13,539 matches
-
Profesorul, Inginerul și Poetul am purces cu telecabina către Sfinx survolând pădurea imensă de conifere, înzăpezită, pe care o ghiceam înfrigurată și ea. Cabina urca în zumzetul sacadat al rolelor ce o antrenau pe cablurile groase de oțel, plină de turiștii ce ne gândeam temători la ce va sa fie sus acolo pe platoul Bucegilor, când, ca la un semnal, aproape de penultimul stâlp al telefericului am intrat, parcă, într-un alt fel de spațiu. Cerul s-a luminat brusc și soarele
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
stabilit, cei patru drumeți s-au urcat în tren și au coborât direct în gara Predeal. Cum prima dată au vrut să urce cu telescaunul pe Clăbucet, pașii și i-au îndreptat către această destinație. La telescaun, afluență mare de turiști, cum se întâmplă de obicei vara, când stațiunile montane sunt luate cu asalt de către iubitorii de munte. Era și început de weekend, așa că nu aveau decât varianta de a urca pe jos, ceea ce nu prea îi încânta, lipsind antrenamentul și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
sau studii au. Erau pur și simplu un bărbat și o femeie într-o excursie pe munte. Colegul Anei, cât au urcat până la cabana Clăbucet plecare, a încercat să lege o discuție mai personală cu ea. Ana admira peisajul și turiștii care coborau ori cu telescaunul, ori pe jos pe cărarea din stânga ei. Nu prea era atentă la ce-i spunea bărbatul. Frumusețea muntelui era fascinantă și ea nu mai fusese de mulți ani prin Predeal, de când era o copilă și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
Poate, poate, obține ceva mai mult de la această întâlnire decât s-ar fi așteptat când Emilian i-a propus să le abordeze, că de, în afara faptului că este poet-prozator, este bărbat în primul rând, cu necesitățile sale biologice. Din nou turiștii au ieșit perechi, perechi la dans. Emilian dansa cu Ana și George o invită pe Cristina ca și prima dată. Se vedea în atitudinea celor două fete o schimbare radicală. Cristina se lipise de George ca o ventuză, purtându-și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
cârnăciori, ciuperci, spanac. Plus un iaurt cu căpșuni. Într-un recipient separat, desigur! Apoi sucuri, apă, ceai sau cafea. „Coffee or tea!?” mă întreabă duduia cu ochi rotunzi. „Coffee please!”. Simt o mulțumire trupească și sufletească. E bine să fii turist, călător... Mai ales că mă așteaptă atâtea surprize plăcute pe continentul european. Oare!? Lumea se așează din nou la rând la ușile toaletelor. Unii răbdători, alții, cu urgente, mai neastâmpărați... Nu după mult timp un mesaj al „your captain speaking
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
mai fidel adâncurile și fosele lor fără fund, vegetația și fauna cu care se hrănesc. Cele două “pietre” de temelie ale acestei regiuni de coastă, sunt Olde Fisherman's Wharf și 17-Mile Drrive, pecete incondundabilă a unui turism fervent, cu turiști care se “autoselectează” după preferințe, culinare, estetice, ecologice, de creatori de artă dintre cei mai diverși. Acum vreo 150 de ani, marinari hispanici și americani au descoperit o bună sursă de venit în pescuitul de balene, însă prada fiind grea
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
a și salutat prietenoase cu mâna. La Cascadă, lume multă: tineri de diferite vârste își răcoreau trupurile sărind în apa limpede, de sus de pe stânci. Alții, în grup, cântau acompaniindu-și vocile cu bătăi de tobă. Nu lipseau nici câțiva turiști însoțiți de ghizii lor dar și de sticle de votcă. Din păcate fiind o perioadă lungă fără ploi cascada propriu-zisă, nu era decât un firicel de apă. O mulțime de pești se vedeau în apa cristalină a râului, iar locul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
pasăre, un pește sau vreun alt animal pentru că, din când în când ne anunța ce putem vedea în stânga sau în dreapta, sau își îndrepta barca spre mal exact în locul unde apărea ca din senin o viețuitoare. Mi-a întărit ipoteza alți turiști întâlniți în drum care ne mărturiseau că nu au văzut mare lucru. Nadescha le zâmbea și îi sfătuia să rețină numele lui. Știa el de ce. Eu nu pot decât să îl susțin. Am poposit la un restaurant de pe mal, să
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
