64,222 matches
-
proiecte și cu voință: Într-o manieră proprie, cel de-al treilea curent reglaționist, care e și cel mai cunoscut, prezintă Statul ca "totalizarea, adesea contradictorie, a unui ansamblu de compromisuri instituționalizate". Nu ne aflăm aici în prezența unei noi teorii a Statului, dar acesta este pretutindeni. Cele cinci forme instituționale prezentate mai sus ilustrează acest lucru. Într-adevăr, în materie de concurență, ca și în relațiile de muncă, regulile stabilite de puterea legislativă și executivă sunt determinante. Lucrurile stau la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
devenit una profundă, afectind sistemul productiv și tinzînd să distrugă țesătura industrială a economiei, în profitul unei economii virtuale evaluate în performanțe sau contraperformanțe financiare. În concluzie, vedem că soluțiile pur cantitative ale problemelor economice și-au demonstrat limitele. O teorie economică trebuie să-și definească în mod clar fundamentele filosofice și religioase, deoarece comportamentele economice ale agenților nu pot fi explicate doar prin aspecte de natură cantitativă. 6.4. Statul și globalizarea Economia este definită de unii autori contemporani ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
generația papagal" bagatelizează totul. Ben Laden a devenit deja păpușă, este prezent pe tricouri și va sfîrși ca efigie la Disneyland. Vremea dominației cvasitotale a neoliberalismului economic începe să apună, după mai bine de 20 de ani, respectînd astfel presupozițiile teoriilor ciclicității, cu precădere pe acelea care se referă la marile mișcări seculare, la ciclul lung, sau ciclul Kondratiev. Piețele vor deveni mai puțin volatile, iar mișcările de capitaluri mai puțin libere. Războiul economic declanșat după atentatele de pe 11 septembrie va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prezența unei scheme pur teoretice, dar și a unei grile de lectură pertinente pentru a ne explica situația unor țări cum este și a noastră. Să reținem și faptul că, printre cele trei tipuri majore de ajustare teoretic posibile, potrivit teoriei zonelor monetare optimale, primele două reprezintă imaginea constrîngerii exterioare, a globalizării actuale, în vreme ce a treia ține de marja de manevră a națiunii. În cazul monedei unice europene, manevrarea ratelor de schimb în interiorul zonei euro nu mai e posibilă. Rămîne alternativa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
1999; > Crozet Yves, L'Analyse économique à l'épreuve de l'Histoire, Ellipses, Paris, 1989 > Daniel Lean-Marc, La politique économique, P.U.F., Paris, 2008; > Delorme R., Andre C., L'Etat et l'économie, Seuil, Paris,, 1980; > Downs Anthony, O teorie economică a democrației, Institutul European, Iași, 2009; > Drucker Peter, The New Realities, Butterworth Heinemann, 1991; > Duverger Maurice, Finances publiques, P.U.F. Paris, 1978; > Eckstein Otto, Public finance, Englewood Cliffs, Pretice Hall, Inc, 1973; > Euseby Alain, Les prélèvements obligatoires, P.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Constituția libertății, Institutul European Iași, 1996; > Hoanță Nicolae, Economie și finanțe publice, Polirom, Iași, 2000: > Holcombe Romdall, Public Sector Economics, Wadsworth Publishing Company, California, 1988; > Ișan Vasile, Cocriș Vasile, Sectorul public iluzia bunăstării generale, Ankarom Iași, 1998; > Keynes John Maynard, Teoria generală a utilizării mîinii de lucru, a dobînzii și a banilor, Publica, București, 2009; > Kolm Serge-Cristophe, Philosophie de l'économie, Seuil, Paris, 1986; > Krugman Paul, Întoarcerea economiei declinului și criza din 2008, Publica, București, 2009; > Machiavelli Nicolo, The Discourses, Bernard
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
libertate, în Limitele puterii, All, București, 1994; > Monier Pascal, Economie générale, Gualino, Paris, 2009; > Mougeot M., Economie du secteur publique, Economica, Paris, 1989; > Musgrave Robert, Public Finance Theory and Practice, Mc. Graw-Hill, New York, 1991; > Nemec Juraj, Wright Glen, Finanțe publice. Teorie și practică în tranziția central-europeană, Ars Longa, București, 2000; > Nozick Robert, Anarhie, stat, utopie, Institutul European, Iași, 1998; > Oates W.E., Fiscal Federalism, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1972; > Peacock A., Shaw G., The Economic Theory of Fiscal Policy, George Allen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2. Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Funcția bunăstării sociale 174 4.2.2.3. Teoremele imposibilității ale lui Arrow și Sen 177 4.2.2.3.1. Teorema imposibilității a lui Arrow 178 4.2.2.3.2. Teorema imposibilității a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului 189 4.4.3.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a Iui Sen 179 4.3. Teoria organizațiilor 180 4.3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului 189 4.4.3.1. Asimetrii informaționale și incitații: un nou orizont al analizei economice 191 CAPITOLUL 5 POLITICI ECONOMICE PUBLICE 194 5.1. Politici structurale 194 5.1.1. Chestiunea prelevărilor obligatorii 194 5.1.2. Amenajarea teritoriului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vor bloca necunoscuții. Și așa o fac. Subtil, brutal, în toate felurile. Te-ai săturat. „Circul! Ajunge cu tot circul ăsta! Cât credeți că o să vă mai suport scamatoriile? Cât o să mai scoateți panglici din jobene și iepuri din sân? Teorii din mâneci și adevăruri pe nas? Bastoane? Zâmbete pe urechi?...” Și tot așa. Până vei răguși. Vei gesticula. Vei scrie cu vopsea. Pe ziduri, pe caldarâm, pe acoperișuri. Pe tramvaie și pe autocarele vilegiaturiștilor. Pe tomberoanele Salubrității. Pe smogul orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
descurca foarte bine la scară mare și înregistra eșecuri la scară mică. Cu alte cuvinte, germanul era sclipitor cînd era vorba de probleme ce țineau de domeniul macrocosmosului și întîmpina dificultăți cînd era vorba de microcosmos. Așa se explică de ce teoria lui relativistă e valabilă pentru ordine de mărime mari și este inaplicabilă la nivelul mecanicii cuantice. Explicația acestei particularități ia în seamă tipul de gîndire în care excela Einstein: imaginația bogată și flerul intuitiv. Punctul lui forte nu era calculul
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
că așadar nu există felii din structura lumii care să nu poate fi înțelese complet. Acesta e motivul pentru care fizicianul nu a crezut în valabilitatea mecanicii cuantice așa cum fusese elaborată de Max Born, Schrödinger, Heisenberg și Niels Bohr, întrucît teoria lor admitea incertitudini și probabilități care însemnau ele însele tot atîtea lacune în domeniul cunoașterii. Mecanica cuantică lăsa de înțeles că nu totul e inteligibil și rațional în această lume; nu totul poate fi măsurat cu exactitate. Există așadar o
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
putea însă să fie acceptată de Einstein. Lucru pe care de altfel i-l mărturisește lui Max Born într-o scrisoare: "Mecanica cuantică este cu siguranță impresionantă. Dar o voce interioară îmi spune că nu este încă lucrul cel adevărat. Teoria spune mult, dar nu ne aduce cu adevărat deloc mai aproape de secretul Bătrînului șnumele afectuos dat de Einstein lui Dumnezeuț. În orice caz, sunt convins că El nu joacă zaruri. Ne aflăm la antipozi în privința așteptărilor noastre științifice. Dumneata crezi
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
cale violent speculativă, încerc s-o surprind. Cred ferm, dar sper că cineva va descoperi o cale mai realistă, sau mai curînd o bază mai tangibilă decît mi-a fost dat mie să găsesc. Nici chiar marele succes inițial al teoriei cuantice nu mă face să cred într-un joc de zaruri fundamental, deși îmi dau seama că mai tinerii noștri colegi interpretează asta ca o consecință a senilității. Nu încape îndoială că va veni ziua cînd vom vedea cine a
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
vom vedea cine a avut atitudinea in-stinc-tivă corectă." (p. 123) Deocamdată, stadiul la care a ajuns fizica contemporană îi confirmă pe Bohr și Heisenberg, și nu pe Einstein, dar verdicul final nu va putea fi dat decît în momentul cînd teoria marcrocosmosului va fi cuplată cu cea a microcosmosului, în cadrul a ceea se numește "teoria unificată a cîmpului": punerea laolaltă a teoriei relativității cu teoria cuantică. Pănă atunci însă, nu ne rămîne decît să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
a ajuns fizica contemporană îi confirmă pe Bohr și Heisenberg, și nu pe Einstein, dar verdicul final nu va putea fi dat decît în momentul cînd teoria marcrocosmosului va fi cuplată cu cea a microcosmosului, în cadrul a ceea se numește "teoria unificată a cîmpului": punerea laolaltă a teoriei relativității cu teoria cuantică. Pănă atunci însă, nu ne rămîne decît să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care noi, nespecialiștii în fizică, nu putem lua parte decît ca spectatori. "Relativitatea generală, așa cum
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
