4,112 matches
-
H...H.H...H.”, și sa oprit să respire. Stino s-a făcut verde. - C... cum îndrăznești? Realizând ce se întâmplă, bietul bâlbâit a încercat să se explice: - D... d... dom p... pr... - Iii-eși afffară!!! Nuh, hhhai la dd... director. Umflându-l de-o halipă, profesorul la dus pe Holban la directorul Rimmer ca să dea seama de nemaipomenita lui îndrăzneală. Amândoi înalți în fața stârpiturii care era directorul, acesta îi privea, pufnindu-l râsul. La Fălticeni David Rimmer era director la liceul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
omorât voi pe Labiș, tu și Nae Stoian? Și Tom mi-a răspuns: Eram prea tineri, nu știam ce făceam !... Lau dat afară din UTM ei doi, apoi l-au dat afară și de la „Gazeta Literară”. Dacă nu murea, îl umfla Securitatea. Vorbește cu Covaci, Don Cezar, să-ți spună cine l-a omorât pe Labiș și cine i-a băgat pe ei în pușcărie.” Pentru ideile sale, Labiș era urmărit și hărțuit de Securitate și se plângea de aceasta celor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la 24 decembrie «să moară» acasă, după ce i-au aplicat pentru ultima și a opta oară paracenteza, prin care, ca și în cele precedente, i-au extras între 10-12 litri de apă. Dar abia ajuns acasă, burta i s-a umflat enorm, până într-atât încât îi împiedica funcția respiratorie. Nu au reușit să-l ducă în patul lui de la primul etaj al casei reci și bătrânești din Cappadocia, la 1000 m altitudine, ci i-au unit câteva scaune mai trainice
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
trecători liniștiți, singuratici... S-a aflat foarte repede că avusese loc o luptă la Kustendil, la vreo șaizeci de kilometri, și că bulgarii fuseseră rău bătuți. Această îndepărtare a norocului de o țară pînă atunci răsfățată de succes prea adesea umflat peste măsură de propagandă dădea o lovitură grea moralului populației. Pe fețele oamenilor se citea consternarea, însoțită de cuvinte mînioase și de amenințări. Lui Danev, care nu înceta să-mi facă declarații de prietenie bulgară care sunau ca un S.
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trebuie să mă abțin să nu-l numesc pe altul care scrie chiar în ziarul în care am avut onoarea să public câteva tablete). Dar nici charismă nu are. Doar megalomanie. În definitiv, megaloman nu a acela care trăiește succesul umflându-se în pene, ci dimpotrivă, acela care, în pofida eșecurilor de tot felul, continuă să-și dea importanță. Mai ales după insuccesele din politică, continuă să se creadă un fel de M...escu rătăcit într-o epocă vulgară și ingrată. — Exagerezi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
obsedat. Chiar ăsta e cuvântul: obsedat. Nu se poate chiar așa! Avea dreptate. Îmi venea să intru în pământ de rușine. De ce mă ocup eu de băiatul ăsta care nu merită nici atâtea laude, nici atâtea invective? Un critic oarecare, umflat cu pompa din motive care mie îmi scapă. S-ar putea ca tocmai încrâncenarea mea să-l salveze pentru posteritate. — Acum devii tu megaloman! mă trage Pastenague de mânecă, dar cine mă mai poate opri... — Ai dreptate! Ar trebui să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a lăsat cam perplex. Erau în schimb Robbe-Grillet și Michel Deguy, perdanții festivalului, care fuseseră probabil invitați doar ca să dea mai multă strălucire adunării. Așadar fostul comunist n-a avut răbdare să-l aștepte pe noul adept al social-democrației. A umflat bănuțul și a plecat. Mă rog, o fi avut omul treabă... O fi fost invitat la alt festival. Așa că ne-am consolat cu Iliescu. Scriitorii străini erau evident mai curioși decât ai noștri să-l audă pe președintele României. Acesta
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se exprima. Restul, tîmpiții din fotoliile de-acasă, nu contează. De fapt, asta e una dintre concluziile filmului. Că, de multe ori, televiziunea e o aflare în treabă, cu prilejul căreia lucrurile mari trec drept bagatele, iar lucrurile mici se umflă, dincolo de piepturile vorbitorilor, cuprinzînd într-o clipă nu numai studioul, ci și țara. noiembrie 2006 Fantezii de iarnă Priviți-l pe Răducioiu cum aleargă! Dincolo de linia modernă a echipamentului, care invocă brutal actualitatea, am putea zice că admirăm o poză
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
