4,773 matches
-
vor fi elementele fundamentale : analogia, dubla viziune, imaginea senzorială revelatoare a imperceptibilului, proiectarea animistă. Aceste patru elemente nu sunt niciodată prezente în aceeași măsură : atitudinile variază de la națiune la națiune și de la o perioadă estetică la alta. După părerea unui teoretician, metafora greco-romană este limitată aproape numai la analogie (constituind un paralelism cvasüegal), în timp ce das Bild (simbolizarea prin imagine) este o figură de stil specific germanică. *32 Această diferențiere a culturilor pe baza figurilor de stil cu greu s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
genologiei"; (cum numește Van Tieghem cercetarea aspectului de care ne ocupăm) *27 ar putea dori să apere doctrina neoclasică pe baza teoriei estetice, fiind într-adevăr convins că astfel poate face o pledoarie mult mai bună decât cea făcută de teoreticienii ei. Acest lucru l-am încercat parțial, atunci când am expus principiul purității estetice. Dar nu trebuie să îngustăm "genologia", reducând-o la o singură tradiție sau doctrină. "Clasicismul" nu tolera, sau mai degrabă ignora alte sisteme, genuri și forme estetice
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fotă de cea "aderentă" sau aplicată, atitudinea dezinteresată a celui care trăiește arta (care nu trebuie să dorească să posede, sau să consume, sau să transforme în vreun alt fel în senzație sau în acțiune ceea ce este adresat percepției). 319 Teoreticienii noștri contemporani sunt cu toții de acord ea experiența estetică este perceperea unei calități intrinsec plăcute și captivante, oferind o valoare finală și o mostră sau o anticipație a altor valori finale. Ea este legată de sentiment (plăcere-durere, reacție hedonistă) si
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
dar nu în sine, ci pentru că face posibilă o sporire a complexității, a tensiunii si a amploarei operei. Operă "majoră" sau gen "major" sunt cele care au o întindere mare. Dacă nu putem trata acest factor în stilul categoric al teoreticienilor neoclasici, nu înseamnă însă că am putea să-l ignorăm : astăzi trebuie să cerem ca întinderea operei să nu însemne risipă, ca poemul lung din zilele noastre să ofere, înăuntrul unui spațiu dat, mai mult decât poemele din trecut. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
bune ale acestei școli sunt cele mai metafizice". Astfel, în. zilele noastre, Pope a fost apreciat - în parte cel puțin - ca poet "metafizic", adică drept un poet bun și adevărat, nu doar drept "poetul unui secol al prozei" *27. Și teoreticieni cu vederi atât de diferite ca I. A. Richards în Practicai Criticism și Oeanth Brooks și Robert Penn Warren (in Understanding Poetry) recomandă fără nici un echivoc un singur etalon pentru aprecierea poeziei si subliniază în mod categoric că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
o chestiune de interpretare. Filosofilor de profesie, primul răspuns le sugerează inevitabil platonismul sau un alt sistem de norme absolute care există independent de necesitatea sau de cunoașterea umană. Chiar dacă am dori să susținem, așa cum pot dori s-o facă teoreticienii literaturii, caracterul obiectiv al structurilor literare, de la procedee până la "semnificație", primul răspuns mai prezintă neajunsul de a sugera că valorile literare există și pot fi percepute de oricine, fiind tot atât de evidente cum este însușirea unui lucru de a fi roșu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de medicină și un marș suit două exemple cane învederează că și celelalte arte au cazuri de tranziție și că, în domeniul exprimării lingvistice, dificultățile stabilirii unsei de demarcație între artă și nonartă sunt doar cantitativ mai mari. Există însă teoreticieni care neagă pur și simplu că literatura ar avea