4,948 matches
-
conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă decât ce are pentru ce are nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu trebuințele sale, din ce în ce mai diverse și mai sofisticate. Chiar dacă rămâne membru al unei colectivități, organizată din ce în ce mai sofisticat, omul căpătase între timp conștiință de sine și exista ca individ în lume. Schimbul autistic devenea un schimb interesat. Cu trocul începe marea aventură a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poată satisface nevoile mai urgente. Aceasta este esența activității economice: ducerea la îndeplinire a acțiunilor de schimb"248. Schimbul economic este acea formă de schimb care are mobiluri și finalități legate de conștientizarea de către om a nevoilor sale și a trebuințelor sale. Trocul este prima formă de schimb economic. Schimbul economic este mai mult decât schimbul neeconomic, deoarece omul nu mai privește doar spre zei, ci și spre sine însuși. Schimbul economic presupune o evoluție, un nivel superior de rațiune și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
constă tocmai în această poziție diferită și conștientă a omului în raport cu ceilalți și cu sine însuși. Schimbul pre economic este specific unei adunări condusă de un preot sau un șef recunoscut, pe când schimbul economic este specific indivizilor cu nevoi și trebuințe. Dacă schimbul pre economic este în primul rând unul ritualic ca parte a unor ritualuri magice sau religioase, schimbul economic nu mai deține această încărcătură. Omul se desprinde de natură și de zei și privește spre sine și ceilalți oameni
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bunuri? Dimensiunea lor morală, setul de valori și principii unic umane pe care ni le-a dăruit natura și Marele Creator. Schimbul economic este operațiunea profund umană, cu valențe morale interne, care stă la baza satisfacerii în mod pașnic a trebuințelor. Schimbul economic apare mai târziu în evoluția umană, după diviziunea muncii sociale, deoarece atunci omul are o gândire, o conștiință de sine, are limbaj și poate socializa, poate coopera. Cooperarea umană pe baza intereselor umane, având la bază morala umană
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cresc un porc sau doi, pentru a-i vinde în luna decembrie, de sărbători, după cum întotdeauna când într-o gospodărie este nevoie de ceva, se face rapid o socoteală în legătură cu ce se poate valorifica și cantitățile necesare pentru a satisface trebuința respectivă. De aceea, în căruțe vom găsi, în drum spre târg, păsări, animale, grâne, alcool produs în gospodărie, lână, legume, fructe, cereale. În drum invers spre casă acestea vor conține sârmă pentru îngrădire, cherestea, materiale de construcții, sau alte animale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
puține, tocmai din cauza primitivismului și a lipsei altor garanții. Marfa trebuia să dețină ceea ce numește "valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și se schimbă cel mai des, oferind astfel maximum de certitudine, că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri particulare"353
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și se schimbă cel mai des, oferind astfel maximum de certitudine, că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri particulare"353. Marx consideră că această marfă nu s-ar fi putut detașa niciodată în rolul de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
adoptate niciodată în circulație. Legătura cu aurul dar și cu mărfurile o sesizează Bastiat în cunoscutul său eseu "Statul. Ce se vede și ce nu se vede": "Sunteți de acord cu mine că oamenii nu își satisfac imediat niciuna dintre trebuințele lor cu monezi. Dacă le este foame le trebuie pâine; dacă sunt goi le trebuie veșminte; dacă sunt bolnavi, doctori; dacă le este frig, un adăpost și combustibili; dacă aspiră să învețe - cărți; dacă doresc să se deplaseze, vehicule și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
valoare de schimb pentru că are o utilitate. Dacă moneda ar fi lipsită de utilitate, nu ar fi dorită, deci nu ar face obiectul schimbului... Utilitatea monedei este puterea de cumpărare, pentru a ne procura prin schimb bunurile care ne satisfac trebuințele. Este inutil să subliniem cât de mare este această utilitate într-o economie monetară, în care, fără monedă, nu ne putem procura nici un bun sau serviciu (...). Valoarea monedei este prin urmare identică cu puterea de cumpărare, adică cu puterea de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din care cităm aliniatul 11penultimul: Nu lăsa să treacă nici o zi de sărbătoare, În care să nu faci vreo faptă bună, adică ajută celor săraci și celor bolnavi și celor În scârbă sau necazuri, cu bani, cu vreun lucru de trebuință sau măcar cu o vorbă de mângâiere”. Alăturând aceste activități sociale la enormele realizări În plan bisericesc și național, rămâi cutremurat de odioasa sentință a autorităților sovietice, a instanței judecătorești din România prin care un asemenea om este condamnat la