zi cu zi, așteptînd ca generația messenger să-i uite, în detrimentul unor euglene bipede și scrîșnite, mereu puse pe scandaluri de doi lei, ce-și spun finanțatori și au impresia c-au inventat centrul terenului și aerul cu care se umflă mingea. martie 2007 Partea a VI-a NU VĂ APLECAȚI îN AFARA FOTBALULUI! Sub geamurile trenurilor ești avertizat printr-o inscripție: dacă te apleci în afară, ai putea să pici! în sport, dacă ieși din fotbal, riști să dai de anonimat
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
modul bucureștean: Nu trecu câteva zile Ș-auzim de domn că vine, Unul ce a fost în treabă: Dragoman pe Marea Albă. Purtările domnului sunt descrise cu minunare sceptică de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt de la sine o caricatură a societății umane. Fanfaronada, poltroneria, milogeala, spiritul de hărmălaie și orbească înfuriere sunt aspecte tribale obișnuite, și poetul n-a avut decât să le condenseze într-un limbaj
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Plastica ideilor este și aici extraordinară. Chaosul are văi, izvoare, mări. Acolo nu-i "hotar", și vremea (ca o apă) n-are puterea de a se umfla în puțul ei și a ieși din "goluri": Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre a cunoaște, Și vremea-ncearcă înzadar Din goluri a se naște. Nu e nimic și totuși e O sete care-l soarbe, E un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și finală, fiindcă și experiența binelui atrage pe voievod. Nenorocul e un Faust parțial, înfățișînd numai pe solitari, pe investigativi. Adevărata vină a dramaturgului este că a făcut simpatică platitudinea lui Voie-Bună și odioasă anxietatea lui Nenoroc. Dealtfel meditația e umflată de vorbe și de colori, pierdută în fantastic, goală pe dinăuntru. Piesa se pierde în episoade de fantezie, cum e mascarada cu pretenții adânci din grădina lui Epicur. Declamația e facilă, tremolată, pompoasă, multicoloră, poleită cu felurite calități minore, nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Brăescu a scris și foarte simpatice Amintiri în care reexaminează cu bonomie ștrengăriile copilăriei sale. I. I. MIRONESCU Sforțîndu-se a copia fonetic limbajul eroilor, I. I. Mironescu (1883-1939) surprinde prin relativa vulgaritate a prozei lui, fenomen rar la moldoveni. Scriitorul umflă după maniera Pătrășcanu peripețiile, transformîndu-le în bufonerii. Astfel Tulie Radu Teacă, baci din Brețcu, călătorind la Viena ca să-și vadă feciorii, comite enorme boroboațe și se-ntoarce fără a-și fi atins scopul. Teatralizarea Amintirilor lui Creangă (Catiheții de la Humulești
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
replică diabolică la nativitatea cartofilor și smaraldelor, urmare la geneza mușiței pe care a invocat-o cu altă ocazie poetul: Pe tine, cadavru spoit cu unsoare, Te blestem să te-mpuți pe picioare. Să-ți crească măduva, bogată și largă, Umflată-n sofale, mutată pe targă. Să nu se cunoască de frunte piciorul, Rotund ca dovleacul, gingaș ca urciorul. Oriunde cu zgârciuri ghicești mădulare, Să simți că te arde puțin fiecare. Un ochi să se strângă și să se sugrume Clipind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ce-i altfel? - Tot ce-i la fel. Proza lui Tudor Arghezi intră în sfera liricului și ar fi nedrept s-o judecăm altfel. O mare parte din compuneri sunt pamflete sterilizate, fără direcție reală. Slujindu-se de nume fictive, umflând realitatea, intrând în plin fantastic, diatriba argheziană depășește într-atît intenția de a vulnera, încît rămâne o construcție valabilă în sine, expresie cel mult a unei gratuite înverșunări de imagini. Este evident că în Icoane de lemn sunt zugrăvite figuri reale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește metoda lui Urmuz (excesul de importanță dat laturii minerale a omului) și unde în fond se cultivă autenticitatea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Câteodată numai gura e ieșită În afară, și atunci materiile străine s-au oprit aci. Un semn foarte caracteristic este delimitarea feții, care la Încărcarea anterioară se află de cele mai multe ori după linia normală. La Încărcarea anterioară Înaintată, fața se umflă și pe frunte se formează o ridicătură de grăsime. Această ridicătură Însă se poate prezenta și la Încărcarea dorsală, din care cauză nu poate servi singură ca un indiciu exact; ea ne indică numai, că Încărcarea a pătruns până la creier