Am poposit la un restaurant de pe mal, să ne dezmorțim picioarele și să luăm micul dejun. Ca să fim siguri că ne întâlnim cu toate zburătoarele ne-am început călătoria de dimineață, amânându-l. Restaurantul, din păcate, nu mai funcționa, lipsa turiștilor l-a obligat pe patron să se restrângă și să îl conserve în așteptarea unor vremuri mai bune. Dar ne-a putut oferi cu plăcere un ceai foarte bun și mese curate pe care ne-am deșertat mâncarea din coșuri
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
de acolo care deja au ajuns să ne cunoască, însă berea rece ”Lion” am savurat-o cu plăcere în superba grădină a Mariei și a soțului ei, ocazie cu care i-am cercetat camerele ce erau aproape finalizate în așteptarea turiștilor din Europa. Cu siguranță aceștia vor găsi în pensiunea lor un ambient plăcut și vor fi îndrumați să își petreacă un concediu mai mult decât reușit pe aceste meleaguri de vis. Plimbarea pe Bentota mi-a dat curaj în bărci
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
și multă, multă meditație. Pentru că ”viața nu este dată să trăiești acumulând averi ci să te poți bucura de ceea ce îți oferă Soarele, Pământul și Apa”. Cred totuși că printre ele intra și vizita, din când în când, a unui turist care să asigure banii necesari cumpărării orezului. Nu am văzut nici un fir de orez pe insulă, dar bolul de pe masă era plin. Pentru că i-am refuzat oferta, deși tentația de-a rămâne acolo a existat, a vrut totuși să mă
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
părintească a lui Suhnante aflând o poveste impresionată căruia o să-i rezerv alte rânduri și am descoperit o plajă de o frumusețe cutremurătoare. Pentru a nu știu câtea oară m-am întrebat de ce sunt atât de pustii aceste locuri, de ce turiștii lipsesc, deși nu am convingerea că prin prezența lor nu vor răpi câte ceva farmecului. Tot pe acest traseu mi-a atras atenți o plantație de cocotieri ce ajungeau până la nori, atât de înalți erau. Acolo sus, niște funii groase îi
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
2014 Toate Articolele Autorului 10. Sinaia - orașul iubirii Tot ce contează cu adevărat la final, este că ai iubit. Ajunși în intimitatea luxosului apartament, care i-a încântat și i-a lăsat fără cuvinte pe cei doi îndrăgostiți, tinerii noștri turiști au lăsat geamantanele din mâini plini de uimire și satisfacție, s-au îmbrățișat de plăcere și bucurie că vor trăi șapte zile de vis și că nimeni și nimic nu-i vor mai deranja în aceste zile cât vor fi
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
pot găsi când voi veni la cumpărături. - Atunci să urcăm spre Furnică. - Bine, voi mai reveni dacă îmi mai trebuie ceva. Au urcat panta străzii pavată cu piatră cubică, apoi au intrat pe lângă Complexul Furnică în parcul numit de majoritatea turiștilor, Parcul Peleș, după castel. Peste tot erau numai soldați de la securitate și nu te puteai apropia de clădirile „oficiale”. Puteai doar să mergi pe alei și să te bucuri de priveliște, de răcoarea parcului sau să admire cum alergau veverițele
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
decât să golească pe jumătate din paharul cu bere Bucegi, așa că îl invită pe Mircea să termine și berea ei. - Tu mă ajuți aici, eu te ajut în cameră, spuse ea în șoaptă cu subînțeles. Sau să cer ajutorul altui turist? - Crezi că trebuie să fiu ajutat? - Doar îndrumat spre a experimenta noul și, cum suntem la munte singuri și timp avem suficient, de ce nu? - Am crezut că îți place doar „clasicul.” - Încă nu am îmbătrânit să mă mulțumesc cu ce
ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352277_a_353606]
-
acum parte din experiența noastră de la Nikko. Templele oferă însă puține locuri de refugiu, în împrejmuirea templului fiind numai vreo două-trei clădiri cu acoperiș, pentru rugăciune. Acolo te descalți. Pe jos erau urme de apâ lăsate de șosetele ude ale turiștilor. Era alunecos. Într-un sanctuar erau doisprezece războinici sanctificați, fiecare cu câte un alt animal în mână. Să fi avut fiecare alte puteri? Alte abilități? La intrare erai întâmpinat de călugări budhiști care te conduceau în tăcere spre locul sfânt
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