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fericire. Îmi place să cred că "juriile anuale" se alcătuiesc din oameni de bun gust, de bună credință, încât "premiile" (că dacă asta e moda!) vor fi însemnând ceva de preț! Și un adaos: valoarea, când este autentică, n-are trebuință de jurii și de premii. Mare judecător, Timpul va hotărâ pe premianții premianților-ar spune T.S. Eliot. V.P.: După răspunsul la această întrebare, eu zic să ne apropiem de vorbele lui Enescu: "Lucrez în suferință și bucurie", spunea marele muzician
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fără să se preocupe de propriile interese, făcându-și datoria. Prezan a fost înzestrat cu o mare, mare calitate... ,,Darul de căpetenie ... a știut să cunoască oamenii și ca atare, să-și aleagă conlucrătorii, întrebuințând pe fiecare la locul de trebuință, după calitățile și pornirile lor, dându-le toată libertatea de muncă, pentru a dobândi cât mai mult și cât mai cu suflet curat; la nevoie acoperind activitatea lor rodnică, cu autoritatea persoanei sale.” Statornic în credința și în ideile sale
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
care să contribuie la analiza momentului de start și a evoluției unei recesiuni economice. Dintre factorii suplimentari ce ar trebui luați în calcul fac parte: ─ situația deficitului bugetar la nivel național; ─ evoluția prețului diferitelor produse de uz curent și de trebuință îndelungată și al celor de pe piața imobiliară, în corelație cu indicele inflației; ─ evoluția bursei de valori (ca un barometru sensibil al tuturor evenimentelor politice, economice și sociale ce au loc pe plan național și internațional); ─ situația balanței comerciale internaționale; ─ volumul
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ce merită analizat. Dacă supraproducția sau abundența de produse se identifică cu un rău socio-economic, ce se întâmplăm oare în ipoteza unei insuficiente producții, care ar avea ca urmare directă lipsa acută a unor produse de uz curent sau de trebuință îndelungată? În asemenea condiții s-ar putea manifesta un fenomen de sărăcie generală, mizerie și foamete care ar putea lua proporții și, în final, duce la creșterea numerică a populației sărace (sau chiar, de exemplu, la decesul prin inaniție, în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
nu mai vorbesc de cel din secolul XX), era sau nu direct interesat de creșterea naturală a populației (la nivel local, național sau internațional) de a-și organiza și desfășura procesul de producție (al bunurilor de uz curent sau de trebuință îndelungată) în funcție de necesitățile populației care cunoștea o "creștere naturală". Pe de altă parte, tot Marx este cel care susținea că populația "muncitoare exploatată" era remunerată cu un salariu care de-abia ajungea pentru asigurarea mijloacelor de subzistență și de reproducție
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
reușit să elimine dificultățile schimbului direct, dar acest lucru nu s-a produs nici într-un timp scurt și nici peste tot în același timp. Această nouă "marfă" ce permitea schimbul a fost, firește, una familiară oamenilor și de o "trebuință" mai generală; mai întâi au fost diverse produse ale naturii și, mult mai târziu, produse fabricate. Această nouă marfă, cu caracter general, a fost, pentru populația coastei Africii, scoicile, nucile de cocos, penele colorate ale diverselor păsări din insulele Pacificului
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
slăbiciunea lor, curtezanele și-au construit situații privilegiate pentru ele și pentru urmașii lor, au influențat decizii politice. Capabile de iubire, dăruire, curaj, sacrificiu, jertfă, dar și de intrigă, răutate, răzbunare, trădare, împărătesele de alcov au speculat și au răspuns trebuințelor erotice ale bărbaților doriți, râvniți: de a se delecta, de a admira, adora, poseda, domina, dărui, le-au stimulat și le-au menajat orgoliile. Subtile în inteligența lor, i-au susținut pe partenerii lor împărătești, regali, nobiliari în ambițiile lor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
puterea de seducție și astfel să creeze, în beneficiul propriu și al altora, un decor stimulativ de exprimare, afirmare, consacrare. Periplu în lumea curtezanelor și a pseudocurtezanelor Componentă esențială a vieții, sexualitatea determină conservarea și reproducerea ființelor, perpetuarea vieții, exprimarea trebuinței de comunicare intimă ce poate deveni scop în sine dar și mobilul unor trăiri transbiologice și transpsihice spirituale. Poate deveni mobilul intimității elevate dar și mobilul obsesiei, vinovăției, bolii, disperării, poate deveni sursă de conflicte, de rivalități, gelozii și trădări