o istorie. W. P. Ker, de pildă, a susținut că nu avem nevoie de o istorie a literaturii, întrucât obiectele ei sunt mereu prezente, sunt "eterne" și, pria -urmare, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lingvistică și filologie etc. Are meritul, printre altele, de a fi pus bazele filologiei românești prin cele 3 volume întitulate Cuvente den bătrâni (1877-1881). Că lexicograf, a lăsat urmașilor o operă monumentala (deși neterminata), Etymologicum Magnum Romaniae. Că lingvist și teoretician al limbajului, este autorul a numeroase idei și distincții conceptuale (devenite cunoscute mai ales prin lucrarea Principie de linguistica), dintre care unele își păstrează și astăzi valabilitatea: circulația cuvintelor, continuitatea dialectala etc. Ca istoric al limbii române și că etimolog
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA B. P. HAȘDEU Studii de stiință limbii Prologul editorului, studiu introductiv și note de Cristinel MUNTEANU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 B. P. HAȘDEU (1838-1907) Cuprins Prologul editorului / 7 Studiu introductiv: B.P. Hașdeu primul nostru teoretician al limbajului / 29 1. Viață și opera lui B.P. Hașdeu (câteva repere) / 29 2. Elemente de epistemologie lingvistică și de teorie a limbajului la B.P. Hașdeu / 34 3. Un studiu despre diviziunile lingvisticii / 54 3.0. Planul analizei de text
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
natură epistemologica rămân într-un plan cu totul secundar. Oricum, să nu uităm că în 1881 el dăduse deja la iveală (tot într-o formă neîncheiata) volumul Principie de linguistica, în care dovedise cu asupra de măsură calitățile sale de teoretician al limbajului. Deși interesul meu s-a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în această carte doar că "reproducere anastatica" (obținută, de fapt, prin "scanarea" originalului) și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
plăcere să adaug o altă informație semnificativă: dânsul este văr bun cu regretatul savant Cicerone Poghirc (1928-2009), cel care a evidențiat, că nimeni altul, genialitatea și actualitatea lui B.P. Hașdeu că lingvist și filolog. Studiu introductiv: B.P. Hașdeu primul nostru teoretician al limbajului 0. Preocupări mai mult sau mai putin lingvistice au existat în cultura noastră și înainte de activitatea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. Pot fi amintiți, în acest sens, în afară de unii reprezentanți ai Școlii Ardelene, personalități că Timotei Cipariu sau Ion
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
noi, de preocupări serioase, de substanță, cu privire la teoria limbajului (eventual, si la filozofia limbajului), deși unele încercări că reflecții sporadice vor mai fi existat. După cum vom vedea, B.P. Hașdeu are toate datele care să îndreptățească socotirea lui drept "primul nostru teoretician al limbajului". În plus, el s-a arătat interesat și de epistemologia lingvisticii, filtrând critic contribuțiile de acest gen ale înaintașilor ori ale contemporanilor săi și căutând să ofere clasificări (parțial) noi/originale ale științelor limbii, după o prealabilă încadrare
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1988. Hristea 1987 = Theodor Hristea, Din problemele etimologiei frazeologice românești, în "Limba română" (XXXVI), 1987, nr. 2, pp. 123-135. Iordan & Robu = Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1978. Ivănescu 1984 = G. Ivănescu, Alexandru Philippide teoretician al limbajului, în Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, editate de G. Ivănescu și Carmen-Gabriela Pamfil, Cu un studiu introductiv și comentarii de G. Ivănescu, Editura Academiei, București, 1984, pp. IX-XLVI. Meyer 1884 = W. Meyer, [Columna lui Trajanŭ. Revista mensuala
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