pe care putem să ne creștem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie, care atrag zeci de mii de turiști în fiecare an. Sunt activități de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja și sunt oportunități de dezvoltare, care, valorificate cu înțelepciune, pot să asigure un trai bun, atât nouă, cât și copiilor, și nepoților noștri. Noi nu cerșim la ușile altora
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile, cu credința și
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
era formată din cei care știau engleza cam cât mine. Pronunțau cuvintele clar, răspicat, folosind superfondul superprincipal de cuvinte. Cu ei nu dădeam niciodată greș. În general, îi găseai în magazinele, restaurantele sau tarabele de pe arterele din centru, bătute de turiști. Țin minte un ospătar simpatic, tânăr, cred că student după cum vorbea engleza, care după ce ne-a întrebat cum ne-a plăcut pizza (chiar ne plăcuse), ne-a comunicat amabil: - Service not included. Dar cel mai bine m-am înțeles cu
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
A doua oară - “Variantă nouă”. Apoi - „Variantă și mai nouă”. În sfârșit - „Varianta cea mai nouă”. Când a terminat gradele de comparație a renunțat și a început să scrie pe toate “Banda mea”. În Orașul Vechi, punctul de atracție pentru turiști e Piața... (bănuiți cum îi zice?) - Piața Orașului Vechi. Vezi acolo Primăria Veche, cu un turn și un celebru Orologiu astronomic. Din oră în oră se adună o mare de oameni, pentru că deasupra Orologiului se deschid două ferestruici și apar
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
mai fi de amintit cartierul Vysehrad, la fel de vechi, la fel de frumos. Printre altele, există acolo un cimitir celebru, în care fiecare monument funerar e o operă de artă. Am recunoscut câteva nume de compozitori, scriitori, oameni politici... Un sfat: dacă vedeți turiști care se chinuie să facă poze, ajutați-i. Nu-mi iese din minte o chinezoaică micuță, singură, care își aranja cu grijă un trepied mititel, fugea repede la câțiva metri, se întorcea, verifica, regla, fugea iarăși... Când m-am oferit
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
cravată am renunțat, ar fi fost prea protocolară o ținută la “patru ace” cum se zice, pentru o întâlnire la o cafea, în compania unei tinere doamne, pe o terasă aproape pustie, cum erau toate terasele în acea perioadă. Doar turiștii le mai abordau, să profite de razele soarelui blând al lunii mai. Localnicii, mai ales cei obișnuiți să frecventeze birturile, se mulțumeau cu interiorul restaurantelor, unde se serveau și băuturi mai ieftine. Stabilind ținuta pe care o voi adopta și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
se aflau morminte vechi, de peste 300 ani, nu mai era delimitat de niciun fel de gard. După 1989, moscheea a fost reamenajată cu ajutorul Primăriei Municipiului Mangalia și zilnic, ea este vizitată de vârstnicii care vin la rugăciunile rituale și de turiști. M-am oprit din expunere și m-am adresat Mirunei cu mândrie: - Nu-i așa că m-am documentat bine și ți-am spus lucruri interesante despre orașul meu? - Da! Sunt încântată că am putut să aflu atât de multe despre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
iar eu am simțit căldura mâinii ei ca un curent electric ce mă străbătea prin tot corpul... Până la mine acasă am făcut câteva minute. Șoseaua nu era aglomerată, cum este în miezul verii, pentru că nu s-au grăbit prea mulți turiști să vină pe litoral, cu toate că vremea era superbă și cristalinul apei mării de un albastru azuriu. Era început de sezon și numai împătimiții și... îndrăgostiții soseau în această perioadă, cei care nu aveau copii la școală, sau care să susțină
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
este arătată și de vitraliile, care au fost cumpărate din Elveția și Germania, piese datând din secolele XV și XVII. Cele șapte terase ale Peleșului, au fost decorate cu statui de piatră, fântâni și vase ornamentale din marmură de Carrara. Turiști din S.U.A, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, au vizitat castelul, rămânând impresionați de acest monument, ce datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Peleșul va rămâne reședința familiei regale până în 1948, când este confiscat de regimul comunist
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]