidere trebuie doar să crezi fără să cercetezi, căci odată intrat în explorări, ele te-ar înghiți de viu. Ce idee! Cam sărise calul în cultivarea dubiilor, își zise. Testată maniacal, libertatea sigur s-ar pierde; asta e tentația periculoasă a celor ce abia au dobândit-o, ca Ondine. Ca să mai scape de imaginea ei, o persifla, numind-o Madame Touche-à-tout, superficială, incapabilă de-a face ceva ca lumea cu viața ei suptă în toate direcțiile de nenumărate "eliberari
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de tenace anume înainte de acest sfârșit survenit inoportun. Însăși puterea de seducție a artei pe care-o stăpâneau se insinuase în miza lui. Pentru cei cinci era vorba de-a o exercita asupra unora dintre subiecții cei mai insensibili la tentațiile ei; ca-n orice luptă, măsura confruntării era dată de dârzenia oponentului. O artă se-nconjoară de un public receptiv la ea pentru a supraviețui în mijlocul unei mult mai vaste și profunde indiferențe. Tot așa cum, la începuturi, sfințenia creștină își
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o corporalitate fără organe se zvârcolea de zor în străvăzul lumii, lăsându-se anevoie împănată cu rigiditate cadaverică de tacâmuri. Bart continuă cu aprindere, vizibil stimulat de dansul mânerelor de inox cu mâinile lui: − Firește că o asemenea pretenție naște tentația verificărilor: dacă faceți pe deștepții, ia să vedem cât anume puteți descurca ițele înainte de-a exaspera! Cât vă puteți îndoi de voi înșivă până vă rupeți? Aș zice că se folosesc foarte abil de narcisismul nostru intelectual provocator, căruia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în ceea ce are ea mai specific uman. Un fior plăcut izvorâ în mâna lui Bart din metalul prelucrat anume întru hârjoana cu țiitoarea-i. Învigorat de el, arhitectul își continuă ideea: − Viața însăși solicită atunci intervenția imprevizibilului întru retractarea imposturii. Tentația de a le trage preșul de sub picioare umaniștilor dogmatici devine irezistibilă pasiune. Pricepi ce vreau să spun? Într-un fel, omul e provocat la redefinirea subversivă chiar de către umaniști, căci așa-zisa-i dezumanizare nu apare decât în raport cu o versiune de omenesc
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
efortul acelor oameni nevoiași de-a oferi o primire mai demnă decât le permitea condiția. Simțise că foamea lor de miracole o depășea cu mult pe cea gastrică și, mai ales, că era greu ca, în aceste condiții, să reziști tentației de-a suplini un Dumnezeu surd. − A propos, reluă el, m-a dezgustat profund pledoaria deșănțat de umanistă a lui Beigbeder din Un roman francez, pe care mi-ai împrumutat-o tu: nimic altceva decât o patetică smiorcăială pentru înțelegerea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tonuri de roz aprinse și poliglote versiuni de mulțumire. Cum ea comandase brânzeturi după masă, chelnerul se apropie cu un întreg platou asortat, de unde clienta să-și aleagă după gust. Ei însă darul primit pe neașteptate îi distrăsese atenția de la tentațiile gastronomiei, făcând-o să arunce un nume la-ntâmplare către fața cu zâmbet profesional, ce aștepta ușor aplecată peste umărul ei: "Uh... Etorki?" Era numele unui sortiment banal de brânză de oaie, larg comercializat în sudul Franței. Ondine îi prinsese
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
J. Dubois, "Structures lexicales et langues techniques", în Cahiers de Lexicologie nr. 9/1966, II. DUMISTRĂCEL, S., 2006a: Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Institutul European, Iași. DUMISTRĂCEL, S., 2006b: Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. DUMISTRĂCEL, S., 2007: Stelian Dumistrăcel "Radio șanț" și "Zvon-press" ca marker ai comuniunii fatice în satul global, în Ilie Rad (coord.), Stil și limbaj în mass-media din România, Polirom
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
eforturi mari să supraviețuiască Într-o lume comunistă”. Învățător haretist, trei generații de dascăli - garanție de seriozitate. Pe coperta a patra, opiniile extrem de favorabile ale unor critici de succes, Între care și Dan C. Mihăilescu. Ignor evaluările criticilor, las deoparte tentația de a consulta dicționarele sale de simboluri și Încerc o lectură În cheie psihosociologică. Satul trăiește În două registre, viața lui curge În două șuvoaie: pe scena publică, la vedere, și Într-o zonă ascunsă, de culise. Viața cotidiană ca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]