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
pentru că la acestea de cele mai multe ori nu se observă friguri exterioare, de aceea se află de obicei, În general, cu surprindere despre moartea lor subită, cum acest om «sănătos» a putut să moră atât de repede. Atât timp cât corpul este Încă umflat, de regulă mai poate fi ajutat. Merge mai rău Însă când corpul se usucă și În același timp Începe să dispară. Atunci ajutorul este foarte greu și chiar cura cea mai bună oferă puțină perspectivă de succes. Fără Îndoială că
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
capul este pătruns pe deplin cu materii străine. Privirea slabă ne dă de temut că ramolismentul spiritual e pe cale de a Începe. Și acum, cercetarea specială. Gâtul a dobândit aproape grosimea capului și pare că este aproape dispărut. El este umflat de toate părțile și cu totul imobil. Mișcări laterale sunt cu totul imposibile, și, În sus, capul nu se poate mișca decât puțin. Orice delimitare a acestuia nu mai există și gâtul se aseamănă Înapoi Întocmai cu ceafa unui bou
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Închisă Fața: ovală, mărginită după ureche Gâtul: rotund, lungime normală Pieptul: boltit Picioarele: drepte, puternice, pronunțat deosebite de pântece Corp Încărcat peste tot Înfățișare: grosolană, greoi, umflată Capul: prea gros Fruntea: apăsată, cu grăsime, sus cheală Ochii: jumătate Închiși Nasul: umflat Gura: deschisă Fața:fără delimitare Gâtul: prea scurt și prea gros, fără delimitare către partea dinapoi a capului Trunchiul: supranutrit Picioarele: scurte și prea groase Încărcare anterioară Capul: mărime normală Fruntea: cutată Ochii: normali Nasul: normal Obrajii: cutați Gura: normală
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
coardele foarte umflate În amândouă părțile, puțin mișcător 116 Încărcare laterală (În partea dreaptă) Capul: mărime normală, apăsat spre stânga Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața: În dreapta prea lungă și fără delimitare În această parte Gâtul: tare umflat În dreapta, nemișcător Încărcare laterală (În partea stângă) Înfățișarea: dezvoltă Într-o parte, În stânga mai lată ca În dreapta Capul: mărime normală, dar nu e la mijloc Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: normal Gura: normală Fața: delimitarea normală Gâtul: În stânga tare Îngroșat
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
spate Aici este de observat cu deosebire Înfățișarea pătrată a capului foarte pronunțată cum și grosimea izbitoare a gatului Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: Îngroșată Ochii: normali Nasul: prea subțire Gura: puțin deschisă Fața: delimitarea lipsește cu totul Gâtul: umflat, peste tot prea gros, nemișcător, delimitarea la partea dinapoi a capului lipsește cu desăvârșire Încărcare generală Capul: prea mare Fruntea: lucitoare Ochii: apăsați Nasul: ceva prea gros Gura: puțin deschisă Fața: pătrată, delimitarea lipsește (nu e vizibilă) Gâtul: prea gros
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
mare lat Fruntea: Îngoroșată Ochii: aproape normali Nasul: prea gros Gura: deschisă Fața: aproape pătrată, delimitarea lipsește Gâtul: prea scurt și prea gros Încărcare anterioară și laterală (ofticos) Capul: mărimea aproape normală, jos prea lat Fruntea: normală Ochii: normali Nasul: umflat, neîntrerupt aprins Gura: deschisă Fața: pătrată, delimitarea lipsește Gâtul: plin de noduri, imobil Încărcare generală (ofticos) Capul: mărimea normală Fruntea: normală Ochii: puțin stinși Nasul: puțin prea gros Gura: deschisă Fața: pătrată, umflată, delimitarea lipsește (nu se poate vedea) Încărcare
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
apa rîurilor prin așezarea unei piei de oaie pe fundul apei. După un timp ea se punea pe un copac și după ce se usca, firele de aur se scuturau cu grijă. Grecii cînd au văzut asemenea minune li s-au umflat ochii cît cepele de uimire. Iar românii mai păstrează amintirea acelor vremuri prin numele de familie Colha și Culha. Diodor din Sicilia în scrierea Biblioteca istorică, Cartea lll, LX ne prezintă o legendă a lui Atlas, nume apropiat de cel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]