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
despre existența supraomenească și omenească, oferă omului o viziune asupra lumii văzute și nevăzute, activități, modele morale, coduri de comportare în cele mai diferite situații de viață economică, religioasă, familială, în timp de pace sau de război. Mitul răspunde unor trebuințe profunde de cunoaștere umană privind creația teogonică, referitoare la apariția și viața divinităților, cosmogonică, referitoare la apariția și dezvoltarea universului, antropogonică, referitoare la apariția și evoluția omului. Mitul oferă oamenilor paradigme modele de viață, de comportare, de activități. Cunoașterea și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
le-a fost marcată de nefericire, multe au părăsit scena vieții singure și sărace, altele, retrase, pocăite în mânăstiri. Viața complicată, aventuroasă, fascinantă și palpitantă a curtezanelor a fost, de multe ori, unidimensionalizată de interese, acestea fiind, în sens curent, trebuințe materiale și spirituale conștientizate și exprimate în scopuri și strategii de împlinire, în preocupări de a obține ceea ce este în avantajul propriu sau al celor apropiați. Interesele devin dominante puternic motivante și sunt: economice: dorința unei vieți luxoase, dobândirea averilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de puterea de seducție pentru a-și atinge scopurile personale și politice. Lumea curtezanelor de profesie și a celor de ocazie este fascinantă, interesantă și educativă. Abordând problematica curtezanelor, reflectăm asupra condiției umane, în general, a femeii, în special, asupra trebuințelor lor de a-și valorifica și valoriza feminitatea, senzualitatea, frumusețea, inteligența, puterea de seducție, înțelegem pasiunile erotice, trebuințele bărbaților de a admira, adora, de a se delecta și deconecta, de a domina și poseda. Vom exemplifica diferite tipuri de curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
celor de ocazie este fascinantă, interesantă și educativă. Abordând problematica curtezanelor, reflectăm asupra condiției umane, în general, a femeii, în special, asupra trebuințelor lor de a-și valorifica și valoriza feminitatea, senzualitatea, frumusețea, inteligența, puterea de seducție, înțelegem pasiunile erotice, trebuințele bărbaților de a admira, adora, de a se delecta și deconecta, de a domina și poseda. Vom exemplifica diferite tipuri de curtezane cu existență reală, istorică și fictive ca personaje literare. Spre exemplu, în Italia renascentistă, îndeosebi în Roma și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frustrările copilăriei și ale adolescenței, abuzurile sexuale viol, incest, pedofilie, eșecurile vieții sentimentale și erotice și hotărârea de revanșă pentru înșelare și trădare. Alte mobiluri rezidă în nevoia biopsihică de întreținere a relațiilor multiple datorită structurilor hipersexuale de genul nimfomaniei (trebuință hipersexuală feminină) și al satiriazisului (trebuință hipersexuală masculină). Sunt invocate și libertatea de a dispune de sine, de trupul său, plăcerea riscului și gustul aventurii. Unele vânzătoare de plăceri sunt obligate de părinți, de amanți să-și câștige existența, să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sexuale viol, incest, pedofilie, eșecurile vieții sentimentale și erotice și hotărârea de revanșă pentru înșelare și trădare. Alte mobiluri rezidă în nevoia biopsihică de întreținere a relațiilor multiple datorită structurilor hipersexuale de genul nimfomaniei (trebuință hipersexuală feminină) și al satiriazisului (trebuință hipersexuală masculină). Sunt invocate și libertatea de a dispune de sine, de trupul său, plăcerea riscului și gustul aventurii. Unele vânzătoare de plăceri sunt obligate de părinți, de amanți să-și câștige existența, să-i întrețină pe proxeneți. În postura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Apus, You (781- 771 î.H.). Suveranul era foarte preocupat de asigurarea unui mediu pentru plăcerile trupului și ale sufletului, și-a creat un harem numeros și, dornic de schimbări în trăirile intime, căuta noi modalități de satisfacere a trebuințelor erotice. Așa a fost captivat de o frumusețe din cartierul vesel, Bao Shi, pe care a adus-o în harem. Împăratul era darnic în relațiile cu noua concubină a haremului și, cu toate străduințele sale, nu reușea să-i intre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]