foarte mult de persuasiunea profesorului în conștientizarea elevului privind această calitate. Desigur, calitatea sonoră constituie o rezultantă a evoluției și perfecționării instrumentului dar și a manierelor de atac ale clapelor. De-a lungul timpului, artiștii instrumentiști, mulți dintre ei și teoreticieni, au elaborat metode și formule pentru un cânt expresiv. Bunăoară, dorința de „a cânta” o întâlnim la J.L. Dussek (1760-1812), membru al unei familii de muzicieni, care a amplificat posibilitățile tehnice și expresive ale pianului. El acționa clapa prin presiunea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Sonate, Studiul, Suita, Uvertura, Variațiuni. Am avut în vedere repertoriul românesc și pian la 4 mâini cu diferite combinații instrumentale sau vocale. Aria Beauvarlet-Charpentier, Jane-Jaques (1734-1794) Compozitor și organist francez - Airs varies op. 14 Clementi, Muzio (1752-1832) Compozitor, pianist și teoretician italian - 3 arii cu variațiuni Field, John (1782-1837) Compozitor irlandez stabilit în Rusia - Air rusee varie Bagatela Aurie, Georges (1899 -1983) Critic muzical și compozitor francez. - 5 Bagatele (1925) - l. Ouverture, 2. Petite marche, 3. Valse, 4. Reverie, 5. Retraite
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
1899 -1983) Critic muzical și compozitor francez. - 5 Bagatele (1925) - l. Ouverture, 2. Petite marche, 3. Valse, 4. Reverie, 5. Retraite Fibich Zdenek (1850 -1900) Compozitor și pedagog ceh. - 4Bagatele op. 48 (1895) Finke, Fidelio (1891 -1968) Compozitor, pianist și teoretician german de origine cehă - 9 Bagatele (1946) Leidesdorf, Maximilian Joseph (1787 -1840) Pianist, compozitor și pedagog austriacBagatelen, Lombardi, Luca (1945) Compozitor italian. - Bagatelles sans et avec tonalité (1993) Capriciul Asioli, Bonifacio (1769-1832) Compozitor și pianist italian - Capriccio op. 3 Boely
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
op. 8 (1843) Bonifacio Asioli (1769 -1832) Compozitor capelmaistru, organist și pianist italianCapriccio în Sib - pentru 4 mâini op. 3 (Zurich 1803) Bruch, Max (1838 -1920) Compozitor și dirijor german - Capriccio în fa# op. 2 (1858) Jadassohn, Salomon (1831 -1902) Teoretician, compozitor, dirijor și pedagog german. - Einleitung und Capriccio op. 107 Karg-Elert, Siegfrid (1877 -1933) Compozitor și pedagog german. - 3 capricii op. 16 (1900) Schroeder, Hermann (1904 -1984) Compozitor, organist și pedagog german - Rondino Capriccioso (1957) Concertul Arnold, Malcolm (n. 1921
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Compozitor rusConcert pentru pian la 4 mâini și orchestră de cameră (1990) Vogler, Abbe Georg Joseph (1749 -1814) Compozitor german - Concert (1784) Dansuri Amon, Johann Andreas (1763-1825) Muzician german, pianist, și acompaniator - 5 valsuri op. 87 (1824) Anselm, Hunttenbrenner (1794-1868) Teoretician și compozitor austriac - 6 Walzer mit Trios op. 3 (1826) Arnold, Malcolm (n. 1921) Compozitor englezDansuri engleze op. 27 (1950) - Dansuri engleze op. 33 (1951) Ashton, B. L. Algermon (1859-1937) Compozitor englez - 3 Englischen Tauze (1883) Bagge, Selmar (1823-1896) Compozitor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Tyrwhitt Wilson Lord (1883-1950) Compozitor și critic muzical englez Valses bourgeoises Bergh, Rudolf (1859-1924) Compozitor germanKleinen Walzer Bossi, M. Enrico (1861-1925) Compozitor italian Walzer op. 93 Bortkiewicz, Serghei (1877 - ) Compozitor rusRussischen Weisen und Tanze op. 31 Busoni, Ferruccio (1866-1924) Compozitor, teoretician și pedagog italian stabilit în Germania - Finnlaudische Volkweisen op. 27 Brahms, Johannes (1833-1897) Compozitor pianist german - 16 Valsuri op. 39 (1865) - 21 dansuri ungare (1869 caietele I și II) - (1880 caietele III și IV) Borodin, Alexander (1833-1887) Compozitor rusPolka - Tarantella