Bohr și Heisenberg, și nu pe Einstein, dar verdicul final nu va putea fi dat decît în momentul cînd teoria marcrocosmosului va fi cuplată cu cea a microcosmosului, în cadrul a ceea se numește "teoria unificată a cîmpului": punerea laolaltă a teoriei relativității cu teoria cuantică. Pănă atunci însă, nu ne rămîne decît să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care noi, nespecialiștii în fizică, nu putem lua parte decît ca spectatori. "Relativitatea generală, așa cum a fost formulată de Einstein, este o
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
și nu pe Einstein, dar verdicul final nu va putea fi dat decît în momentul cînd teoria marcrocosmosului va fi cuplată cu cea a microcosmosului, în cadrul a ceea se numește "teoria unificată a cîmpului": punerea laolaltă a teoriei relativității cu teoria cuantică. Pănă atunci însă, nu ne rămîne decît să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care noi, nespecialiștii în fizică, nu putem lua parte decît ca spectatori. "Relativitatea generală, așa cum a fost formulată de Einstein, este o teorie clasică. Nu
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
relativității cu teoria cuantică. Pănă atunci însă, nu ne rămîne decît să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care noi, nespecialiștii în fizică, nu putem lua parte decît ca spectatori. "Relativitatea generală, așa cum a fost formulată de Einstein, este o teorie clasică. Nu există nici un cuvînt despre cuante în articolele sale. Teoria este construită pornind de la noțiuni de spațiu și timp la care un fizician clasic s-ar putea adapta cu ușurință. Dar teoria cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
să contemplăm neputincioși scena unei competiții la care noi, nespecialiștii în fizică, nu putem lua parte decît ca spectatori. "Relativitatea generală, așa cum a fost formulată de Einstein, este o teorie clasică. Nu există nici un cuvînt despre cuante în articolele sale. Teoria este construită pornind de la noțiuni de spațiu și timp la care un fizician clasic s-ar putea adapta cu ușurință. Dar teoria cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice de spațiu și timp au o aplicabilitate limitată. Pentru ca cele două
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
a fost formulată de Einstein, este o teorie clasică. Nu există nici un cuvînt despre cuante în articolele sale. Teoria este construită pornind de la noțiuni de spațiu și timp la care un fizician clasic s-ar putea adapta cu ușurință. Dar teoria cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice de spațiu și timp au o aplicabilitate limitată. Pentru ca cele două teorii să fie compatibile, aceste limitări trebuie să fie înglobate în teoria generală a relativității sau, poate, este în-tr-adevăr necesară o nouă
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
este construită pornind de la noțiuni de spațiu și timp la care un fizician clasic s-ar putea adapta cu ușurință. Dar teoria cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice de spațiu și timp au o aplicabilitate limitată. Pentru ca cele două teorii să fie compatibile, aceste limitări trebuie să fie înglobate în teoria generală a relativității sau, poate, este în-tr-adevăr necesară o nouă teorie a gravitației în care aceste limitări să fie prezente de la bun început. Pe scurt, este foarte propabil ca
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
un fizician clasic s-ar putea adapta cu ușurință. Dar teoria cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice de spațiu și timp au o aplicabilitate limitată. Pentru ca cele două teorii să fie compatibile, aceste limitări trebuie să fie înglobate în teoria generală a relativității sau, poate, este în-tr-adevăr necesară o nouă teorie a gravitației în care aceste limitări să fie prezente de la bun început. Pe scurt, este foarte propabil ca universul timpuriu să fie laboratorul în care ar fi invalidată teoria
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
cuantică implică faptul că aceste noțiuni clasice de spațiu și timp au o aplicabilitate limitată. Pentru ca cele două teorii să fie compatibile, aceste limitări trebuie să fie înglobate în teoria generală a relativității sau, poate, este în-tr-adevăr necesară o nouă teorie a gravitației în care aceste limitări să fie prezente de la bun început. Pe scurt, este foarte propabil ca universul timpuriu să fie laboratorul în care ar fi invalidată teoria cuantică. În acest laborator, gravitația este forța cea mai puternică. În
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]