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
3 valsuri (1977) Dvorak, Antonin (1841-1904) Compozitor ceh - 16 Dansuri slavone op. 46 și op. 72 - Dansuri scoțiene op. 41 - Poloneza Dohnanyi, Erno (1877-1960) Compozitor și pianist ungur stabilit în SUA - Walzer op. 3 Finke, Fidelio (1891-1968) Compozitor, pianist și teoretician german de origine cehă - 3 dansuri germane (1940) - Siciliano (1945) Flothuis, Marius (n. 1914) Muzicolog, dirijor și compozitor olandez - Valsuri sentimentale op. 21 (1944) - Valsuri nobile op. 52 (1954) Franck, Cesar (1822-1890) Organist, pianist, compozitor și pedagog francez - Polka a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pedagog francez - Duo în Fa (1796) Kronke, Emil (1865 - 1938) Compozitor, pianist și pedagog german - Von fern und nach op. 66 (5 duete, 1912) Loewe, Cari (1796 -1869) Compozitor germanGrand Duo - 4 mâini op.18 (1829) Mieg, Peter (1906 -1990) Teoretician și compozitor elvețian - Duo (1946) Rahmaninov, Serghei (1873 -1943) Compozitor, pianist și dirijor ras - 6 duete op. 11 (1894) Redel, Martin Cristoph (n. 1947) Percuționist, teoretician și compozitor german - Duo concertant (1947) Riegel, Henri-Jean (1772 -1852) Dirijor francez Duo - pian
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
1796 -1869) Compozitor germanGrand Duo - 4 mâini op.18 (1829) Mieg, Peter (1906 -1990) Teoretician și compozitor elvețian - Duo (1946) Rahmaninov, Serghei (1873 -1943) Compozitor, pianist și dirijor ras - 6 duete op. 11 (1894) Redel, Martin Cristoph (n. 1947) Percuționist, teoretician și compozitor german - Duo concertant (1947) Riegel, Henri-Jean (1772 -1852) Dirijor francez Duo - pian la 4 mâini Saint - Saens, Camille (1835 -1921) Compozitor, pianist și organist francez - Duettino op. 11 (1861) Samter, Alice (1908 -?) Compozitoare și profesoară germană - Duo ritmico
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Lachner, Franz (1803 -1890) Pedagog și compozitor german - Fantezie în Lab Leidesdorf, Maximilian Joseph(1787 -1840) Pianist, compozitor și pedagog austriac - Fantasien MendelssonBartholdy,Felix (1809 - 1847) Compozitor, pianist, organist și dirijor german. - Fantezie în re (1824) Mulder, Hermann (1894 -1989) Teoretician, câtăreț și pedagog olandez - Fantezie op. 61 (1945)Fantezie op. 69 (1947) Reinecke Carl (1824 -1910) Pianist, compozitor, dirijor și pedagog german - 3 Kleine Fantasien op.9 10 kleine fantasienuber deutsche Volkslieder op. 181(1881) - Fantezie dramatică după "Zenobia" de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
compozitor și pedagog german - Fantasiebilder op. 33 Schubert, Franz (1797 -1828) Compozitor și pianist austriac - Fantezie în Sol D1 (1810) - Fantezie în sol D9 (1811) Fantezie în fa op. 103 D 940 (1828) Tiessen, Heinz (1887 -1971) Compozitor, dirijor și teoretician german - 2 Fantasiestttcke(erwartungFlorestan) Tonkins, Thomas (1572 -1655) Organist și compozitor englez - A Fancy (fantezie) -for Two to play Turina, Jose Luis (n. 1952) Compozitor dirijor și pedagog spaniol. - Fantezie după Don Giovanni(1978) Vito -Delvaux, Berthe di (n. 1915
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
1852-1921) C0mpozitor germanPraludien und Fugen in aller Tonarten op. 100 Jolivet, Andre (1905 -1974) Organist și compozitor francez - Choral et fugato (1932) Kellner, Johann Christoph (1736 -1803) Compozitor și organist german - 2 Fugi (1795) Kulm, Walter Muller von (1899 -1967) Teoretician, dirijor și compozitor elvețian - Preludiu și fugă op.51 (1944) Mozart, Wolfgang Amadeus (1756 -1791) Compozitor austriac - Fugam sol KV 401(1782) Schubert, Franz (1797 -1828) Compozitor și pianist austriac - Fuga în mi op. 152 D952 (1828) Tansmann, Alexandre (1897
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]